11,153 matches
-
din piatră și terminând cu cele din cărămidă de tip urban, ridicate începând cu jumătatea secolului al XX-lea. În cadrul gospodăriei se disting elemente tradiționale ca poarta, portița, șura, [[fântână|fântâna]], grădinuța și „tălchița”. Interiorul locuințelor se individualizează printr-o bogăție cromatică a modelelor florale prezente pe obiectele de podoabă reprezentative cum ar fi „chindeauă” (chindeie), căpătâie, ștergare, merindare și covoare. Meșteșugurile identificate în sat ca fiind elementele definitorii ale vieții localnicilor au fost printre altele fierăritul, zidăritul învățat de la [[sași
Comuna Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/301729_a_303058]
-
aceștia, au un meșteșug, nu sunt negustori, nu au servici, nu primesc soldă, totuși au o gospodărie cumsecade, asigură hrana și îmbrăcămintea necesară familiei destul de măricică, fac armata pe cheltuiala proporie, poartă povara vieții civile și militărești.” Cea mai importantă bogăție naturală a așezării este apa minerală. Bazinul Gheorgheni este o formație post tectonică, care s-a umplut cu sedimente din era pliocenă târzie și din cuaternar, și anume alternarea de piroclastiți (sediment vulcanic) și avluviuni fine de fluviu. În urma cercetărilor
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
500m. Compoziția geologică este reprezentată în cea mai mare parte de cernoziomuri și soluri brun-roșcate, ce permit o intensă activitate agricolă. Hidrografia este slab reprezentată, Pârâul de Câmpie neavând un debit considerabil, fiind în perioada verilor toride aproape secat. Dintre bogățiile naturale cele mai semnificative sunt domurile gazeifere din zonă. Localitatea este pentru prima dată atestată documentar la data de 10 aprilie 1329, când Sărmașu este menționat sub numele de "Willa Sarmas" ca fiind una dintre moșiile regelui maghiar Carol Robert
Sărmașu () [Corola-website/Science/300567_a_301896]
-
confesională. Sărmașu are o economie agroindustrială, zonele înconjurătoare ale orașului fiind folosite pentru cultivarea plantelor și pașunat. Industria este bazată in special pe exploatarea gazului metan si prelucrarea lemnului. Domurile gazeifere pe care este așezată localitatea au oferit zonei o bogăție inestimabilă - gazul metan. Fiind, după aprecierea specialiștilor, cel mai curat din punct de vedere calitativ și al conținutului de metan, acesta a situat Sărmașu rândul primelor localități din Europa în care s-a început exploatarea industrială a gazului metan, în
Sărmașu () [Corola-website/Science/300567_a_301896]
-
găsi adăpost în case rustice, sau la stanele de oi, vor face degustări de mâncăruri tradiționale și pot cunoaște unele îndeletniciri ale locuitorilor din zonele mai izolate. Zăcămintele aurifere descoperite de-a lungul timpului pe teritoriul comunei sunt o adevarată bogăție din orice punct de vedere sunt privite. În primul rând prin prisma posibilităților de exploatare și extragere a unor cantități imense de aur de diferite valori, chiar și aur nativ. În altă ordine de idei, chiar exploatarea acestor zăcăminte, de-
Stănija, Hunedoara () [Corola-website/Science/300559_a_301888]
-
