65,754 matches
-
resorbție osoasă ce determină apariția osteoporozei. Este vorba de o adevarată atrofie osoasă în care se constată scăderea antității de țesut osos mineralizat, însoțită de menținerea aspectului histologic al traveelor osoase și asigurarea unui conținut mineral normal. La pacienții cu afecțiuni neurologice osteoporoza se însoțeste de scăderea circulației la nivelul osului ce devine sensibil la acțiunea factorilor mecanici. Pacienții și familiile lor trebuie să fie conștienți de aceste probleme și să recurgă la exerciții fizice ori de câte ori este posibil, situație în care
III. ÎNGRIJIRILE MEDICALE DE BAZĂ CE TREBUIE ACORDATE PERSOANELOR CU DEFICIENŢĂ FIZICĂ. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Adriana Albu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_629]
-
dozarea adecvată a efortului, dozare ce se poate realiza prin monitorizarea creșterii frecvenței cardiace și respiratorii. (Lucille Whaley) Scăderea ventilației pulmonare și tusea ineficientă determină staza secrețiilor, care reprezintă un mediu propice pentru dezvoltarea germenilor microbieni. Acești pacienți fac frecvent afecțiuni infecțioase respiratorii ce necesită tratamente intensive cu antibiotice. Frecvent respirația superficială declanșează o reacție iritativă bronșică care se manifestă prin hipersecretie de mucus, mucus ce nu poate fi eliminat eficient datorită tusei care este puțin productivă. Situația este agravată de
III. ÎNGRIJIRILE MEDICALE DE BAZĂ CE TREBUIE ACORDATE PERSOANELOR CU DEFICIENŢĂ FIZICĂ. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Adriana Albu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_629]
-
prin eliminarea materiilor fecale la intervale mai mari de 48 de ore. Ea este favorizată de: reducerea mișcărilor peristaltice intestinale; de slăbirea diafragmului și a mușchilor abdomnali; de scăderea aportului de lichide si alimente. (M.Saragea) Situația este gravă în afecțiunile localizate primar la nivelul mușchilor striați în care poate apare afectarea mușchilor aparatului digestiv și ai vezicii urinare. La acesti pacienți apare incontinența manifestată prin pierderea necontrolată și incompletă a materiilor fecale. În acest caz materiile fecale ce nu au
III. ÎNGRIJIRILE MEDICALE DE BAZĂ CE TREBUIE ACORDATE PERSOANELOR CU DEFICIENŢĂ FIZICĂ. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Adriana Albu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_629]
-
în cantitați moderate deoarece la unii pacienți poate apare balonarea însoțită de dureri abdominale. Nu se recomandă folosirea produselor bogate în celuloze dure de tipul leguminoaselor uscate ce oferă un aport energetic crescut și sunt greu digerabile. La pacienți cu afecțiuni neurologice tulburările de deglutiție sunt frecvent întâlnite. Deglutiția are o fază orală voluntară și una faringiană reflexă. Faza orală începe în momentul în care alimentele pătrund în cavitatea bucală și sunt mestecate, iar cea faringiană apare în momentul în care
III. ÎNGRIJIRILE MEDICALE DE BAZĂ CE TREBUIE ACORDATE PERSOANELOR CU DEFICIENŢĂ FIZICĂ. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Adriana Albu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_629]
-
și de eliminarea crescută a calciului prin urină creează condiții favorabile apariției calculilor. Situația este agravată de modificarea reacției urinii în sensul apariției unei reacții alcaline în locul celei acide normale. Cea mai dificilă problemă ce apare frecvent la pacienții cu afecțiuni neurologice este reprezentată de eliminarea involuntară a urinei fenomen cunoscut și sub numele de incontinență urinară. Specialiștii au deosebit trei mari tipuri de incontinență reprezentate de: incontinența de efort se caracterizează prin pierderi mici de urină apărute cu ocazia unor
III. ÎNGRIJIRILE MEDICALE DE BAZĂ CE TREBUIE ACORDATE PERSOANELOR CU DEFICIENŢĂ FIZICĂ. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Adriana Albu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_629]
-
cum ar trebui să-și educe copilul, de ce ar trebui să se ferească etc., el nu va fi dispus să asculte („Ce știi tu ?Ai trăit ce am trăit eu?”, „Cine ești tu ca să-mi dai sfaturi ?”). Din cauza lipsei de afecțiune, chiar dacă, pe de o parte, îl va face mai rezistent la greutățile vieții, copilul crescut indiferent va fi mai rigid, mai insensibil, mai apatic, mai pragmatic. Unii se grăbesc să-1 eticheteze ca fiind un copil ”fără suflet”, fie „gheață”, fără
