10,854 matches
-
Mlădițele Mici (baltă), Motranul (baltă), Prut (râu), Surda (baltă) Râpi: Râpa Bulucului, Râpa de la Chilatu Repere: De vale, În deal, La conacul lui Manolescu, La curte, La șușă (La șosea), La șușmé (La cișmea), Șleahul Mănții, Șleahul Pelineiului Alte microtoponime: Fântâna de câmp, Hățașul (drumul ce marca vechea limită a satului până în 1921), Movila lui Gologan (tumul vechi), Movila Săpată (tumul vechi), Pachetul cu Chir (teren înțelenit între patru drumuri), Stejarul, Tișcana (digul de separare a Bălții Crihanei de Balta Mănții
Crihana Veche, Cahul () [Corola-website/Science/305143_a_306472]
-
de femei; 89 persoane). Ruteni au fost românizați cu desăvârșire, astfel că descendenții lor de astăzi nu vorbeau o altă limbă decât cea română. În același an, în Brânza funcționau 3 mori de vânt pe dealurile din preajma satului, erau 11 fântâni, 24 de parcele de vii și livezi, 26 de cai, 202 de vite cornute mari; 2273 de desetine de pământ arabil, 202 desetine de stejăriș și 48 de desetine de luncă inundabilă, stufăriș. La 13 martie 1835 datele istorice indică
Brînza, Cahul () [Corola-website/Science/305141_a_306470]
-
Pașcani este o localitate-centru de comună în Raionul Criuleni, Republica Moldova. Satul Pașcani a fost atestat la 13 martie, 1495. „Hodco Pascan a fost miluit cu pămîntul de pe Ichel cu heleșteu la fîntînă, Pașcani”. La 1824, 14 iulie - jaloba țăranilor din satul Pașcani, ținutul Orhei contra boierului Corcevschi. Denumirea satului Pașcani provine din antroponimul Pasco, Pascan. Satul Pașcani este o localitate în Raionul Criuleni situată la latitudinea 47.1672 longitudinea 28.8325 și
Pașcani, Criuleni () [Corola-website/Science/305157_a_306486]
-
de Est provocând schimbări în perioada anotimpurilor de primăvară și iarnă. Temperatura variază vara între +230 C și +370 C, iar iarna între -30 C și -280 C. Localitatea este bogată în ape subterane, reprezentate sub formă de izvoare și fântâni. În anul 1904, populația satului Mașcăuți a fost estimată la 2.914 de suflete și 469 case. Conform datelor recensământului din anul 1994 populația satului este constituită de 4.274 persoane, dintre care 2.036 bărbați și 2.283 femei
Mașcăuți, Criuleni () [Corola-website/Science/305156_a_306485]
-
două poduri mari și altele mai mici, are o lungimea totală de 9 km, iar în teritoriul satului 6 km, se revarsă în apropierea satului Chetrosa, comuna Hrușova în râul Ichel, (bazinul Nistrului), în sat sunt peste o sută de fântâni , 3 fântâni artezine, și 5 izvoare cu apă limpede și cristalină. Solurile sunt caracterizate în majoritate de soluri cernoziomoide, pe alocuri sunt soluri deluviale, soluri argiloase mediu și fin, soluri aluviale, și solonceac. Satul se mai caracterizează prin faptul că
Zăicana, Criuleni () [Corola-website/Science/305158_a_306487]
-
mari și altele mai mici, are o lungimea totală de 9 km, iar în teritoriul satului 6 km, se revarsă în apropierea satului Chetrosa, comuna Hrușova în râul Ichel, (bazinul Nistrului), în sat sunt peste o sută de fântâni , 3 fântâni artezine, și 5 izvoare cu apă limpede și cristalină. Solurile sunt caracterizate în majoritate de soluri cernoziomoide, pe alocuri sunt soluri deluviale, soluri argiloase mediu și fin, soluri aluviale, și solonceac. Satul se mai caracterizează prin faptul că se întâlnește
Zăicana, Criuleni () [Corola-website/Science/305158_a_306487]
-
