14,040 matches
-
al II-lea, mai mult ca sigur la intervențiile insistențe ale lui Mihail Cantacuzino ("Șeytan-Oğlu"), fratele celui înșelat de Doamna Chiajna și de fiul ei, voievodul Petru cel Tânăr , hotărăște schimbarea domniei în Țară Românească. Primul act notabil al acestei domnii îl reprezintă o baie de sânge printre boieri, făcută după modelul Mircea Ciobanul. Astfel, în "Letopisețul Cantacuzinesc", se menționează că: "„deci atuncea boiarii câți erau pribegi încă au venit de s-au închiat toți la Alexandru vodă. După aceia trecând
Alexandru al II-lea Mircea () [Corola-website/Science/308045_a_309374]
-
cronică lui Radu Popescu, însă nici unul dintre cei doi cronicari nu spune nici un cuvant despre motivația care a stat la baza unui asemenea gest, mai ales că toate numele dezvăluite aparțin taberei dușmane lui Petru cel Tânăr, bucuroasă de nouă domnie. Istoricul Ion Donat, în baza atentei studieri a personajelor executate, încearcă să explice gestul că pe o prima tentativă de a lua domnia a lui Vintilă, fiul lui Pătrașcu cel Bun. Teoria nu pare a fi chiar corectă, căci însuși
Alexandru al II-lea Mircea () [Corola-website/Science/308045_a_309374]
-
gest, mai ales că toate numele dezvăluite aparțin taberei dușmane lui Petru cel Tânăr, bucuroasă de nouă domnie. Istoricul Ion Donat, în baza atentei studieri a personajelor executate, încearcă să explice gestul că pe o prima tentativă de a lua domnia a lui Vintilă, fiul lui Pătrașcu cel Bun. Teoria nu pare a fi chiar corectă, căci însuși reputatul istoric, semnalează un document din timpul domniei lui Mihnea Turcitul, fiul lui Alexandru, care face referire la urmașii unuia din capii celor
Alexandru al II-lea Mircea () [Corola-website/Science/308045_a_309374]
-
a personajelor executate, încearcă să explice gestul că pe o prima tentativă de a lua domnia a lui Vintilă, fiul lui Pătrașcu cel Bun. Teoria nu pare a fi chiar corectă, căci însuși reputatul istoric, semnalează un document din timpul domniei lui Mihnea Turcitul, fiul lui Alexandru, care face referire la urmașii unuia din capii celor executați, în care se spune: "„[...] ca să nu fie păcatul părintelui domniei mele [...]”" (se referă la retrocedarea unui sat al lui Radu logofătul din Drăgoiești soției
Alexandru al II-lea Mircea () [Corola-website/Science/308045_a_309374]
-
pare a fi chiar corectă, căci însuși reputatul istoric, semnalează un document din timpul domniei lui Mihnea Turcitul, fiul lui Alexandru, care face referire la urmașii unuia din capii celor executați, în care se spune: "„[...] ca să nu fie păcatul părintelui domniei mele [...]”" (se referă la retrocedarea unui sat al lui Radu logofătul din Drăgoiești soției sale "n.a."). Ce păcat ar fi comis executând și confiscând averile celor ce s-au ridicat împotriva domniei, așa cum cerea legea, este greu de spus acum
Alexandru al II-lea Mircea () [Corola-website/Science/308045_a_309374]
-
care se spune: "„[...] ca să nu fie păcatul părintelui domniei mele [...]”" (se referă la retrocedarea unui sat al lui Radu logofătul din Drăgoiești soției sale "n.a."). Ce păcat ar fi comis executând și confiscând averile celor ce s-au ridicat împotriva domniei, așa cum cerea legea, este greu de spus acum, în lipsa altor informații. Tot pentru a susține că măcelul este cel puțin inexplicabil îl consemnează un document târziu datat 29 iunie 1604 în care se spune: "„Astfel toți boierii câți au fost
Alexandru al II-lea Mircea () [Corola-website/Science/308045_a_309374]
-
