10,421 matches
-
bugetare sumele achitate în conturile de disponibilități deschise pe numele instituțiilor și autorităților care se reorganizează în condițiile prevăzute de prezenta lege. Capitolul III Măsuri de reducere a cheltuielilor de personal în sistemul bugetar Articolul 10 (1) În vederea încadrării în constrângerile bugetare determinate de situația de criză economică, în perioada octombrie-decembrie 2009, conducătorii autorităților și instituțiilor publice, indiferent de modul de finanțare, au obligația de a diminua cheltuielile de personal, în medie cu 15,5% lunar, prin aplicarea uneia dintre următoarele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/230297_a_231626]
-
bugetare sumele achitate în conturile de disponibilități deschise pe numele instituțiilor și autorităților care se reorganizează în condițiile prevăzute de prezenta lege. Capitolul III Măsuri de reducere a cheltuielilor de personal în sistemul bugetar Articolul 10 (1) În vederea încadrării în constrângerile bugetare determinate de situația de criză economică, în perioada octombrie-decembrie 2009, conducătorii autorităților și instituțiilor publice, indiferent de modul de finanțare, au obligația de a diminua cheltuielile de personal, în medie cu 15,5% lunar, prin aplicarea uneia dintre următoarele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/230299_a_231628]
-
bugetare sumele achitate în conturile de disponibilități deschise pe numele instituțiilor și autorităților care se reorganizează în condițiile prevăzute de prezenta lege. Capitolul III Măsuri de reducere a cheltuielilor de personal în sistemul bugetar Articolul 10 (1) În vederea încadrării în constrângerile bugetare determinate de situația de criză economică, în perioada octombrie-decembrie 2009, conducătorii autorităților și instituțiilor publice, indiferent de modul de finanțare, au obligația de a diminua cheltuielile de personal, în medie cu 15,5% lunar, prin aplicarea uneia dintre următoarele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/230298_a_231627]
-
și evaluarea unui comportament precum agresivitatea depind de subiectivitatea celui care încearcă să definească sau să clarifice realitatea. Prin urmare, noțiunea de intenționalitate poate fi cu greu folosită în definirea agresivității pentru că acest lucru ar implica mai multe variabile și constrângeri în determinarea naturii agresive sau non agresive a unui comportament. Luarea în considerație a intenționalității permite totuși realizarea unei distincții între comportamentele accidentale și cele făcute în mod intenționat. Fără dimensiunea intențională, intervențiile medicale și cele disciplinare ar putea fi
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Dodge, 1997) propun utilizarea termenilor de agresivitate reactivă și pro activă. Agresivitatea reactivă trimite la un comportament de răzbunare (retaliation) pe care individul îl manifestă atunci când se simte amenințat, iar agresivitatea pro activă, ca și cea instrumentală, presupune comportamente de constrângere și intimidare (bullying) ce contribuie la realizarea unor scopuri personale. Cercetările făcute de Dodge et al. (1987) și alți specialiști (vezi Tedeski și Felson, 1994), indiferent de conceptul utilizat, reprezintă adevărate suporturi empirice solide pentru distincțiile de mai sus. Așadar
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
anonimat și depersonalizare a activităților școlare. În cazul în care definiția mulțimii depinde de mărimea spațiului fizic disponibil, percepția densității spațiale poate provoca un comportament agresiv indiferent de cât de puțin intervine prezența unui alt declanșator precum competiția, pierderea intimității, constrângerile comportamentale sau oricare alt factor ce-i poate crea individului impresia pierderii controlului asupra situației. Studiul revoltelor este destul de dificil ținând cont de faptul că este foarte greu de prevăzut momentul declanșării. Considerându-se a fi nedreptățiți, participanții nu vor
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
condițiilor agresivității ar fi starea afectivă negativă rezultantă din ele, ar fi posibilă reconcilierea factorilor emoționali cu cei motivaționali. Starea afectivă negativă indusă prin expunerea la aceste condiții creează o tendință unică: încetarea răutății. Alegerea strategică a individului depinde de constrângerile sociale și personale. Un individ afectat de o anumită deficiență în prelucrarea informațiilor (fizică sau socială) poate cu greutate să evalueze o situație. Ambiguitatea și lipsa de informații legate de situația dată pot deruta procesul de prelucrare a informației de către
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
luate în calcul. De unde rezultă multitudinea de modele teoretice propuse pentru înțelegerea și definirea acestui comportament. În ciuda diversității modelelor clasice, acestea pot fi reunite în două categorii: (a) teoriile tributare unei concepții mecaniciste asupra comportamentului, fără orientare clară în ceea ce privește studiul constrângerilor concrete de natură biologică a agenților analizați și (b) teoriile biologice ce se inspiră din principiile generale de organizare a ființelor vii, mai ales din teoria evoluționistă. Analiza recentă a modelelor teoretice asupra comportamentului agresiv propuse începând cu anii 1960