CE ÎNSEAMNĂ SĂ FII PĂRINTE?. In: Arta de a fi părinte by Cristina Glisă () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1418]
-
reducerea aportului alimentar. În situația în care această reducere este prea mare se poate ajunge la o pierdere marcată în greutate. Uneori pacienții găsesc în mâncare un refugiu, astfel că apare obezitatea care reprezintă un factor de risc pentru multe afecțiuni, scade posibilitatea de mișcare a pacientului și capacitatea acestuia de recuperare. Din aceste motive kinetoterapeutul va trebui să controleze atent alimentația pacientului solicitând sfatul unui specialist atunci când situația o impune. Alimentația pe principii nutritive impune cunoașterea aportului de proteine, lipide
IV. PARTICULARITĂŢILE ALIMENTAŢIEI PERSOANELOR CU DIZABILITĂŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Adriana Albu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_630]
-
echilibru între aportul de magneziu și cel de calciu deoarece cele două elemente competiționează în absorbție. Deficiența de magneziu se însoțește de confuzie, mișcări musculare bizare, dificultăți la înghițire fenomene clinice care vor agrava patologia deja existentă la pacienții cu afecțiuni neurologice. Administrarea de magneziu trebuie făcută cu atenție deoarece poate apare fenomenul de hipermagnezemie manifestat clinic prin anorexie, scădere în greutate, reducerea tonusului muscular și a excitabilității nervoase. Magneziul se găsește în cantități mari în majoritatea alimentelor, cu excepția grăsimilor și
IV. PARTICULARITĂŢILE ALIMENTAŢIEI PERSOANELOR CU DIZABILITĂŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Adriana Albu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_630]
-
de ambulanță, de exemplu); existența unui transfer al serviciilor care sunt direcționate către domiciliu, în detrimentul instituției spitalicești; dezvoltarea unor strategii zonale: management descentralizat specializat în zonă (conducere multidisciplinară), unități de diagnosticare rapidă și ambulatorie, mijloace de diferențiere a complexului de afecțiuni la bătrâni; dezvoltarea unor instituții (clinici) specializate și de reabilitare care se bazează pe sistemul ambulatoriu (spitalizare de zi) În România există o serie de reglementări care vizează organizarea, funcționarea sistemului de îngrijiri la domiciliu, precum și autorizarea persoanelor juridice și
VII. NOŢIUNI INTERDISCIPLINARE ÎN FORMAREA KINETOTERAPEUTULUI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Oana Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_633]
-
nevoi speciale care trebuie respectate de orice persoana care desfășoară activități de asistență la domiciliu: să nu faci rău; gradarea efortului; continuarea acțiunilor până la deplina recuperare a capacităților funcționale individualizarea tratamentului: vârstă, sex, experiențe motrice, nivel cultural, tipul și localizarea afecțiunii, calitatea tratamentului; normalizarea vieții - după Whalley, acest proces presupune 4 etape: pregătirea, participarea, contribuția, stăpânirea. Rolurile asistentului personal (kinetoterapeutului): § de a oferi îngrijirile necesare; § de a consilia pacientul și familia; § de a coordona, educa, observa reacțiile pacientului.: Factorii care definesc
VII. NOŢIUNI INTERDISCIPLINARE ÎN FORMAREA KINETOTERAPEUTULUI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Oana Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_633]
-
parentală. Aceasta presupune ca părinții să aplice „înalte standarde de capacitate pentru copiii lor, exprimabile în așteptări de excelență în educația copiilor, de obținere a unor ocupații bune, de a fi respectați etc., să încurajeze copiii și să le acorde afecțiune și recompensă, să nu fie autoritari, să-i lase pe copii să-și dezvolte inițiativele, nu să facă prea multe pentru ei” (McClelland, 1964, apud So, 1990). McClelland subliniază că susține ideea ca națiunile occidentale să injecteze motivații pentru competență
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