apa reprezintă o problemă serioasă. Principala sursă de apă a Colibașului este apa rîului Prut. Aceasta este în special folosită pentru irigarea terenurilor din gospodării. Sursa principală de apă potabilă o reprezintă apa din izvoarele subterane a celor 20 de fîntîni din sat. Din păcate fîntînile și apa rîului Prut nu pot asigura în totalitate necesitățile populației. Criza apei este cel mai bine simțită în perioada caldă a anului. Resursele de vegetație naturală, circa 8% din teritoriul satului este ocupat de
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
Principala sursă de apă a Colibașului este apa rîului Prut. Aceasta este în special folosită pentru irigarea terenurilor din gospodării. Sursa principală de apă potabilă o reprezintă apa din izvoarele subterane a celor 20 de fîntîni din sat. Din păcate fîntînile și apa rîului Prut nu pot asigura în totalitate necesitățile populației. Criza apei este cel mai bine simțită în perioada caldă a anului. Resursele de vegetație naturală, circa 8% din teritoriul satului este ocupat de pășuni și numai 491 hectare
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
irigație din trecut au dus la agravarea situației în ceia ce privește irigarea și asigurarea cu apă a locuitorilor satului. Astfel că, astăzi mai mult de jumătate din populația satului este slab asigurată cu apă. Cu toate că satul dispune de 20 fîntîni cu apă potabilă, acestea, însă, nu pot asigura pe deplin necesitățile. Circa 50% din populația satului simt lipsa apei potabile. Pe an ce trece vegetația naturală ocupă suprafețe tot mai mici. Din vegetația arborescentă naturală de odinioară astăzi s-a
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
vii - 19 ha, livezi - 326 ha), 3640 de bovine, 381 de porcine, 887 de ovine. Sectorul industrial - 540 ha, 592 de bovine. 312 de porcine, 1417 de ovine. Fondul locativ - 109,3 mii mp.. Casa - 1824: cu gaz lichefiat - 1422. Fîntîni - 168. Drumuri - 9 km (cu îmbrăcăminte dură - 9 km), 13 magazine, o cafenea, o casă de prestări servicii, o frezărie, o baie, un punct medical, 5 grădinițe de copii, un liceu, o casă de cultură, o instalație de cinema, 2
Balatina, Glodeni () [Corola-website/Science/305173_a_306502]
-
Policlinici a trăit boierul Boboc. El deținea majoritatea terenurilor de pământ din împrejurimea satului. Înaintea celui de al doilea război mondial ei s-au retras în România și retrași au fost până și în ziua de azi dar beciurile și fântânile au rămas o dovadă clară a populării acestor locuri. O altă legendă veche ne spune, că prin aceste locuri a trecut Ștefan cel Mare după o luptă cu tătarii. Pe atunci se întindeau Codrii până aici. Au făcut popas într-
Bujor, Hîncești () [Corola-website/Science/305177_a_306506]
-
Prosia,La Alaci, Hîrtoapele Mari, Stamiru . Valea satului este remarcabilă prin faptul că, în zilele de vară cu arșiță, la suprafață apare un strat de praf alb și sărat, care este la originea denumirii de Sărată Veche. Apele din anumite fîntîni au un gust sălciu-sărat, de aceea sătenii sînt nevoiți să-și aducă apă de la fîntîni mai îndepărtate. Sărată a fost întemeiata de băștinași în Evul Mediu Din acea vreme, pe moșia satului, se află patru movile funerare, rămase de la triburile
Sărata Veche, Fălești () [Corola-website/Science/305171_a_306500]
-
