12,966 matches
-
facultății, a lucrat în învățământul superior ca profesoară de istorie antică la Facultatea de Istorie. A fost pe rând preparator (1961-1968), asistent (1968-1978), lector (1978-1990) și apoi profesor universitar (din 1990) la aceeași facultate, predând cursuri de istorie a lumii antice, epigrafie greacă și latina, istorie a civilizațiilor din Antichitate. În anul 1978, a obținut titlul științific de Doctor în istorie, cu teza "" Formarea ideologiei democratice în Grecia antică"", conducător științific fiind prof. dr. acad. Dionisie M. Pippidi. A deținut apoi
Zoe Petre () [Corola-website/Science/307725_a_309054]
-
universitar (din 1990) la aceeași facultate, predând cursuri de istorie a lumii antice, epigrafie greacă și latina, istorie a civilizațiilor din Antichitate. În anul 1978, a obținut titlul științific de Doctor în istorie, cu teza "" Formarea ideologiei democratice în Grecia antică"", conducător științific fiind prof. dr. acad. Dionisie M. Pippidi. A deținut apoi funcțiile de șef al Catedrei de Istorie Antică și Arheologie a Facultății de Istorie, decan al Facultății de Istorie din București (1990-1996) și apoi de director al Școlii
Zoe Petre () [Corola-website/Science/307725_a_309054]
-
din Antichitate. În anul 1978, a obținut titlul științific de Doctor în istorie, cu teza "" Formarea ideologiei democratice în Grecia antică"", conducător științific fiind prof. dr. acad. Dionisie M. Pippidi. A deținut apoi funcțiile de șef al Catedrei de Istorie Antică și Arheologie a Facultății de Istorie, decan al Facultății de Istorie din București (1990-1996) și apoi de director al Școlii doctorale din cadrul aceleiași facultăți (din 2005). A susținut conferințe la universitățile din: Strasbourg, Lille, Amiens, Bruxelles, Cambridge (Marea Britanie). A fost
Zoe Petre () [Corola-website/Science/307725_a_309054]
-
(n. 2 septembrie 1814, Lübeck, Germania - d. 11 iulie 1896, Berlin) a fost un istoric și arheolog german, specialist în istoria Greciei și Romei antice. era fiul lui Carl Georg Curtius, sindic al orașului Lübeck, și a soției acestuia Dorothea Plessing. El era fratele mai mare al filologului Georg Curtius și bunicul lui Ernst Robert Curtius care a fost și el un renumit specialist în
Ernst Curtius () [Corola-website/Science/307732_a_309061]
-
ale profesorului Friedrich Gottlieb Welcker și cele de filozofie ale lui Christian August Brandis. În toamna anului 1834 s-a transferat la Universitatea din Göttingen. Aici a urmat cursurile profesorului Karl Otfried Müller, a cărui imagine generală a istoriei culturii antice clasice a constituit orientarea de bază a activității lui Ernst Curtius. Din toamna anului 1835 el și-a continuat studiile cu profesorul Philipp August Böckh la Universitatea din Berlin. În anul 1837 profesorul său de la Bonn, Christian Brandis, i-a
Ernst Curtius () [Corola-website/Science/307732_a_309061]
-
(vechiul nume antic: , ) este un oraș din Turcia. , cu atmosfera sa boemă și elitară, este o localitate pitorească situată pe coasta egeeană, pe o peninsulă în apropierea insulei Kos. Este un bun punct de pornire într-o călătorie de-a lungul coastei cariene
Bodrum () [Corola-website/Science/307752_a_309081]
-
Cunoscut în antichitate sub numele de Halicarnas (Halikarnassos), orașul Bodrum și-a câștigat celebritatea prin faptul că este orașul natal al istoricului grec Herodot și totodată locul unde se găsește Mausoleul din Halicarnas - una dintre cele șapte minuni ale lumii antice. Alexandru cel Mare a cucerit orașul în anul 334 î.C., fără a-l distruge. Ca loc unde oamenii au trăit continuu de mii de ani, Bodrum are un trecut incredibil de bogat. Poziția sa lângă numeroase civilizații si evenimente
