15,743 matches
-
respectivă), iar în cazul individualiștilor, sînt centrate pe ei înșiși și sînt de lungă durată. Prototipul afectiv experimentat de colectiviști și individualiști pare a fi diferit. într-o serie de studii realizate de Kitayama și colaboratorii (1995) și Mesquita (2001), americanii au raportat mai multe emoții pozitive de dezangajare, distanțare de ceilalți (superioritate, mîndrie, egocentrism), în timp ce japonezii activau mai multe emoții pozitive de angajare (prietenie, sentimentul de intimitate sau apropiere, respect). De asemenea, comparativ cu japonezii, americanii experimentau o gamă mai
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
1995) și Mesquita (2001), americanii au raportat mai multe emoții pozitive de dezangajare, distanțare de ceilalți (superioritate, mîndrie, egocentrism), în timp ce japonezii activau mai multe emoții pozitive de angajare (prietenie, sentimentul de intimitate sau apropiere, respect). De asemenea, comparativ cu japonezii, americanii experimentau o gamă mai largă de trăiri afective, atît pozitive, cît și negative. Totodată, emoțiile exprimate în culturile colectiviste tind să fie subsumate relațiilor întreținute și sînt percepute ca reflectînd statutul acestor relații. în plus, diferența între conținutul emoțiilor și
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
dizgrație, iar violarea codurilor legate de autonomie (precum cele regăsite în drepturile individului) provoacă furie. Violarea codului legat de credințele religioase (puritate, castitate) generează dezgust (Triandis, Suh, 2002). Indienii apreciază ajutorul acordat unui membru al grupului ca pe o obligație, americanii îl privesc însă ca o problemă de opțiune (Miller, 1997, apud Triandis, Suh, 2002, p. 144). De altfel, americanii, spre deosebire de indieni, se simt mai puțin responsabili de ajutorarea prietenilor sau cunoscuților care nu sînt de la bun început prețuiți. Judecata indienilor
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
credințele religioase (puritate, castitate) generează dezgust (Triandis, Suh, 2002). Indienii apreciază ajutorul acordat unui membru al grupului ca pe o obligație, americanii îl privesc însă ca o problemă de opțiune (Miller, 1997, apud Triandis, Suh, 2002, p. 144). De altfel, americanii, spre deosebire de indieni, se simt mai puțin responsabili de ajutorarea prietenilor sau cunoscuților care nu sînt de la bun început prețuiți. Judecata indienilor nu este afectată de preferința față de persoana pe care o ajută. Exprimarea moralității într-o cultură colectivistă este mult
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
au arătat a fi cei mai pesimiști cu privire la viitor, aducînd ca argumente haosul politic și scăderea numărului de locuri de muncă. De asemenea, diferențe semnificative s-au înregistrat la tipul de valori universaliste, românii atribuind scoruri mult mai scăzute decît americanii la valorile "protecție a mediului", "o lume a frumosului", "unitate cu natura", "înțelepciune", "o lume a păcii" și "dreptate socială". Acest fenomen este explicat de autori prin dezastrul ecologic experimentat de români în ultima jumătate a secolului trecut din pricina politicii
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
prin dezastrul ecologic experimentat de români în ultima jumătate a secolului trecut din pricina politicii de industrializare forțată promovată de Ceaușescu, care nu a ținut cont de efectele negative asupra mediului. Un alt rezultat se referă la conformism, în mod surprinzător americanii dovedindu-se mai "supuși" decît românii. Cu toate acestea, trebuie să ținem cont de ceea ce sugera M. Rokeach: uneori oamenii atribuie o importanță mai mare unor valori pe baza cărora nu trăiesc în prezent, dar către care aspiră în viitor
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
susțineau că percepțiile și credințele angajaților relaționează cu starea de bine (satisfacția în slujbă, absența stresului fizic și psihic). Diferențele dintre națiuni sînt determinate de contextul național și cultural: satisfacția în muncă a japonezilor este mai scăzută decît cea a americanilor, în vreme ce stresul psihic și simptomele depresive au o incidență mai mare la japonezi; în Europa Occidentală, sănătatea psihologică și satisfacția în muncă sînt mai mari decît în Asia, America de Sud și Europa de Est. O investigație psihosociologică anterioară (Smith, Dugan, Peterson, Leung, 1998
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
cu un grad de intimate și autenticitate al acesteia modest). Și mai interesante sînt tiparele relaționale articulate în zone de contact, precum în cazul întîlnirii dintre reprezentanții unor culturi cu profil cultural diferit. Se relatează, uneori cu umor, despre experiențele americanilor aflați în vizită pe teritoriile asiatice. Deseori, aceștia stîrnesc indignarea partenerilor de discuție, abordînd subiecte considerate de către japonezi sau chinezi total improprii pentru a putea fi împărtășite. De altfel, numărul subiectelor de conversație considerate tabu este mult mai numeros în
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