în care se spune: "„Astfel toți boierii câți au fost pribegi de frica lui Mircea voievod (Mircea Ciobanul "n.a.") în Țară Ungureasca, toți au venit cu mare veselie în țară, în patria lor și la răposatul Alexandru voievod, ca să slujească domniei lui pentru drepte sate și ațigani și pentru dreptele lor averi ... s-a întâmplat tăierea tuturor boierilor și rea moarte de către răposatul Alexandru voievod. Astfel, câți boieri au rămas ne tăiați, iarăși li s-a întâmplat pribegie peste munți.”" . În
Alexandru al II-lea Mircea () [Corola-website/Science/308045_a_309374]
-
drept urmări un nou val de execuții și exproprieri, 17 dintre capetele celor uciși sunt trimise Înaltei Porți că trofeu. În 1573, împreună cu soția sa, Ecaterina Salvaresso, fondează prima tiparnița din București, la mănăstirea Plumbuita. Un alt moment important al domniei este obținerea tronului Moldovei de către fratele voievodului Petru Șchiopul în 1574. Pentru a marca momentul, la Săpățeni (localitate în apropiere de Focșani) se organizează o impresionantă petrecere la care au luat parte cei doi voievozi cu boierii lor. Profitând de
Alexandru al II-lea Mircea () [Corola-website/Science/308045_a_309374]
-
fază, cedează jelbuitorilor, apoi, la intervențiile lui Sinan Pasă, protectorul plătit al lui Alexandru, boierii sunt arestați: 10 dintre ei sunt trimiși în țară, plocon domnitorului, restul fiind condamnați la galere. Probabil legat de aceste evenimente se înscrie ridicarea în domnie la Țarigrad (Istambul) a lui Oprea Găină voievod, identificat cu Oprea din Răteasa (probabil Rătești), episod relatat de un act din 10 iunie 1625 al domnitorului Alexandru Coconul, strănepotul lui Alexandru Mircea . La începutul anului următor se consemnează un alt
Alexandru al II-lea Mircea () [Corola-website/Science/308045_a_309374]
-
la 15 aprilie 1577 (25 iulie după opinia lui N. Iorga), lăsând pe tron un fiu de numai 11 ani. La 12 august, sultanul Murad al III-lea, îl anunță pe voievodul Moldovei Petru Șchiopul, unchiul domnitorului copil, ca încredințase domnia lui Mihnea, cerându-i să-l sprijine la nevoie . Este înhumat la mănăstirea "Sfântă Troița", din București (pe locul actualei mănăstiri Radu Vodă), ctitorie a voievodului. Piatră tombala, fragmentată, a fost găsită ca suport pentru fântână din curtea bisericii în urma
Alexandru al II-lea Mircea () [Corola-website/Science/308045_a_309374]
-
a copiat o Evanghelie în 1624 pe care a făcut adnotarea că era la acea dată "„starețul mănăstirii Sf. Axente și episcop al Țării Vlahilor”". Ca urmare a unor persecuții, dar și a creșterii impozitelor, în timpul celei de-a doua domnii a lui Gheorghe Duca (1669-1672) și în anii următori, a avut loc o emigrare în masă a armenilor din orașul Suceava, împreună cu episcopul Mennas, în Transilvania, unde unii dintre ei au trecut la catolicism. Astfel, mănăstirea și-a pierdut din
Mănăstirea Zamca () [Corola-website/Science/308053_a_309382]
-
mai multe complexe fortificate: Cetatea Neamțului, Cetatea Sucevei, Mănăstirea Agapia, Mănăstirea Secu și mănăstirea armenească. El și-a stabilit tabăra în jurul acestui așezământ religios. Acest eveniment este consemnat de cronicarul Ion Neculce în letopisețul său: "„În al șesălea anu a domniei lui Cantemir-vodă coborâtu-s-au craiul Sobețichii cu oștii grele iar în Țara Moldovei, fiind îndemnații și de munteni, de Brâncovanul, de pe cum era învățat ca să facă rău acestei țări, de să acolișiè de dânsa totdeauna, precum și mai pe urmă
Mănăstirea Zamca () [Corola-website/Science/308053_a_309382]
-
statutul mănăstire domnească, așezământul monastic s-a bucurat de grija mai multor domnitori ai Moldovei. Prima biserică din piatră, cu hramul Adormirea Maicii Domnului - din care s-au păstrat fundațiile, descoperite de arheologi în 1993, a fost zidită în vremea domniei lui Alexandru cel Bun, în jurul anului 1425. Ștefan cel Mare a făcut și el reparații bisericii inițiale (Căpriana I), în urma cutremurului din 1471. Acel prim lăcaș era mai masiv decât biserica actuală, însă un nou cutremur, și mai puternic, i-