Bodrum () [Corola-website/Science/307752_a_309081]
-
Mare a cucerit orașul în anul 334 î.C., fără a-l distruge. Ca loc unde oamenii au trăit continuu de mii de ani, Bodrum are un trecut incredibil de bogat. Poziția sa lângă numeroase civilizații si evenimente ale istoriei antice au făcut din Bodrum un sit important pentru istorici. Resturile Mausoleului din Halicarnas, aflate în partea de nord a orașului Bodrum (la cca 1 km de centru) sunt cuprinse într-un muzeu în aer liber, fiind vizitabile de către public. Vizitabil
Bodrum () [Corola-website/Science/307752_a_309081]
-
poziție vulnerabilă într-un posibil război viitor, guvernul republican turc a evitat să mai concentreze în metropolă unele ramuri industriale vitale pentru economie. Ca urmare investițiile industriale majore ale secolului al 20-lea s-au deplasat către Izmit, fosta cetate antică Nicomedia, oraș care se bucura de două mari avantaje. Se găsea nu prea departe de aglomeratul Istanbul, de unde putea atrage forță de muncă și menținea avantajul unei deschideri la mare. La Izmit s-au dezvoltat o mare parte a industriilor
Izmit () [Corola-website/Science/307755_a_309084]
-
patru secole, împăratul roman Septimiu Sever (193-211 e.N) a dispus să se ridice un mormânt demn de strălucitul general cartaginez la Libyssa (azi Dil) pe malul golfului Izmit de astăzi. Tot la Nicomedia s-a născut și renumitul istoric antic Arrianus(86-160 e.N). După anul 130 e.A, Nicomedia a fost luată în stăpânire de Imperiul Roman, făcând parte din provincia Asia. Sub stăpânirea romană cetatea a primit statutul de "colonia". Impăratul reformator Diocletianus (284-305 e.N.) și-a stabilit
Izmit () [Corola-website/Science/307755_a_309084]
-
în raport cu invadatorii și cu rebelii. Anul 840 consemnează orașul drept capitală a Themei Thema biyantine "Optimatoi". Prin anul 845, geograful arab Ibn Hurdadbeh a descris orașul ca fiind în ruină, servind ca escală pe drumul spre Constantinopol. Pe atunci orașul antic, cu cartierele sale portuare, fusese abandonat, populația retrăgându-se pe "acropolis"-ul fortificat, un "kastron" (castru) bizantin. Pierderea graduală a controlului bizantin în Asia Mică, în sec. al 11-lea, a întărit rolul strategic al orașului, transformându-l în principala
Izmit () [Corola-website/Science/307755_a_309084]
-
Sfânt, mai ales în anii 1096, 1097 și 1147, adică pe timpul cruciadelor a I-a și a II-a. Istoricii primelor două cruciade, Etienne de Blois și Odon de Deuil, s-au arătat impresionați de peisajul dezolant oferit de ruinele antice, ale Nicomediei. După cucerirea Constantinopolului de către cruciații apuseni din cruciada a IV-a, Nicomedia s-a aflat în centrul disputelor dintre apusenii trădători ai creștinătății și micul Imperiu Bizantin de Niceea, între 1204 și 1240. In final orașul a fost
Izmit () [Corola-website/Science/307755_a_309084]
-
redusese la o locuire numai pe acropolis, într-un patrulater fortificat cu laturile de 200-300 de metri lungime și circa 150 de metri lățime. Locuitorii închiși pe acropolis erau despărțiți de apele golfului Izmit de azi de vestigiile unor cartiere antice abandonate. Acropolisul a fost fortificat de către bizantini într-o încercare disperată de a-l menține ca poziție înaintată împotriva turcilor. In prima parte a sec. al 14-lea, Nicomedia a trecut pentru totdeauna în stăpânirea tânărului stat otoman, urmând apoi