spre atenuarea unor probleme în faza de criză este dat și de structura celor mai importante grupuri sociale deservite: persoanele vârstnice (27,9%); familiile în dificultate, sărace și/sau cu mulți copii (17,3%); persoanele adulte cu handicap sau cu afecțiuni psihice (16,6%); copiii în dificultate (9,8%). Și în mediul rural serviciile sociale se adresează cu precădere persoanelor vârstnice și celor cu handicap, însă ponderea serviciilor destinate celor două categorii din total este de aproape 2/3. Distribuția inegală
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
în prezența unui agent nociv puternic. În stadiul de epuizare rezistență este mai mică decât cea medie și se instalează suferință. Procesul adaptării poate fi el însuși o cauză generatoare de boală așa cum se întâmplă în cazul hipertensiunii arteriale, în afecțiunile psihosomatice (migrena, astmul bronșic, ulcerul duodenal, colitele, infarctul miocardic). Cea de a doua concepție referitoare la stres, pune accentul pe mediu ( în cazul de față mediul de lucru). Astfel, modelul pe care îl propune R. Karasek evidențiază principalele surse de
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
și au spirit de echipă. a) empatia - aptitudinea de a fi conștient , de a înțelege și aprecia sentimentele și gândurile altora. b) relațiile interpersonale capacitatea de a stabili și menține relații reciproc avantajoase, caracterizate prin intimitate, prin oferirea și primirea afecțiunii. c) responsabilitatea socială - capacitatea de a demonstra că ești membru cooperant , implicat și inventiv al grupului social din care faci parte. Oamenii responsabili social au conștiința socială și o preocupare elementară pentru ceilalți, care se manifestă prin implicare în responsabilități
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
am considerat utilă editarea acestei cărți având ca tematică definirea, clasificarea și punerea diagnosticului de autism. CAPITOLUL I TULBURĂRILE PERVAZIVE DE DEZVOLTARE 1.1. GENERALITĂłI PRIVIND TULBURĂRILE PERVAZIVE DE DEZVOLTARE De la prima descriere a autismului, au fost evidențiate și alte afecțiuni asemănătoare, dar care diferă ca și tablou clinic. Împreună cu autismul, unele boli [sindromul Asperger, sindromul Rett, deficiența de dezvoltare pervazivă (altele decât cele prezentate), și tulburarea desintegrativă a copilăriei “childhood disintegrative disorder” etc.] sunt prezentate sub numele de dizabilități pervazive
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
dizabilități pervazive de dezvoltare (TPD - pervasive developmental disorders). TPD sau & tulburările ale spectrului autist (Autism Spectrum Disorder ASD) reprezintă unul și același lucru, ambii termeni fiind modalități de descriere a autismului și a condițiilor similare. TPD este o categorie de afecțiuni descrisă de Asociația Americană de Psihiatrie pentru categoriile de copii cu întârzieri în ariile de dezvoltare cognitive, sociale, motorii, senzoriale, verbale. Comportamentul acestor copii poate varia foarte mult. TPD nu este o tulburare, ci o categorie de tulburări care cuprinde
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
umorul sau ironia. Datorită faptului că autismul și sindromul Asperger au anumite similarități, dar și câteva diferențe, până nu demult mulți acești copii erau diagnosticați cu autism sau cu alte dizabilități. Din punct de vedere clinic, diferența dintre cele două afecțiuni este bazată pe gradul de severitate și nivelul calitativ a criteriilor (Bloch-Rosen, 1999). Deși caracteristicile de bază sunt aceleași pentru ambele dizabilități, în sindromul Asperger se poate preciza că deficitele motorii sunt mai accentuate, capacitatea de reacționare mai scăzută, deficiențe
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
tipuri de evaluare se aplică și apoi de a facilita efectuarea acesteia, astfel realizându-se parteneriatul în echipa interdisciplinară, având rol în planificarea și desfășurarea tratamentului. Actualmente există tendința ca părinții să fie informați și educați în legătura cu definirea afecțiunii și clarificarea confuziilor existente. Se consideră că sindromul Asperger ar putea fi de natură ereditară, deoarece multe familii raportează ca având o ruda sau două "bizare". De obicei în aceste familii apar membri cu afecțiuni cum ar fi: depresiile sau
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