de vară cu arșiță, la suprafață apare un strat de praf alb și sărat, care este la originea denumirii de Sărată Veche. Apele din anumite fîntîni au un gust sălciu-sărat, de aceea sătenii sînt nevoiți să-și aducă apă de la fîntîni mai îndepărtate. Sărată a fost întemeiata de băștinași în Evul Mediu Din acea vreme, pe moșia satului, se află patru movile funerare, rămase de la triburile nomade care în adîncul istoriei au năvălit peste băștinași din stepele asiatice, măi șunt două
Sărata Veche, Fălești () [Corola-website/Science/305171_a_306500]
-
mai îndepărtate. Sărată a fost întemeiata de băștinași în Evul Mediu Din acea vreme, pe moșia satului, se află patru movile funerare, rămase de la triburile nomade care în adîncul istoriei au năvălit peste băștinași din stepele asiatice, măi șunt două fîntîni, din bîrne de stejar, pe valea satului și un mormînt cu obiecte votive, descoperit în anii 1977-78. La deshumarea lui, au participat persoane de la Institutul arheologic din Chișinău. Prima atestare a localității este menționată la 30 aprilie 1554, unde se
Sărata Veche, Fălești () [Corola-website/Science/305171_a_306500]
-
lor drepte, din uricele lor drepte cu privilegii ale bunicului lor Ignat Stolnic, ce lea avut de la străunchii noștri... satul pe Prut, unde a fost Ștefan Negrul, si o seliște la Sărată, la rediul lui Terchilă și unde a fost Fîntînă lui Afendicici și jumătate din Jemăroaia, partea de sus. Toate acestea mai sus scrise să le fie lor de la noi uric cu tot venitul, lor și copiilor lor și nepților lor și strănepoților lor și răstrenepoților lor și întregului lor
Sărata Veche, Fălești () [Corola-website/Science/305171_a_306500]
-
bună înțelegere. Prima mențiune documentară a satului Sărata-Galbenă o găsim în cartea domnească de-a lui Alexandru cel Bun (1400-1432), de la 1 mai 1406. Din acest uric aflăm, că domnul Țării Moldovei dăruiește boierului Vlad Dolhici seliștea de peste Prut, numită Fântâna Veprovei/Fântâna Porcului (vepri în limba slavă înseamnă mistreț, porc), deasupra râulețului Sărata. Mai târziu, în uricul lui Ștefan cel Tânăr voievod (1517-1527) este menționat că urmașilor lui Vlad Dolhici, în persoana lui Sima Dușăscul, li se întărește satul Ivereni
Sărata-Galbenă, Hîncești () [Corola-website/Science/305182_a_306511]
-
Prima mențiune documentară a satului Sărata-Galbenă o găsim în cartea domnească de-a lui Alexandru cel Bun (1400-1432), de la 1 mai 1406. Din acest uric aflăm, că domnul Țării Moldovei dăruiește boierului Vlad Dolhici seliștea de peste Prut, numită Fântâna Veprovei/Fântâna Porcului (vepri în limba slavă înseamnă mistreț, porc), deasupra râulețului Sărata. Mai târziu, în uricul lui Ștefan cel Tânăr voievod (1517-1527) este menționat că urmașilor lui Vlad Dolhici, în persoana lui Sima Dușăscul, li se întărește satul Ivereni de peste Prut
Sărata-Galbenă, Hîncești () [Corola-website/Science/305182_a_306511]
-
deosebit de prielnice vieții omului, n-au fost valorificate. Conform unui sondaj arheologic efectuat de Oleg Levițki materialele colectate pe vatra satului datează din eneolitic (mileniile IV-III î.Hr.). Pe partea stângă a drumului ce leagă satele Susleni și Trebujeni, în locul numit Fântâna Joei, în anul 1959 s-au descoperit vestigii care atestă o așezare getică din secolele IV-III î.Hr. Ea se întindea de-a lungul drumului cu orientare nord-sud, având o lungime de 380 m și o lățime de 140 m. Tot
Susleni, Orhei () [Corola-website/Science/305196_a_306525]
-