Izmit () [Corola-website/Science/307755_a_309084]
-
personalitate, aglomerat și cu prea puține mărturii materiale ale trecutului. Singurul monument valoros este moscheea Pertev Pașa, exemplu al arhitecturii clasice otomane, creație din sec. al 16-lea aenumitului arhitect Sinan (Mimar Sinan). Se mai pot vedea ruine ale acropolisului antic, puțin interesante, datând din epoca romană și un turn cu orologiu din sec. al 19-lea, exemplu de arhitectură europenizată. ridicarea unor astfel de turnuri cu orologiu a constituit o adevărată modă pentru orașele turcești în sec. al 19-lea
Izmit () [Corola-website/Science/307755_a_309084]
-
pună în valoare aptitudinile. În 1814 s-a mutat la școala din Aspenden Hall, lângă Buntingford, Hertfordshire. În această perioadă s-a împrietenit cu un coleg al său Henry Malden care ulterior a devenit un cunoscut expert în cultura Greciei antice. Macaulay avea o memorie cu totul excepțională. El a reușit după 40 de ani să recite o poezie pe care o citise într-o revistă locală în 1813 și pe care nu o recitise niciodată în acest interval. Macaulay afirma
Thomas Babington Macaulay () [Corola-website/Science/307734_a_309063]
-
Regatul Unit în ultima parte a secolului al XIX-lea și în prima jumătate a secolului al XX-lea, In perioada după căderea guvernului Lordului Melbourne, Macaulay s-a dedicat scrierii unui volum de versuri cu subiect istoric ‘’Cântecele Romei Antice (The Lays of Ancient Rome)’’. El se gândea de mai multă vreme la acest volum și, în toamna anului 1838 făcuse o călătorie în Italia, pentru a se documenta asupra peisajului astfel încât să poată descrie realist scenele istorice. Documentarea pe
Thomas Babington Macaulay () [Corola-website/Science/307734_a_309063]
-
mai multă vreme la acest volum și, în toamna anului 1838 făcuse o călătorie în Italia, pentru a se documenta asupra peisajului astfel încât să poată descrie realist scenele istorice. Documentarea pe teren înainte de a scrie opere despre Grecia și Roma antică era un obicei care se încetățenise printre scriitorii englezi, începând de la John Addison. Volumul a apărut în octombrie 1842 și a fost extrem de bine primit. În primii 10 ani se vânduseră 18.000 de exemplare iar până în 1875 tirajele succesive
Thomas Babington Macaulay () [Corola-website/Science/307734_a_309063]
-
dizolvat Parlamentul, Carol a trebuit să se dedice consolidării financiare. A decis să și-l alăture pe Richard Weston, I conte de Portland, pe care l-a făcut Lord Trezorier. Prima măsură adoptată de Carol, a fost reintroducerea unei legi antice, din 1279, în baza căreia erau amendați toți gentilomii care, invitați, nu s-au prezentat pentru a fi aleși cavaleri cu ocazia încoronării, sau a nașterii unuia dintre copiii regelui. Se obișnuia ca la încoronarea regelui, să fie aleși câțiva
Carol I al Angliei () [Corola-website/Science/306452_a_307781]
-
1288 m peste nivelul mării) în partea nordică a "Sierrei de la Silla". Cerro-ul de la Silla este simbol prin excelență al orașului Monterrey. În municipiul "San Nicolás de los Garza", în nord-est, se află dealul "Topo Chico", cunoscut datorită izvoarelor sale antice de apă termală. La sud de râul Santa Catarina se află "Loma de la Chepe Vera", cunoscută popular ca "Cerro del Obispado", pe ale cărui pisc se află fosta reședință episcopală și locul de odihnă al Episcopului Rafael José Verger, acum