teritoriile asiatice. Deseori, aceștia stîrnesc indignarea partenerilor de discuție, abordînd subiecte considerate de către japonezi sau chinezi total improprii pentru a putea fi împărtășite. De altfel, numărul subiectelor de conversație considerate tabu este mult mai numeros în cazul asiaticilor decît al americanilor, motiv pentru care occidentalii constată de multe ori că subiectele aduse în discuție sînt evitate sau generează o stare de tensiune. Dacă americanii nu evită furnizarea de informații despre vîrsta personală, venituri sau sexualitate, pentru chinezi descrierea obiceiurilor personale, oferirea
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
De altfel, numărul subiectelor de conversație considerate tabu este mult mai numeros în cazul asiaticilor decît al americanilor, motiv pentru care occidentalii constată de multe ori că subiectele aduse în discuție sînt evitate sau generează o stare de tensiune. Dacă americanii nu evită furnizarea de informații despre vîrsta personală, venituri sau sexualitate, pentru chinezi descrierea obiceiurilor personale, oferirea de informații despre familie sau despre probleme de sănătate, împărtășirea credințelor sau dorințelor personale sînt teme considerate neadecvate pentru a fi aduse în
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
cauze de natură fizică (precum întunericul) sau de natură socială (precum starea de mulțime), deindividualizarea a suscitat numeroase controverse și a reunit multe demersuri experimentale cu rezultate neliniștitoare. Cercetătorul care a avut cele mai importante contribuții în domeniu este psihosociologul american P. Zimbardo. încă din studiul său din 1970, acesta a organizat un experiment în care a distribuit subiecții în două grupe, în prima solicitînd participanților să îmbrace haine care să le întrețină anonimatul, ca niște mantale lungi, cu glugi de
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
anger), dezgustul (disgust), surpriza (surprise) și frica (fear). Aceste studii au fost reluate și în societăți care nu cunoșteau scrisul, precum anumite comunități din Noua Guinee, care au relevat că și în societățile preliterare cele șase emoții "universale" exteriorizate de "americani" pot fi recunoscute de către subiecții din Noua Guinee și reciproc. Studiile coordonate de C. Izard (1994) au vizat și cuantificarea subiectivă a intensității fiecărei emoții. S-a constatat în cercetarea derulată în zece culturi naționale diferite un înalt consens deopotrivă
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
participanții au fost puși să examineze fotografii în care chipurile expuse prezentau emoții colectate din împrejurări reale de viață, nu construite "ca la fotograf". Ceea ce s-a constatat a fost viteza de recunoaștere (recognition rate) diferită. în acest design experimental, americanii au recunoscut mai rapid și mai corect următoarele emoții: "furia", "dezgustul", "frica" și "tristețea", în comparație cu japonezii. în schimb nu au fost identificate diferențe în privința vitezei de operare cognitivă în recunoașterea "fericirii" și "surprinderii". S-a remarcat totodată că, deși nord-americanii
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
nou, aici nimic nu se întîmplă cu adevărat". în cercetări similare, D. Matsumoto și colaboratorii (1993, 1996, 2007, 2010) au observat pe eșantioane din Japonia și SUA că exprimarea emoțiilor este diferențiată cultural din punctul de vedere al gesticii: la americani este mai durabilă, mai intensă și acompaniată de mai multe simptome corporale decît la japonezi. Totodată, americanii s-au raportat mai pozitiv la emoțiile pe care le-au descris și au generat mai multe reacții verbale la aceste emoții, iar
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
2007, 2010) au observat pe eșantioane din Japonia și SUA că exprimarea emoțiilor este diferențiată cultural din punctul de vedere al gesticii: la americani este mai durabilă, mai intensă și acompaniată de mai multe simptome corporale decît la japonezi. Totodată, americanii s-au raportat mai pozitiv la emoțiile pe care le-au descris și au generat mai multe reacții verbale la aceste emoții, iar pe ansamblu, subiecții individualiști au reacționat mai intens emoțional decît japonezii. O altă cercetare însemnată pe această
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
experți", "oameni de știință", ci doar spectatori obișnuiți, dar importantă era informația pe care o dețineau subiecții naivi: fie aceea că sînt singuri, fie că urmăresc filmul supervizați. în cazul în care filmele erau vizionate solitar, atît japonezii, cît și americanii au avut reacții similare: au fost foarte tulburați și nu au ezitat să își exteriorizeze emoțiile, căci nu se știau supravegheați. în schimb, în aceeași condiție experimentală a succesiunii de imagini stresante, în situația în care era prezent "omul de
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
de fotografii propus pentru a califica drept afectul cel mai intens (Matsumoto, 2007). Ulterior, demersul a fost extins, fiind incluse fotografii portret care conțineau fețe umane afectate (poser types) aparținînd caucazienilor și japonezilor. Rezultatele acestui studiu au arătat că atît americanii, cît și japonezii au fost de acord, în 24 din cele 30 de comparații, în privința pozei mai expresive (Matsumoto et al., 2010). în concluzie, putem aprecia că membrii diferitelor culturi interpretează și judecă emoțiile bazîndu-se pe similarități, în ciuda diferențelor existente