educați în legătura cu definirea afecțiunii și clarificarea confuziilor existente. Se consideră că sindromul Asperger ar putea fi de natură ereditară, deoarece multe familii raportează ca având o ruda sau două "bizare". De obicei în aceste familii apar membri cu afecțiuni cum ar fi: depresiile sau dizabilitatea bipolară. Momentan, nu există tratament pentru acest sindrom. Totuși, la maturitate, mulți duc o viata productivă, independentă, au un loc de munca (mulți devin profesori, programatori, dentiști) și își întemeiază o familie. Uneori, se
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
târziu); (4) apariția unei slabe coordonări a mersului și a mișcărilor trunchiului ; (5) tulburări severe privind dezvoltarea limbajului expresiv și receptiv, însoțite de o retardare psihomotorie severă. 1.2.4. Sindromul dezintegrativ al copilăriei Sindromul dezintegrativ al copilăriei este o afecțiune foarte rară. Reprezintă o regresie în multiple arii funcționale (abilitatea de a se mișca, controlul micțiunii și defecației, socializare și limbaj) care urmează după o perioadă de doi ani de dezvoltare normală. După cum precizează și definiția, diagnosticul poate fi pus
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
mulțumitoare, determină confruntările ideologice care încă nu pot elucida toate aspectele. Prezentând în mod cronologic problemele ce au fost sesizate, analizate, dezbătute, se încercă actualmente elucidarea controverselor apărute de a lungul anilor. În secolul al XIX-lea preocupările pentru aceste afecțiuni au fost inexistente. Copii suferinzi de tulburări mentale erau incluși în categoria peiorativă de idioție (alienare profundă și congenitală). Formele clinice ca psihoza erau necunoscute sau mai bine zis, nerecunoscute, copii „cu probleme” erau adesea obiectul „țapului ispășitor” și de
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
au bazat intervențiile terapeutice pentru psihozele infantile, din care face parte și autismul. În 1911 Eugen Bleuler, medic psihiatru, descrie pentru prima dată sindromul de schizofrenie infantilă, termen ce îl va înlocui pe cel de demență precoce. În afară de simptomele acestei afecțiuni, el insistă pe “disociere” și introduce termenul de autism pentru a descrie copii care trăiesc în afara realității, retrași în viața lor interioară. Medicul austriac Leo Kanner, în 1943, definește pentru prima dată sindromul de autism, pe care îl consideră ca
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
redusă; teamă neobișnuită (exemplu frică de lift, scări, toaletă etc.). 4. Dificultăți de atenție și siguranță evidențiate prin: atenție selectivă sau suprasolicitare (exemplu supraconcentrarea pe anumite obiecte în cadrul unor activități sau pe o anumită topică de interes personal). 2.4. AFECȚIUNI ASOCIATE CU AUTISMULUI Sindromul Angelman (S.A.). Conform Centrului de Studiu al Autismului Salem, Oregon, sindromul lui Angelman nu e considerat un subtip de autism, dar indivizii suferind de acest sindrom manifestă multe din comportamentele caracteristice autismului. Câteodată, unii dintre ei
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
copii manifestă un cumul de probleme care contribuie împreuna la dificultățile de vorbire; alte semne neurologice "minore" pot conduce la o slabă coordonare, tulburări senzoriale, slabă conștientizare a propriului corp, etc. Sindromul X fragil denumit și sindromul Martin-Bell, este o afecțiune genetică, fiind cea mai comună formă de retard mental moștenit. E o moștenire genetică anormală, în sensul că mama este purtătoarea genei, transmițând-o fiilor săi. Afectează 1 din 1000 sau 1 din 2000 băieți, numărul femeilor purtătoare putând fi
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
problemele comportamentale și terapii senzoriale sau de dezvoltare a vorbirii. De asemenea, familiilor le este recomandată consilierea pe teme genetice, pentru a înțelege mecanismul de transmitere al acestui sindrom precum și probabilitatea ca și alți viitori nou născuți să moșteneasca această afecțiune. Dacă afecțiunile anterioare pot fi confundate cu autismul, următoarele aspecte patologice sunt caracteristice autismului. Acestea fiind însă mai mult sau mai puțin evidente, în funcție de fiecare individ în parte. Crizele. Se estimează că 25% din indivizii diagnosticați ca autiști prezintă crize
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]