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
a interpreta semnale sociale subtile după consumul unei cantități de alcool scad. Insensibilitatea cognitivă astfel instaurată determină declanșarea unui răspuns la semnalele situaționale (mulțime, temperatură ridicată, zgomot) percepute de către individ și mai puțin la informațiile cu privire la intențiile victimei sau la constrângerile impuse de situație. Variabilele individuale și contextuale. Factorii individuali și contextuali ai abuzului conjugal pot fi clasificați în trei categorii generale: (a) socializarea agresorului într-o familie abuzivă, (b) calitatea relației existente între agresor și victimă, (c) personalitatea agresorului. Una
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
se suprapun, ducând la apariția unor probleme psihosociale mult mai profunde. Maltratarea sexuală se referă la folosirea corpului copilului pentru plăcerea sexuală a unei persoane mai în vârstă, oricare n-ar fi relația dintre protagoniști și în afara absenței sau prezenței constrângerilor (Straus et al., 1993). Abuzul sexual poate lua diferite forme, de la un apel telefonic obscen până la viol, incest sau prostituarea minorilor. Abuzul sexual poate fi săvârșit de către o persoană din familie sau din afara acesteia, iar consecințele asupra copilului vor fi
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
este foarte probabilă în acest caz. Folosirea permanentă a pedepselor poate duce la pasivitate și evitare ca reacție de adaptare la situație. Frustrarea, definită ca eveniment sau act ce împiedică îndeplinirea sarcinii în curs, sporește, în consecință, tendințele agresive. Din cauza constrângerilor de ordin fizic și social, frustrarea resimțită în contextul unei familii ce aplică maltratarea nu se poate manifesta decât în afara acesteia. Copiii maltratați sunt agresivi cu semenii lor și cu persoanele străine din afara familiei. Neglijența, ostilitatea sau agresiunea fizică din partea
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
chiar continuată an de an, nu va avea decât efect profilactic tardiv când posibil, vaccinuri alternative vor fi disponibile și vor oferi certitudini mai sigure. Administrarea vaccinului numai fetelor creează motive suplimentare pentru refuz încât unele țări (Austria) care au constrângeri financiare mai mici își permit să recomande și vaccinarea băieților. O situație similară s-a produs în anii ’80 în cazul vaccinului antirubeolos indicat fetițelor de 13-14 ani pentru prevenția unor posibile malformații congenitale la descendenți. Indicat inițial numai pentru
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
chiar continuată an de an, nu va avea decât efect profilactic tardiv când posibil, vaccinuri alternative vor fi disponibile și vor oferi certitudini mai sigure. Administrarea vaccinului numai fetelor creează motive suplimentare pentru refuz încât unele țări (Austria) care au constrângeri financiare mai mici își permit să recomande și vaccinarea băieților. O situație similară s-a produs în anii ’80 în cazul vaccinului antirubeolos indicat fetițelor de 13-14 ani pentru prevenția unor posibile malformații congenitale la descendenți. Indicat inițial numai pentru
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
numărul de bani pe care îi ai în buzunar? Despre ce libertate vorbim? Un sistem social-politic coerent, echilibrat și prosper nu ar trebui "să lege" libertatea de acțiune de numărul de bani. Condiționarea omului față de material are derivatele ei negative: constrângerile, sclavia, inegalitatea, atotputernicia patronatelor, revoltele și luptele anti-capitalism sunt efectele concrete ale năzuinței omului modern spre un soi de libertate "capitalistă", acea libertate a banului; 5) năzuința modernă spre libertate prin capital este, în fond, năzuința spre egalitate cu bogații
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
spera să-l evite. Dacă Isus nu avea intenții militare, atunci el nu era decât o pacoste în plus. O bătaie și puțină pușcărie i-ar fi fost suficiente. Dar nu, mai marii preoților îl voiau mort. Pilat a acceptat constrângerea, dar numai în momentul când a dat de înțeles tuturor că decizia ca Isus să fie executat nu era în realitate a sa. Batjocura lui Isus Victimele răstignirii erau deseori batjocorite înainte și după execuție. Isus a început să fie
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
trăiesc, inclusiv pe plan internațional, le modelează, dar, în mod cert, determinismul este reciproc. La fel, procesele interne din cadrul statelor determină în proporții diferite o anumită prezență internațională și influență a statelor asupra regulilor sistemului, dar sistemul impune statelor anumite constrângeri, prin structura și caracteristicile sale. Ponderea explicațiilor diferă în funcție de contextul considerat și de cadrul conceptual la care un autor sau altul aderă, iar posibilitatea cuantificării lor rămâne o sursă de controverse și, ca atare, o provocare deschisă. Astfel de provocări
RELATII INTERNATIONALE by IONUŢ APAHIDEANU () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1508]
-