soare și vânt, după care se taie felii ori fâșii groase de 3-4mm devenind un produs foarte inflamabil); iñe=unde; izâtură=locul din vale, părău de unde se face devierea apei pentru a merge pe iazul morii; iñiva=undeva; iosag= avere, bogăție. -"cu litera Î" -Îmblăcire= treierare cu batoza de munte formată din două mașini astfel: -una este batoza propriuzisă cu motor care ia grâul cu teci cu tot (cu pleavă) de pe paie (din spice), -alta este vânturătoare acționată manual care scoate
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
curții domnești, Ocolul domnesc a continuat să existe. La acesta au fost adăugate mai mute sate printre care și Valea Seacă și o dumbravă, care mai târziu devine satul Albeni. Includerea acestor sate cu hotarele lor a avut în vedere bogățiile și pozițiile lor strategice. Alexandru Lăpușneanul, probabil la a doua domnie (1564-1568), a vândut o dumbravă „care acel, loc a fost domesc, ascultător de ocolul Bacăului, unor săteni din Albeni „care au dat domniei sale 2 cai în Bacău".3 Se
Valea Seacă (Nicolae Bălcescu), Bacău () [Corola-website/Science/300710_a_302039]
-
la varsta de 80 de ani. Jurnalul acesta, cu peste un million de cuvinte este o narațiune în care a înregistrat experiențe, impresii și crize morale, pe o perioadă care depășește 60 de ani și constituie un document de o bogăție sufletească extraordinară. După publicarea să Gîde a renunțat complet la scris. Gîde a militat pentru cunoașterea de sine și sinceritate iar această credință a fost îmbogățita de umanismul sau și de apelul continuu la toleranță pe care l-a susținut
André Gide () [Corola-website/Science/300746_a_302075]
-
industria chimică, metalurgică, de construcții, alimentară, textilă, de mașini, farmaceutică și ușoară. Zonele înconjurătoare excelau în industria metalurgică, extractivă, de construcții, alimentară, textilă și ușoară. Orașul Brașov era, de asemenea, centrul principal de desfacere al județului, pentru produsele locale. Între bogățiile naturale ale județului se numărau apele minerale de la Zizin, cu conținut de bicarbonat de sodiu, fier, iod, și acid carbonic. Lignitul era exploatat la Prejmer, iar huila la Vulcan și Cristian. În 1925, în județ se aflau un liceu de
Județul Brașov (interbelic) () [Corola-website/Science/300784_a_302113]
-
din extremitatea sudică a vârfului Prislop. Până în prezent, nu s-a putut stabili lungimea exactă a acestuia, explorarea avenului fiind îngreunată de numeroasele galerii și cascade subterane. Localitatea Fânațe este situată într-un areal apreciat nu numai pentru frumusețile și bogățiile de la suprafață, ci și pentru valorasele bogății subterane. Din subsolul acestor regiuni, oamenii au valorificat de-a lungul vremii aur, argint, fier, cupru, plumb, zinc, molibden, bismut, nichel, cobalt, pirită, calcare, uraniu, marmură, etc...
Fânațe, Bihor () [Corola-website/Science/300854_a_302183]
-
prezent, nu s-a putut stabili lungimea exactă a acestuia, explorarea avenului fiind îngreunată de numeroasele galerii și cascade subterane. Localitatea Fânațe este situată într-un areal apreciat nu numai pentru frumusețile și bogățiile de la suprafață, ci și pentru valorasele bogății subterane. Din subsolul acestor regiuni, oamenii au valorificat de-a lungul vremii aur, argint, fier, cupru, plumb, zinc, molibden, bismut, nichel, cobalt, pirită, calcare, uraniu, marmură, etc...