nisip. Sectorul obștesc - 720 ha (arabil - 510 ha), 752 de bovine, 408 ovine. Sectorul ind. - 86 ha, 152 de bovine, 131 de porcine. Fondul locativ 12,4 mii m. Case - 224, cu instalație de apă - 152, cu gaz lichefiat -190. Fântâni - 49. Drumuri -10 km (cu îmbrăcăminte dură - 2 km). 5 magazine, 3 cafenele, o baie, un spital, o bibliotecă, un oficiu poștal, un stadion. Satul se află pe valea râului Prut, între Costești și Cobani, vizavi de localitatea română Ștefănești
Braniște, Rîșcani () [Corola-website/Science/305199_a_306528]
-
1990. De asemenea, în sat activează două biblioteci, o casă de cultură, grădiniță, un oficiu poștal și o sală de ceremonii. 20 de agenți economici își desfășoară activitatea aici. Apa potabilă este asigurată de o rețea alcătuită din 348 de fântâni. În urma privatizărilor dintre anii 1991-2000 aproape toate proprietățile de stat de pe teritoriul comunei au fost împărțite între locuitori. Procesul de privatizare s-a caracterizat printr-o ineficiență extremă, toate întrepriderile existente fiind parțial sau total distruse. Astfel, fabrica de vinuri
Scoreni, Strășeni () [Corola-website/Science/305210_a_306539]
-
și Grozav și s-au jăluit noao cu mare jalobă și cu multe mărturii și cu megieși dinspre împrejur, zicînd, că diresurile ce au avut ei de danie de la Alexandru Vodă pe un loc pustiu la Ciulucul cel mare la fîntîna Ciobanilor, la gura pîrîului adînc și cu loc de moară în Ciulucul cel mare și cu loc de prisacă la Frasini, ce să cheamă acum satul la Biliciu, acele urice a lor au perit la Tătari, în zilele lui Iancu
Bilicenii Vechi, Sîngerei () [Corola-website/Science/305202_a_306531]
-
nepoților lui, si strănepoților lui, si rastranepotilor lui și întregului lui neam, cine se va alege cel mai apropiat, neclinit niciodată, în vecii vecilor». 133 de gospodării din Vorniceni șunt conectate la apeduct, restul populației este asigurată prin intermediul a 394 fîntîni, inclusiv obștețti 238 și 12 apeducte. Lungimea apeductului este de 21,6 km. Satul Vorniceni este electrificat cu exceptia a 80 de case. Cu energie termică șunt alimentate obiectivele social-culturale prin cazangerii autonome mici. În localitate activează ansamblul folcloric Rotundă, înființat
Vorniceni, Strășeni () [Corola-website/Science/305211_a_306540]
-
satului sunt: argila, calcarul, nisipul. Apele curgătoare sunt reprezentate de rîul Ciorna, care se varsă în rîul Nistru, apele izvoarelor și cele formate în urma zăpezilor și ploilor. Satul este sărac în apă potabilă, nu are nici un iaz, sunt 75 de fîntîni și 7 izvoare. În timp de vară circa 50 la sută din fîntîni seacă, oamenii fiind nevoiți să aducă apă de la o distanță mai mare de un km. Starea mediului ambiant este influențată de amplasarea în preajma satului a fabricelor de
Mateuți, Rezina () [Corola-website/Science/305198_a_306527]
-
se varsă în rîul Nistru, apele izvoarelor și cele formate în urma zăpezilor și ploilor. Satul este sărac în apă potabilă, nu are nici un iaz, sunt 75 de fîntîni și 7 izvoare. În timp de vară circa 50 la sută din fîntîni seacă, oamenii fiind nevoiți să aducă apă de la o distanță mai mare de un km. Starea mediului ambiant este influențată de amplasarea în preajma satului a fabricelor de ciment de la Rezina și Rîbnița și uzina metalurgică de la Rîbnița. Satul Mateuți este
Mateuți, Rezina () [Corola-website/Science/305198_a_306527]
-
satul întrunea 345 de oameni. La hotarul dintre milenii cei mai vîrstnici oameni de aici erau Petru Țîmbalistîi, 83 de ani, Achilina Țîbuleac, 82 de ani, Aculina Coman, Maria Beileșin și Măria Goncear, 81 de ani. Satul avea 54 de fîntîni.
Groznița, Briceni () [Corola-website/Science/305224_a_306553]