10,360 matches
-
A absolvit facultatea în anul 1946, ca șef de promoție, cu diplomă "Magna Cum Laude". Devine doctor în Științe Chimice în anul 1954, sub conducerea profesorului Constantin Vasile Gheorghiu. Carieră academică o începe ca asistent (în 1946) la Catedră de Chimie organică și o încheie ca profesor (promovată în 1969) la aceeasi catedră. Obține în 1956 titlul de doctor în științe chimice cu lucrarea „"Formazani și săruri de tetrazoliu"”. În 1971 devine doctor docent în Științe la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza
Magda Petrovanu () [Corola-website/Science/322302_a_323631]
-
În 1971 devine doctor docent în Științe la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. a fost profesor invitat la diverse universități din Europa (Gând, Bruxelles, Paris, Nantes, Marsilia, München, Heidelberg și Bonn) și membru al unor societăți de fizică și chimie, naționale și internaționale. A primit numeroase distincții naționale și internaționale, între care profesor evidențiat (1980, Academia Română), profesor emerit (1998, "Alexandru Ioan Cuza" din Iași), Chevalier de l’ordre des palmes académiques (decret din 22 august 1977 al Secretariatului de Stat
Magda Petrovanu () [Corola-website/Science/322302_a_323631]
-
al Universităților din Franța). A publicat peste 200 de lucrări științifice (citate în monografii și reviste de prestigiu), peste 50 brevete de invenție, 11 cărți, printre care: "N-Ylid Chemistry" (McGrow-Hill, London, U.K., 1972) tradusă apoi și în limba română: "Chimia N-ilidelor" (București, Editura Academiei, 1974, împreună cu I. Zugrăvescu), "Cicloadiții 3+2 dipolare" (București, Editura Academiei, 1984, împreună cu I. Zugrăvescu), "Istoria chimiei" (București, Editura Academiei, 1962, coautor Barbu Herșcovici), "Istoria chimiei în România până la 1944" (Iași, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza
Magda Petrovanu () [Corola-website/Science/322302_a_323631]
-
de invenție, 11 cărți, printre care: "N-Ylid Chemistry" (McGrow-Hill, London, U.K., 1972) tradusă apoi și în limba română: "Chimia N-ilidelor" (București, Editura Academiei, 1974, împreună cu I. Zugrăvescu), "Cicloadiții 3+2 dipolare" (București, Editura Academiei, 1984, împreună cu I. Zugrăvescu), "Istoria chimiei" (București, Editura Academiei, 1962, coautor Barbu Herșcovici), "Istoria chimiei în România până la 1944" (Iași, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”, 1997, împreună cu Maria Caproșu, Ionel Mangalagiu). După o bogată activitate de peste cinci decenii, Magda Noela Petrovanu a trecut în neființă în
Magda Petrovanu () [Corola-website/Science/322302_a_323631]
-
London, U.K., 1972) tradusă apoi și în limba română: "Chimia N-ilidelor" (București, Editura Academiei, 1974, împreună cu I. Zugrăvescu), "Cicloadiții 3+2 dipolare" (București, Editura Academiei, 1984, împreună cu I. Zugrăvescu), "Istoria chimiei" (București, Editura Academiei, 1962, coautor Barbu Herșcovici), "Istoria chimiei în România până la 1944" (Iași, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”, 1997, împreună cu Maria Caproșu, Ionel Mangalagiu). După o bogată activitate de peste cinci decenii, Magda Noela Petrovanu a trecut în neființă în ziua de 25 iulie 2008 și a fost înmormântată
Magda Petrovanu () [Corola-website/Science/322302_a_323631]
-
împreună cu Maria Caproșu, Ionel Mangalagiu). După o bogată activitate de peste cinci decenii, Magda Noela Petrovanu a trecut în neființă în ziua de 25 iulie 2008 și a fost înmormântată în Cimitirul „Eternitatea” din Iași. Începând din anul 2009 Facultatea de Chimie a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași organizează "Concusul Național de Chimie „”", concurs care se adresează elevilor din ciclurile gimnazial și liceal.