Mănăstirea Căpriana () [Corola-website/Science/308078_a_309407]
-
curzi din Curdestan,etc,,) practică dansuri specifice zonelor. În linii mari, se disting trei tipuri de arhitectură diferite: cea hakamanesi păstrată încă în Pasargan, arhitectura arabă care a luat naștere în seculul 16 (dinastia Safaviti) și arhitectura modernă aparută în timpul domniei Naseredin Sahe Ghajar. Cea mai imperesionantă este grădina pe lânga hamam (baie) fin din Kashan. Fiecare regiune se bucură de bucătăria proprie. Toate au însă în comun orezul fără apă (care se servește la masa de prânz și seara), orezul
Cultura Iranului () [Corola-website/Science/308139_a_309468]
-
Un exemplu din cronica lui Grigore Ureche: în 1523 ""în luna lui aprilie, în cetatea Hârlăului, Ștefan Vodă (Ștefăniță Vodă) au tăiat pre Arburie hatmanul, pe carile zic să-l fi aflat cu hiclenie"". La începutul celei de a doua domnii a lui Petru Rareș, în 1541, Mateiaș apare ca mare logofăt în locul lui Trotușan, care a fost ucis împreună cu alți trei boieri - Mihul, Crasnaș și Cosma - de către Petru Rareș, pentru "„hiclenie împotriva domnului.”" În anul 1596, un anume Mitrea Fălcoianu
Hiclenie () [Corola-website/Science/308204_a_309533]
-
domnului.”" În anul 1596, un anume Mitrea Fălcoianu a fost decapitat la porunca lui Mihai Viteazul sub acuzația de "hiclenie". În timpul lui Radu Mihnea, Barcan din Merișani, mare stolnic al lui Radu Șerban, a încercat să organizeze un complot împotriva domniei. Pentru participarea la acest complot, în 1616 Radu Mihnea l-a acuzat de hiclenie pe Leca spătar și ""l-a tăiat ... și i-a luat tot ce a avut, precum și soției lui, ca să nu le rămână nimic"". Odată cu urcarea pe
Hiclenie () [Corola-website/Science/308204_a_309533]
-
urcarea pe tronul Țării Românești a lui Matei Basarab, în anul 1632, Ianache Caragea a fost considerat „hiclean” față de Matei-Vodă, ca unul care fusese credincios lui Leon Tomșa, astfel că întreg domeniul său funciar din Muntenia a fost confiscat de domnie, după legile pământului. Pentru a nu permite posibilitatea de „hiclenie” (trădare) din partea domnitorilor, aceștia erau nevoiți să-și lase un fiu în calitate de ostatic la Poarta Otomană de la Istanbul și, în plus nu aveau voie să părăsească hotarele țării. Această interdicție
Hiclenie () [Corola-website/Science/308204_a_309533]
-
a titulaturii și filiației. Tot ca o lacună a memoriei urmașilor, atât Radu Popescu, cât și Stolnicul Constantin Cantacuzino, nu pomenesc absolut nimic despre acest voievod în cronicile lor. Totuși nu apare din neant. El figurează în Sfatul Țării în timpul domniei lui Neagoe Basarab semnând ca Bădica (Badea) Mare Postelnic, începând cu iunie 1517 , mai apoi, începând cu septembrie 1520 să urce la rangul de comis. Va rămâne în această demnitate până la moartea lui Neagoe Basarab și, probabil, pe tot parcursul
Radu Bădica () [Corola-website/Science/308222_a_309551]
-
Neagoe Basarab semnând ca Bădica (Badea) Mare Postelnic, începând cu iunie 1517 , mai apoi, începând cu septembrie 1520 să urce la rangul de comis. Va rămâne în această demnitate până la moartea lui Neagoe Basarab și, probabil, pe tot parcursul scurtei domnii a fiului acestuia. Problema succesiuni dinastice după moartea marelui voievod se acutizează constatându-se în perioada septembrie 1521-august 1525 nu mai puțin de 11 încăunări a 5 pretendenți, în marea lor majoritate dovedite ca fiind făcute prin violență. În acest
Radu Bădica () [Corola-website/Science/308222_a_309551]