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
de vedere "imaginea unui șef degenerat", ci a unuia "eficient și preocupat". "Insulta" devenea, așadar, mai degrabă o "dojană" necesară unei bune funcționări a departamentului și a organizației ca întreg, fiindu-i semnificativ relativizată duritatea simbolică. în schimb, "judecătorii" nord americani calificau un comportament de acest gen drept inacceptabil, ineficient și imoral, și îl sancționau simbolic drastic pe "un asemenea șef". într-o altă cercetare de amploare derulată pe 52 de culturi naționale, victimizarea femeilor era negativ corelată cu egalitatea de
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
with (18) F-FDG Dual-head Gamma-camera Coincidence Imaging: Comparision with histopathology. Journal of Nuclear Medicine, 43, 9: 1144-1149, 2002. 17.Gordon G., Rockwell G., Identification of novel candidate oncogenes and tumor suppressors in malignant pleural mesothelioma using large-scale transcriptional profiling. The American Journal of Pathology, 166, 6: 1827-1840; 2005. 18.Grondin S.C., Sugarbaker D.J., Pleuropneumonectomy in the treatment of malignant pleural mesothelioma. Chest, 116(90003):450S-4S, 1999. 19.Grossebner M.W., Arifi A.A., Mesothelioma-VATS biopsy and lung mobilization improves diagnosis and
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-
Society of ultrastructural pathology companion meeting. http://sup.ultrakohl.com/Uscap/ uscap 05/meso1.htm accesat în data de 21 Februarie 2007. 21.Heelan R.T., Rusch V.W., Staging of malignant pleural mesothelioma: comparison of CT and MR imaging. The American Journal of Roentgenology, 172, 4:1039-1047, 1999. 22.Heilo A., Stenwig A.E., Malignant pleural mesothelioma: US-guided histologic core-needle biopsy. Radiology, 211:657-659, 1999. 23.Ismail-Khan R., Robinson L., Malignant pleural mesothelioma: A comprehensive review. Cancer Control, vol 13, no
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-
dovadă de căldură comună 15. Iar perceperea căldurii celorlalți are, în general, un efect mai puternic asupra sentimentelor față de ceilalți decât judecarea propriilor competențe 16. Așa se explică de ce femeile au primit, în general, evaluări mai favorabile decât bărbații, atunci când americanii au fost rugați să-și exprime atitudinile față de cei din jur17. Cu toate acestea, faptul de a fi respectat (chiar dacă nu și îndrăgit) implică mai multe avantaje, dacă obiectivul personal al multor persoane este acela de a avea statut ridicat
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
în studii culturale britanice și studii de gen, domenii în care a publicat articole și cărți dintre care menționăm: Feminist Perspectives (2002); Beyond Liberal Feminism or how to Redraw the Boundaries of the Public and the Private în British and American Studies (2001); Gender Studies in Romania: Between Subversiveness and Conservatism în Gender Equality in Higher Education, V. Maione (ed.) Franco Angeli (2005); The Long Shadow of the Lady, în Gender Studies (2006). Jacqueline HEINEN este profesoară emerită de sociologie, la
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
culturii viței de vie. Această regiune a Asiei occidentale având forma unui arc de cerc, situată mai exact între Marea Caspică și Golful arabo-persan, a fost fără îndoială refugiul pentru vitis vinifera 8 (vița de vie europeană, așa cum o numesc americanii) pe parcursul perioadei glaciare. În cadrul vitis vinifera (sau vitis sativa), se disting trei mari grupe 9: • Vitis vinifera pontica, localizată aproape de izvoarele Tigrului și Eufratului în Mesopotamia, în Armenia, pe muntele Ararat, și în Anatolia. Această varietate cultivată și răspândită mai
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
a descoperit viță de vie sălbatică 118 și s-a întors destul de beat. În primăvară, au încărcat nava cu lemn și cu struguri, echipajul s-a întors în Groenlanda, iar Leif a numit noul teritoriu Vinlanda sau "Țara Vinului."119 Americanii de origine norvegiană au obținut în 1964 de la președintele Lyndon Baines Johnson ca 9 octombrie să fie stabilită dată aniversară a adevăratei descoperiri a Americii de către Leif Erikson (Leif Erikson Day). Acesta era fixată cu trei zile înainte de Columbus Day
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
altă parte, stadializarea ajută în evaluarea diferitelor proceduri terapeutice având rol și în cercetare. Stadializarea cea mai folosită astăzi în cancerul de pancreas este cea propusă de UICC (Union Internationale Contre le Cancer/Union for International Cancer Control) și AJCC (American Joint Committee on Cancer) care folosește sistemul TNM (T - tumoră, N - ganglioni limfatici, M - metastaze). Sistemul TNM a fost introdus pentru prima dată de către Pierre Denoix, la Institutul Goustave Roussy (Paris) și promovat de UICC. Acest sistem este recomandat și
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Valentin Enache () [Corola-publishinghouse/Science/92198_a_92693]