Magda Petrovanu () [Corola-website/Science/322302_a_323631]
-
Magda Noela Petrovanu a trecut în neființă în ziua de 25 iulie 2008 și a fost înmormântată în Cimitirul „Eternitatea” din Iași. Începând din anul 2009 Facultatea de Chimie a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași organizează "Concusul Național de Chimie „”", concurs care se adresează elevilor din ciclurile gimnazial și liceal.
Magda Petrovanu () [Corola-website/Science/322302_a_323631]
-
controlul vitezei de croazieră a vehiculelor în condiții de vizibilitate redusă, pentru radare de evitare a coliziunii, pentru controlul proceselor industriale și în diagnosticarea medicală, precum analizoarele de respirație. Laserele cuantice în cascadă sunt de asemenea utilizate pentru a studia chimia plasmei. Gama lor dinamică largă, sensibilitatea excelentă și funcționarea în condiții de siguranță combinate cu fiabilitatea remarcabilă ar trebui să depășească foarte ușor multe dintre obstacolele tehnologice care împiedică existența acestei tehnologii pe piață. Atunci când este utilizată în sisteme multi-laser
Lasere cuantice în cascadă () [Corola-website/Science/329610_a_330939]
-
Chirico, Salvador Dali și Max Ernst care a combinat mai târziu cu care de multe Pictori medievale și renascentiste, cum ar fi Hieronymus Bosch și Caravaggio. Tehnică să unică, derivat din ani de studiu personal de Renaissance materiale, culori și chimie, împreună cu arta post-modernă, produs în primele capodopere 80 că "gianduja și Giandujotto", "Moartea lui Pinocchio "," colector "și" Turnul Babel ". Lucrările sale au început să fie în afara apreciat Europa, și datorită lui perfectă engleză, Jervolino trăit prin Italia, unde locuia familia
Walther Jervolino () [Corola-website/Science/329664_a_330993]
-
similitudini spectrale cu spectrul astrului zilei: un fond continuu brăzdat de linii sau de benzi întunecate mai mult sau mai puțin largi; rezultă, de aici, că aceste stele trebuie să aibă o structură analogă cu cea a Soarelui! Progresele în chimie fizică (spectrul atomului de hidrogen, studiul nivelelor de energie, etc.) permit să se lege prezența cutărei sau cutărei linii de cutare sau cutare element chimic la condițiile fizice (temperatură, presiune) din interiorul stelei studiate. De aici se ajunge la „aranjarea
Spectroscopie astronomică () [Corola-website/Science/329734_a_331063]
-
militară generală, discipline din științele fundamentale și științe aplicative. Astfel, în clasa preparatoare se predau următoarele materii: algebră superioară, geometrie analitică și în spațiu, calcul integral și diferențial, geometrie descriptivă, plane cotale și ordine de arhitectură, mecanică rațională, fizică generală, chimie generală, limba franceză, limba germană și scrimă. În ceilalți ani ofițerii-elevi de geniu aveau următoarele cursuri: fortificații, construcții, topografie, științe aplicate, mecanică aplicată, artă militară, artilerie, drept internațional, limba franceză, limba germană, hipologie, scrimă. Educația și nivelul de cunoștințe acumulat
Școala Specială de Artilerie și Geniu () [Corola-website/Science/329793_a_331122]
-
o direcție creativă originală și intuind potențialul colaborării, Horațiu și Ștefan s-au decis să întemeieze o formație în adevăratul sens al cuvântului. Astfel, în formula au fost cooptați Adrian Cotoara, în calitate de băsist și Raluca Pascaru, la tobe. De la inceput chimia dintre cei patru a fost inedită iar la repetiții s-a simțit ceva special. Acest lucru i-a încurajat pe trupeți să persevereze, ceea ce a dus la crearea melodiilor care vor forma baza albumului cu numarul 1, intitulat chiar "Changing
Changing Skins () [Corola-website/Science/329790_a_331119]
-