Monterrey, Nuevo León () [Corola-website/Science/306471_a_307800]
-
de juniori, la Williamsport, Penn. Monterrey are deasemenea echipe în ligile profesioniste de baschet. Are unul dintre cele mai importante centre de lupte libere din țară. Monterrey este cunoscut și pentru generația sa de mari luptători de "Pancration" (un sport antic). Considerate mai degrabă ca fiind o artă, decât un sport, coridele sunt foarte apreciate în Monterrey. Toreadori ca Lorenzo Garza, Eloy Cavazos și Manolo Martínez au făcut ca numele orașului să fie cunoscut peste granițe. Este primul (dacă nu singurul
Monterrey, Nuevo León () [Corola-website/Science/306471_a_307800]
-
nouă muze. Thalia este în mitologia greacă una dintre cele nouă muze. Celelalte opt muze sunt: Calliope, Clio, Erato, Euterpe, Melpomene, Polyhymnia, Terpsichore și Urania. Thalia este muza comediei. Potrivit lui pseudo-Apollodorus, ea și Apollo au fost părinții coribanților. Alte surse antice, cu toate acestea, atribuie coribanților părinți diferiți. Thalia este menționată de Hesiod, Pindar, Apollodor și Pausanias. Ea a fost reprezentată ca o femeie tânără, cu un aer vesel, încununată cu iederă, ținând o mască comică în mână. Multe dintre statuile
Thalia (muză) () [Corola-website/Science/306495_a_307824]
-
fost reprezentată ca o femeie tânără, cu un aer vesel, încununată cu iederă, ținând o mască comică în mână. Multe dintre statuile ei conțin, de asemenea, o goarnă și o trompetă (ambele folosite pentru a sprijini vocile actorilor din comedia antică) sau ocazional un toiag de păstor și o cunună de iederă.
Thalia (muză) () [Corola-website/Science/306495_a_307824]
-
după cucerirea inițială, mulți alții însă au emigrat mai către est. Regatul avea la bază relațiile feudale caracteristice Europei Occidentale, dar adaptate realităților locale. Regatul avea o întindere relativ mică, cu terenuri cultivabile destul de reduse ca întindere. Încă din vremurile antice, regiunea avusese o economie urbană, spre deosebire de Europa medievală. De fapt, deși nobilimea stăpânea moșii, ei preferau să trăiască în Ierusalim sau în alte orașe, mai aproape de Curtea regală. La fel ca și în Europa, nobilii aveau vasali, fiind la rândul
Regatul Ierusalimului () [Corola-website/Science/306487_a_307816]
-
de auroră. Exploratorul danez Knud Rasmussen menționa acest efect în 1932 în descrierea tradițiilor folclorice ale eschimoșilor din Groenlanda. Aceleași sunete sunt menționate în același context de antropologul canadian Ernest Hawkes în 1916. Caius Cornelius Tacitus, un istoric din Roma antică, scria în opera sa „"Germania"” că locuitorii Germaniei susțineau perceperea acelorași sunete . Actualmente, diverse persoane continuă să relateze despre aceste sunete, în ciuda faptului că înregistrări ale lor nu au fost publicate niciodată și ținând cont că există suspiciuni științifice serioase
Auroră polară () [Corola-website/Science/306524_a_307853]
-
și, înaintînd în cunoaștere, nu va mai iubi numai un lucru, ci întorcîndu-se către adevărata frumusețe va căuta să o cunoască și se va înălța către frumusețea absolută, în înaltul iubirii. Erosul are ceva din forța și pasiunea pe care anticii le atribuiau zeului Eros (ca fiu al lui Zeus și al Afroditei), fiind năzuință puternică înspre nemurire, înspre veșnicie, însă mai mult decît, atît el are măreția lui Eros cel ceresc, este principiul masculin, cel care se manifestă doar în
Termeni grecești referitori la iubire () [Corola-website/Science/306526_a_307855]