Fânațe, Bihor () [Corola-website/Science/300854_a_302183]
-
animale, cu precădere cai de rasă renumiți, apoi au înființat o balta de pește vizibilă și în ziua de azi. Vinul de Sâniob era renumit și exportat până în Europa de Vest. De-a lungul anilor unii dintre regii maghiari, poate invidioși pe bogăția abației, le-a îngrădit călugărilor unele drepturi (ex. regele Kalman) alții i-au repus în drepturi (Geza al II-lea). Apogeul a fost atins undeva pe la mijlocul sec. al XIII-lea când mănăstirea avea în stăpânire 25 de sate printre care
Sâniob, Bihor () [Corola-website/Science/300862_a_302191]
-
aduce dezinvoltură și siguranță.”" Același ziar menționează pe data de 18 iulie 1970 în numărul 133, următoarele : “"Suita de dansuri populare prezentată de echipa căminului cultural Silivașu de Câmpie a adus la rampă în lumina acelui soare strălucitor, strălucirile portului, bogăția folclorului din acea parte a locului.”" Formația de dansuri populare a luat ființă în anul 1962, fiind instruită de înv. Pastor Ioan, înv. Peterfi Filon și înv. Sămărtean Toma. Această formație a participat la diferite manifestări: Prislop, Cireșoaia, Bistrița, Sărmașu
Silivașu de Câmpie, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300891_a_302220]
-
în cale. Ștefan, prinzând de veste, le ieși în cale, dar văzându-i că-s și de zece ori mai mulți decât ai lui, îi lăsă ca să-și facă voia prin țară, iar el se retrase în munți, cu toate bogățiile țării, unde înmulțindu-și armata, așteptă un timp bine venit, ca să-i poată lua la răfuială. Așa și făcu. Leșii, văzând că Ștefan nu-i ca-n palmă, îl căutară până ce au dat de veste că-i ascuns în munții
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
vegetal și o faună deosebit de variată și că acesta și acțiunea concretă a omului duc la cultivarea unei varietăți întregi de cereale și legume și la creșterea multor animale și păsări care sunt absolut necesare existenței și perpetuării speciei umane. Bogățiile subsolului din raza actualului teritoriu al satului Crasnaleuca sunt foarte puține. Subsolul satului nu este bogat decât în piatră, nisip și o bogată pânză de ape freatice. Nisipurile sunt din cele cuarțoase. În această zonă se găsesc zăcăminte de gips
Crasnaleuca, Botoșani () [Corola-website/Science/300907_a_302236]
-
Cabana Rentea, Piatra Mare, Valea Dalghiului, Piatra Dudului, Vârful Ciucaș, Cabana Ciucaș, Plaiul Domnesc, Muntele Roșu, stațiunea Cheia. Dar trasee turistice sunt acesibile și din preajma Brașovului și Săcele, unde se poate ajunge cu autobuzul în maxim 30 min. Toate aceste bogății naturale pot fi exploatate eficient prin dezvoltarea rețelei agroturistice care ar aduce venituri suplimentare însemnate locuitorilor din zonă. Alte obiective avute în vedere de către administrație sunt: În ceea ce privește agricultura, principalele obiective sunt: Din analiza datelor statistice ale ultimilor ani se evidențiază
Tărlungeni, Brașov () [Corola-website/Science/300972_a_302301]
-
reușind să mențină departe de Republică, celelalte state europene importante, cum ar fi Franța și Sfanțul Imperiu Român. Lorenzo a menținut relații bune cu sultanul Mahomed al II-lea al Imperiului Otoman, prin comerțul maritim care reprezenta o sursă de bogăție pentru florentini. Datorită lui Lorenzo, capitala Republicii atinge maximă să frumusețe, impunându-se pe plan economic și cultural, nu doar în Italia, ci în întreaga Europa. Florența devenise leagănul Renașterii italiene și centrul unde iradia civilizația renascentista. Grijile sale pentru
Lorenzo de' Medici () [Corola-website/Science/301000_a_302329]
-
a manisfestat unic în arhitectura insulei Sicilia, din sudul Italiei, în secolele al 17-lea și al 18-lea. Stilul barocului sicilian este relativ ușor de recunoscut, datorită prezentării particularităților generale ale barocului într-o formă a ornamentației de o bogăție extremă, nemaiîntâlnită la alte variații naționale și/sau locale ale stilului, dar și datorită omniprezenței măștilor rânjitoare și a amorașilor, numiți putto, respectiv putti, la plural, în italiană. Aceste elemente distintive ale barocului conferă Siciliei o identitate arhitecturală unică. Înainte de
Baroc sicilian () [Corola-website/Science/301004_a_302333]
-