17 august în localitatea Mânăstirea Nămăiești de lângă Câmpulung Muscel, unde părinții erau în vacanță. Urmează studiile primare și liceale la instituții particulare din București (Institutul Pompilian, respectiv Institutul Șeșevski). După terminarea acestora urmeză timp de trei ani (1911-1914) studii de chimie și de arte frumoase la Liège (Belgia), declanșarea războiului obligând-o să revină în țară, unde în anul 1914 se căsătorește cu colegul său de studii politehnice, Nicolae Greceanu. Inițiază prima asociere a femeilor pictorițe și sculptorițe și în 1915
Olga Greceanu () [Corola-website/Science/329828_a_331157]
-
și sculptorițe și în 1915 organizează prima expoziție a acestora la Ateneul Român. Are o expoziție de grup la Iași, iar una personală la Ateneul Român în 1919. Între anii 1919 și 1922 revine în Belgia și termină studiile de chimie și de arte frumoase. Va face studii de specializare pentru lucrul în frescă la Paris, la Academia Baudoin. Are expoziții personale la Paris (1928), New York (1924), participă la expoziția mondială de la New York din 1939. Înainte de cel de al doilea război
Olga Greceanu () [Corola-website/Science/329828_a_331157]
-
a început să joace fotbal la UTA Arad, de la vârsta de 10 ani. La împlinirea vârstei de 18 ani, a fost nevoit să se mute la Râmnicu Vâlcea pentru a face armata. În acest timp a fost și portar la Chimia Râmnicu Vâlcea. După armată, s-a întors la Arad, unde a jucat pentru UTA. Acolo a prins un singur meci, cel împotriva Universității Craiova, meci câștigat cu 2-1. Din 1976, și-a dedicat toată cariera echipei Vagonul Arad. A fost
Viorel Butaru () [Corola-website/Science/329965_a_331294]
-
Departamentului de Radiologie și "Chairman" al "Magnetic Resonance Development and Application Center" (MRDAC) la Universitatea din Freiburg. În 2003, a fost distins cu premiul de cercetare Max-Plank în categoria științe biomedicale. Între anii 1969 și 1977, a urmat studii de chimie la Stuttgart, Londra, München și Freiburg. În perioada 1977 - 1981, a lucrat ca si cercetător la Institutul de Chimie Fizică al Universității Albert-Ludwig din Freiburg. Aici, sub îndrumarea Prof. Herbert Zimmermann, a studiat în cadrul tezei sale de doctorat cu subiectul
Jürgen Hennig () [Corola-website/Science/328097_a_329426]
-
a fost distins cu premiul de cercetare Max-Plank în categoria științe biomedicale. Între anii 1969 și 1977, a urmat studii de chimie la Stuttgart, Londra, München și Freiburg. În perioada 1977 - 1981, a lucrat ca si cercetător la Institutul de Chimie Fizică al Universității Albert-Ludwig din Freiburg. Aici, sub îndrumarea Prof. Herbert Zimmermann, a studiat în cadrul tezei sale de doctorat cu subiectul: Măsurători RMN ale schimburilor cinetice intramoleculare. În această perioadă a asistat la un expozeu inaugural al directorului sau de
Jürgen Hennig () [Corola-website/Science/328097_a_329426]
-
parea că evoluează rapid. Ca urmare a acestei evoluții, aceștia ajungeau mai devreme sau mai târziu să ocupe diverse posturi importante. Printre aceste posturi se enumerau și cele de conducere, sau lideri de cercetare din domeniul anumitor științe precum fizică, chimie sau altele. Existau însă și specii care credeau ca oamenii nu au ce să caute în spațiu sau că li se ofere drepturi atât de repede. Primele două jocuri și anume Mass Effect și Mass Effect 2 au avut ca
Mass Effect 3 () [Corola-website/Science/328161_a_329490]
-
și ele distruse iremediabil. În colțul dinspre podul Hasdeu al actualului parc Izvor, aflat la intersecția dintre Splaiul Independenței și Str. Bogdan Petriceicu Hasdeu, peste drum de Facultatea de Biologie a Universității din București, a existat, din 1925, Institutul de Chimie Teoretică din cadrul Universității din București. Clădirea, în formă de L și cu 3 etaje, a căzut la cutremurul din 4 martie 1977. Rămășițele facultății au fost demolate și clădirea nu a mai fost reconstruită. În acel loc nivelat se dorea