m tradiționistului Sufy"n b. ‘Uyayna (+ 196/811), care cuprinde doar numele ce apar ca atare în Coran și care indică și capitolele în care se găsesc diferitele nume. Parcurgând textul coranic, am avut surpriza să descoperim că, probabil datorită constrângerii impuse de cifră 99, câteva nume atestate nu se află totuși în lista lui Sufy"n, cum sunt, de exemplu, Šakór62, Ghaff"r63; pe de altă parte, există cazuri în care nume din lista nu apar ca atare, ci au
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
h este cu adevarat Stăpânul absolut. Exegeza acestui nume este foarte asemănătoare cu cea a lui al-Mutakabbir105. Această interpretare ridică o problemă de ordin filologic, care i-a determinat pe unii lexicografi să o respingă: pentru a exprima noțiunea de constrângere, se folosește formă ’ambara, mai degrabă decât mabara; or, un calificativ de forma lui mabb"r nu poate fi derivat decât de la mabara. Acestei obiecții i s-a răspuns fie arătând că în unele regiuni ale Arabiei mabara însoțit de
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
voința”, aspect al divinității rareori subliniat de Biblie. Am putea relevă cazul profetului care se vede constrâns să-și îndeplinească misiunea neplăcută de a vești nenorocire, dar și aici pare a fi vorba mai degrabă de conștiință lui decât de constrângere divină: „M-ai ademenit, Doamne, și m-am lăsat ademenit; ai fost mai tare decât mine și m-ai biruit! Sunt luat în râs ziua întreaga și toți își bat joc de mine! Fiindcă ori de câte ori vorbesc, trebuie sa strig și
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
și nederminate sunt exprimate printr-o mare varietate de simboluri, În numeroase societăți care ritualizează tranzițiile sociale și culturale (1969, p. 95). Aflându-se la mijlocul a două etape ale vieții sociale, liminalitatea apare ca o „situație legitimă de eliberare de constrângerile culturale și de clasificările sociale” (1968, vol. X, p. 581), așadar ca o sursă de potențialitate, de reflecție, de creație (culturală) și de schimbare (socială). Instituind și legitimând asemenea forme de agregare socială și de acțiune simbolică, ritul funcționează ca
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
ele reprezintă alternative pentru sistemul economic, legal sau politic ce operează În viața de zi cu zi (1977, p. 71; vezi și 1969, pp. 127-128). În al treilea rând, puterea este creativă: „Pentru mine esența liminalității stă În eliberarea de sub constrângerile normale, În posibilitatea unei deconstruiri a constructelor neinteresante ale simțului comun, a lipsei de sens a vieții de zi cu zi și În identificarea unităților culturale ce pot fi apoi reconstruite În forme noi, total bizare, aproape monstruoase” (1977, p.
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
liminalitatea reprezintă un mecanism de „defamiliarizare”, care conduce la configurații noi, nu o dată grotești, violente, iconoclaste (1982, p. 27). Ca o sinteză a acestor observații, notăm caracterul reflexiv. Turner consideră că exagerările care apar În aceste constructe simbolice eliberate de constrângerile societas sunt „un mod primordial de exercitare a abstracției. Trăsătura exagerată este transformată În obiect de reflecție” (1967, p. 13). Astfel, monștrii (imaginari sau materializați de măștile bizare și terifiante) nu sunt o expresie a unor impulsuri iraționale, ci un
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Altfel, pelerinul trăiește o experiență a communitas, Între oameni egali lui, care urmează un ritual de transformare a sinelui și care beneficiază, În final, de un nou statut. El este eliberat, pentru un anumit interval, de obligațiile sociale și de constrângerile ierarhice și se află Într-un interval de tip liminal: Pelerinajele au câteva dintre atributele liminalității din riturile de trecere: relaxarea structurii (sociale - n. M.C.) obișnuite; omogenizarea statuturilor; simplitatea În Îmbrăcăminte și comportament; starea de communitas; reflecția asupra semnificațiilor cuprinse
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
și ierarhiile sociale. Carnavalul instituie o mișcare fără o direcție sau un scop bine definite, o mișcare de luare integrală În posesie a spațiului, fie el centru sau periferie. Defilările carnavalești creează centre simbolice ad-hoc, reguli de comportament eliberate de constrângerile uzuale, eroi și modele care inversează frecvent valorile consacrate. În această mișcare, membrii unei societăți se amestecă, indistinct, Într-o estompare generală a granițelor sociale. Trebuie menționat Însă că pentru Roberto Da Matta modelul ideal al procesiunii este cel religios
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
intervalul de sărbătoare este fixat de un calendar tradițional și este limitat la anumite zile care instituie „un sezon al sărbătorilor” (În formula lui R. Caillois). Locurile sărbătorii sunt prestabilite. Ele sunt spații deschise, care instaurează o comunicare egalitară, fără constrângeri. Aceste spații sunt „deturnate” de la utilizările cotidiene, sunt luate În stăpânire de participanți și sunt Împodobite cu flori, steaguri, decoruri de lemn și hârtie, adică elemente efemere, care dispar imediat după sărbătoare; b) orice sărbătoare presupune o performanță publică, concretizată
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]