-
după moartea marelui voievod se acutizează constatându-se în perioada septembrie 1521-august 1525 nu mai puțin de 11 încăunări a 5 pretendenți, în marea lor majoritate dovedite ca fiind făcute prin violență. În acest context intern semi-anarhic se produce și domnia lui , care îi succede, în condiții necunoscute, lui Vladislav al III-lea. Sigur este că s-a bucurat de acceptul, sau poate chiar de sprijinul, Înaltei Porți, așa cum rezultă dintr-o scrisoare adresată brașovenilor în care, precaut, până la duplicitate, în
Radu Bădica () [Corola-website/Science/308222_a_309551]
-
ecosistemul arhipelagului japonez a adăpostit dezvoltarea umană. Succesiunea și cronologia perioadelor din istoria Japoniei sunt tributare calendarului nipon. Modelul lui a fost luat după cel folosit odinioară în China (începând cu anul 140 î. Hr.), adoptarea făcându-se în Japonia sub domnia împăratului Kotoku, în anul 645. Alcătuirea calendarului urmează sistemul numelor erelor (nengo). Două sau mai multe ere alcătuiesc o perioadă; numele unei perioade se stabilește, în principiu, după cel al capitalei, reședință a suveranului, și marchează începutul unei domnii mai
Istoria Japoniei () [Corola-website/Science/308200_a_309529]
-
sub domnia împăratului Kotoku, în anul 645. Alcătuirea calendarului urmează sistemul numelor erelor (nengo). Două sau mai multe ere alcătuiesc o perioadă; numele unei perioade se stabilește, în principiu, după cel al capitalei, reședință a suveranului, și marchează începutul unei domnii mai importante. Numele erelor sunt alese în funcție de evenimentele majore din viața țării, indiferent dacă au un caracter fast sau nefast. De pildă, o urcare pe tron, o perioadă de prosperitate, stabilirea unei reforme sau o calamitate naturală pot fi pretexte
Istoria Japoniei () [Corola-website/Science/308200_a_309529]
-
și încheindu-se cu anul 1868. În Japonia a existat o perioadă istorică relativ îndelungată în care conceptul de stat era foarte vag. Unificarea clanurilor și stabilirea unui stat centralizat în Japonia a avut loc abia în anul 646 sub domnia împăratului Kotoku (645-654). Japonia iese din Evul Mediu odată cu perioada Meiji sau a „Guvernării luminoase” (1868-1912); ea marchează intrarea Japoniei în epoca modernă. Ultimul șogun, Tokugawa Yoshinobu, a fost răsturnat în anul 1868, iar împăratul Meiji (1867-1912) a fost repus
Istoria Japoniei () [Corola-website/Science/308200_a_309529]
-
al XIX-lea, mănăstirea traversează o lungă perioadă de decădere. Cutremurul din 1802 afectează grav mănăstirea și clopotnița. Acestea sunt reparate ulterior de egumenul Dionisie din Ianina, fost egumen al Mănăstirii Xiropotamu de la Muntele Athos. Odată cu secularizarea averilor mănăstirești, în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, toate averile mănăstirii trec în proprietatea statului. Mănăstirea este părăsită, fiind transformată în biserică de mir. Plumbuita decade și ajunge în ruină pentru o lungă perioadă de timp. Biserica este avariată grav de cutremurul din 1942
Mănăstirea Plumbuita () [Corola-website/Science/307520_a_308849]
-
candidat pentru tronul polonez, pe Frederick din Brandenburg, care era logodit cu Hedwig, fiica lui Iagello din a doua căsătorie. Cu toate acestea, conspirația a fost hotărâtă de moartea prințesei, zvonindu-se că aceasta a fost otrăvită de Regina Sofia. Domnia tânărului rege a fost dificilă încă de la început. Încoronarea sa a fost întreruptă de un nobil ostil, Spytko de Melsztyn. În următoarea zi, omagiul obișnuit de locuitorii orașului din Cracovia nu a avut loc, din cauza unei dispute între nobili din
Vladislav al III-lea al Poloniei () [Corola-website/Science/307535_a_308864]