Parcul Izvor () [Corola-website/Science/327689_a_329018]
-
florile soției taximetristului, dar aceasta le refuză și ea, la sfatul lui Fănel. Pavel îl invită pe Grigore Pascu la fratele său, Dumitru (Colea Răutu), care își serba ziua de naștere. Deoarece schimbul său, Gică (Gheorghe Visu), avea teză la chimie la liceul seral, taximetristul rămâne la garaj să doarmă o oră pentru a-și reveni din beție și apoi să-i țină tura. Medicul se duce singur la fratele său, care avea o petrecere cu mâncare, muzică și invitați. Dumitru
Singurătatea florilor () [Corola-website/Science/327717_a_329046]
-
de filozofie și literatură, devenind profesor, scriitor și Șecție Case memoriale a Muzeului Literaturii Române), dirijorul CRISTIAN LUPEȘ își începe studiile universitare mai intâi la Cluj, Universitatea “Babeș - Bolyai, ca mai apoi, în 1998 să obțină licența în fizică și chimie la Universitatea București, cu teza "Particule elementare”. În anul următor devine student al UNMB Facultatea de Compoziție, Muzicologie și Pedagogie muzicală, secția de studii teoretice, pentru ca din 2001 să fie student al secției dirijat orchestră la clasa prof. Cristian Brâncuși
Cristian Lupeș () [Corola-website/Science/327182_a_328511]
-
a participat la campania din 1913 a Războiului Balcanic precum și la Primul Război Mondial (1916-1917) cu gradul de medic-căpitan. A fost membru Societății de Medici și Naturaliști din Iași, al Societății de Biologie, al Societății de Pediatrie, al Societății de Chimie biologică, al Societății de Neurologie, Psihiatrie, Psihologie și Endocrinologie, precum și membru al "„American Association for the Study of the Feeble-Minded”". Fratele său, generalul Ernest Ballif (n. 1871 - d. 1940), a fost aghiotantul Regelui Ferdinand și al Reginei Maria, administrator al
Leon Ballif () [Corola-website/Science/327230_a_328559]
-
care nu poate fi descompusă în substanțe mai simple prin intermediul unei reacții chimice. Această definiție simplă a fost utilă, de fapt, aproape 300 ani (până în momentul dezvoltării noțiunii de particulă subatomică), fiind însă chiar și azi predată în timpul orelor de chimie introductivă. Lucrarea lui Lavoisier, "Traité Élémentaire de Chimie (Tratat Elementar de Chimie", 1789, tradusă în engleză de Robert Kerr) este considerată a fi primul manual modern de chimie. El conținea o listă de elemente, sau substanțe care nu pot fi
Istoria tabelului periodic () [Corola-website/Science/327335_a_328664]
-
simple prin intermediul unei reacții chimice. Această definiție simplă a fost utilă, de fapt, aproape 300 ani (până în momentul dezvoltării noțiunii de particulă subatomică), fiind însă chiar și azi predată în timpul orelor de chimie introductivă. Lucrarea lui Lavoisier, "Traité Élémentaire de Chimie (Tratat Elementar de Chimie", 1789, tradusă în engleză de Robert Kerr) este considerată a fi primul manual modern de chimie. El conținea o listă de elemente, sau substanțe care nu pot fi dezbinate în unele mai simple, printre care oxigenul
Istoria tabelului periodic () [Corola-website/Science/327335_a_328664]
-
chimice. Această definiție simplă a fost utilă, de fapt, aproape 300 ani (până în momentul dezvoltării noțiunii de particulă subatomică), fiind însă chiar și azi predată în timpul orelor de chimie introductivă. Lucrarea lui Lavoisier, "Traité Élémentaire de Chimie (Tratat Elementar de Chimie", 1789, tradusă în engleză de Robert Kerr) este considerată a fi primul manual modern de chimie. El conținea o listă de elemente, sau substanțe care nu pot fi dezbinate în unele mai simple, printre care oxigenul, azotul, hidrogenul, fosforul, mercurul
Istoria tabelului periodic () [Corola-website/Science/327335_a_328664]