ajunge în zonă după anul 1775, când țarina Ecaterina cea Mare (Ecaterina a II-a a Rusiei) desființează oastea ucraineană cu centrul la Zaporojie. Circa 8000 de locuitori ai acestei zone ajung în Delta Dunării, zonă asemănătoare ca peisaj și bogăție piscicolă cu cea natală, din zona Niprului. Denumirea cazacilor zaporojeni este de „haholi”, iar limba vorbită este ucraineană amestecată cu multe cuvinte de diferite origini (română, turcă, greacă, rusă). Locuitorii din Letea se declară de origine ruso-ucraineană, diferită de a
Letea, Tulcea () [Corola-website/Science/301848_a_303177]
-
distruse și părăsite de monahi. Mănăstirea Bordești, înzestrată de căpitanul Mănăilă cu peste 40 de pogoane de vie, a fost închinată de fii acestuia Episcopiei Buzăului, iar către sfârșitul secolului XVIII, Episcopia a închinat-o Schitului Băbeni, care a exploatat bogățiile moșiei și a ignorat necesitățile monahilor și ale construcțiilor. La sfârșitul secolului XIX, totul era paragină. Principalele distrugeri le-au provocat infiltrațiile apelor freatice, alunecările de pământ, cutremerele din 1802, 1804, 1838 și Războiul Crimeei: în 1853, egumenul Samoilă a
Bordești, Vrancea () [Corola-website/Science/301865_a_303194]
-
turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate: Crucea neagră, terminată în vârf de săgeată, reprezintă un stâlp de vamă, amintind de faptul că această localitate, în timpul ocupațiilor străine, era punct de graniță. Cei doi urși care flanchează crucea și câmpul verde simbolizează bogăția cinegetică și silvică a zonei. Cercul marcat de valuri albastre semnifică prezența izvoarelor de ape minerale în zonă. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Coșna
Comuna Coșna, Suceava () [Corola-website/Science/301944_a_303273]
-
creștine sau ciclicitatea timpului definesc cu precădere personalitatea bucovineanului. Datinile și practicile, obiceiurile ciclului sărbătorilor cuprind o gamă variată, extrem de bogată în manifestări artistice, atât în ceea ce privește folclorul literar, muzical și coregrafic cât și reprezentările dramatice. Însă acestea excelează și prin bogăția și varietatea elementelor vestimentare, a recuzitei, a decorului și chiar a regiei, constituind un adevărat carnaval popular. Un meșteșug devenit artă în rândul localnicelor îl reprezintă crearea propriilor modele de ouă încondeiate, folosind uneltele și metode tradiționale dar și materialele
Gemenea, Suceava () [Corola-website/Science/301957_a_303286]
-
este o remarcabilă realizare a "artei brâncovenești", care se distinge prin originalitate, măiestria liniilor și culorilor. Iată ce spunea despre execuția măiastră a pridvorului sfântului lăcaș marele istoric al neamului, Nicolae Iorga: "„Frumos pridvor pe stâlpi lucrați cu o mare bogăție de podoabe... cu un rând de stâlpi tot așa meșteșugiți sculptați... flori de piatră în jurul ușii celei mari și a tuturor ferestrelor“". În lucrarea sa "„Bizanț după Bizanț“", Iorga caracteriza mănăstirea cu formele ei renascentiste drept "„...continuatoare a civilizației romane
Mănăstirea Hurezi () [Corola-website/Science/296760_a_298089]
-
cu odihnă Mireasă de-amu’ nainte Cărările țâ-s oprite Ți-i mai duce câte-o dată La fântână după apă Și la mă-ta supărată După apă de izvor Și la mă-ta când ta dor Pomul mirilor, simbol al bogăției și rodului de prunci a viitoarei familii, era confecționat dintr-un lăstar de măr împodobit cu covrigi și turtă dulce și se așeza pe masa mirilor. După ce preotul sfințea pomul, starostele îl închină mirilor zicând: Să trăiești pom frumos Mândru
Huta, Cluj () [Corola-website/Science/300332_a_301661]
-
este preponderent agrară, comuna având un potențialul ridicat în acest sens. Resursele naturale (mai ales gazul metan), rețeaua de drumuri ce străbate teritoriul comunei, târgurile de țară ce se organizează periodic aici oferind localității o poziție cheie în Câmpia Transilvaniei. Bogăția și varietatea folclorului local sunt cel mai bine surprinse în cadrul festivalurilor ce se organizează în comună, "Târgul Secerii" (16 august) și "Jocul de pe Câmpie" (în prima duminică a lunii septembrie) ce atrag numeroși vizitatori. De remarcat"lacul" din ZORENII DE
Comuna Mociu, Cluj () [Corola-website/Science/300341_a_301670]