10,287 matches
-
diverse moduri de Arecibo. După părerea preotului, doar Dumnezeu ar fi putut aduce laolaltă o asemenea combinație perfectă de cunoștințe și experiență la data contactării unei civilizații extraterestre. Odată ajunși pe Rakhat, oamenii încearcă să se aclimatizeze, testând flora și fauna locală și stabilind contactul cu un trib rural de culegători "Runa" - care se dovedesc a nu fi cei care au transmis semnalul în spațiu. Primiți bine în sânul vegetarienilor, oamenii încep să le învețe limba și cultura, transmițându-și toate
Pasărea Domnului () [Corola-website/Science/335307_a_336636]
-
primejdiei, învârtejindu-se într-o latură și fugind de umbra ghimpoasă a bibanilor sau de gura de balaur a știucii. Spre limpezimea fundului, carași cu reflexe de aur vechi, crapi bătrâni cu solzii ruginiți. Scoici, melci, lipitori și șerpi, întreaga faună fără număr, fiica mâlului primordial, se frământa într-o monstruoasă bucurie sub tremurul ploii de primăvară. Era bucuria vieții și a morții, și a transformării necontenite.”" Mihail Sadoveanu descoperea în volumul "Împărăția apelor" farmecul naturii patriarhale, pentru ca în romanul "Nada
Nada Florilor () [Corola-website/Science/335312_a_336641]
-
căldări - depresiuni circulare aflate în regiunile înalte ale munților; custuri - contactul dintre două circuri glaciare alăturate); morene - depozite de pietriș, nisip, grohotișuri și argilă; transportate de ghețari în alunecarea și un lac glaciar înconjurat de un tinov) cu floră și faună specifică Meridionalilor. Flora ariei protejate are în componență arbori și arbusti cu specii de: zâmbru ("pinus cembra"), molid ("Picea Abies"), jneapăn ("Pinus mugo"), ienupăr ("Juniperus communis"), afin ("Vaccinum myrtillus L."). La nivelul ierburilor vegetează o plantă rară din specia "Leucorchis
Iezerul Șurianul () [Corola-website/Science/331583_a_332912]
-
o orhidee sinonum al speciei "Pseudorchis albida" În arealul rezervației este semnalată prezența tritonului de munte (""Triturus alpestris"), un amfibian protejat prin "Directiva Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) și aflați pe lista roșie a Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii (IUCN). În vecinătatea rezervației naturale se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Reportaj
Iezerul Șurianul () [Corola-website/Science/331583_a_332912]
-
la nivel de ecosisteme terestre. La baza desemnării sitului se află mai multe specii faunistice, unele enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică), altele endemice pentru acesta zona sau aflate pe lista roșie a IUCN; astfel: patru mamifere: urs brun ("Ursus arctos"), lup cenușiu ("Caniș lupus"), râs ("Lynx lynx") și vidra de rău ("Lutra lutra"); doi amfibieni: salamandra carpatica ("Triturus
Obcinele Bucovinei (sit SCI) () [Corola-website/Science/331611_a_332940]
-
atribuite perioadei geologice sarmațiene din ultimul etaj al miocenului), străbătute de apele "Văii Stracoșului". Aria naturală dispune de un habitat natural ("Peșteri în care accesul publicului este interzis") care adăpostește și asigură condiții de viețuire mai multor comunități de lilieci. Fauna sitului are în componență câteva specii de mamifere, reptile și amfibieni; dintre care unele protejate prin "Directiva Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau aflate
Tășad (sit SCI) () [Corola-website/Science/331641_a_332970]
-
mai multor comunități de lilieci. Fauna sitului are în componență câteva specii de mamifere, reptile și amfibieni; dintre care unele protejate prin "Directiva Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN. Mamifere: liliacul cu aripi lungi ("Miniopterus schreibersii"), liliacul comun ("Myotis myotis"), liliac cu urechi de șoarece ("Myotis blythii"), liliacul mediteranean ("Rhinolophus euryale"), liliacul mare cu potcoavă ("Rhinolophus ferrumequinum"), liliacul mic
Tășad (sit SCI) () [Corola-website/Science/331641_a_332970]
-
este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în centrul Transilvaniei, pe teritoriile județelor Cluj și Mureș. Aria naturală se află în extremitatea sud-estică a județului Cluj (pe teritoriile administrative ale comunelor
Coasta Lunii () [Corola-website/Science/331722_a_333051]
-
a Depresiunii colinare a Transilvaniei; ce protejează un habitat natural de interes comunitar de tip: "Pajiști stepice subpanonice". Arealul „” este un sit Natura 2000 înființat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei și faunei sălbatice; la baza desemnării acestuia aflându-se șase specii faunistice (doi amfibieni și patru lepidoptere) protejate prin prin "Directiva Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică
Coasta Lunii () [Corola-website/Science/331722_a_333051]
-
a florei și faunei sălbatice; la baza desemnării acestuia aflându-se șase specii faunistice (doi amfibieni și patru lepidoptere) protejate prin prin "Directiva Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) și aflate pe lista roșie a IUCN. Printre speciile din fauna protejată a sitului se află: buhaiul de baltă cu burta roșie ("Bombina bombina") și ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"); precum și patru fluturi din speciile: "Pseudophilotes bavius, Catopta thrips
Coasta Lunii () [Corola-website/Science/331722_a_333051]
-
doi amfibieni și patru lepidoptere) protejate prin prin "Directiva Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) și aflate pe lista roșie a IUCN. Printre speciile din fauna protejată a sitului se află: buhaiul de baltă cu burta roșie ("Bombina bombina") și ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"); precum și patru fluturi din speciile: "Pseudophilotes bavius, Catopta thrips, Cucullia mixta" și "Gortyna borelii lunata". La nivelul ierburilor vegetează târtanul ("Crambe tataria"), o
Coasta Lunii () [Corola-website/Science/331722_a_333051]
-
este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a unor habitate naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în extremitatea nordică a Transilvaniei, pe teritoriul județului Maramureș. Aria naturală se află în partea central-nordică a județului Maramureș, pe teritoriile administrative ale
Igniș () [Corola-website/Science/331753_a_333082]
-
pe soluri calcaroase, turboase sau luto-argiloase ("Molinion caeruleae"); Comunități de lizieră cu ierburi înalte hidrofile de la câmpie până în etajele montan și alpin; Turbării active și Mlaștini turboase de tranziție și turbării oscilante (nefixate de substrat); ce adăpostesc specii rare din fauna și flora Maramureșului. La baza desemnării sitului se află mai multe specii faunistice, unele enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și
Igniș () [Corola-website/Science/331753_a_333082]
-
din fauna și flora Maramureșului. La baza desemnării sitului se află mai multe specii faunistice, unele enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică), altele aflate pe lista roșie a IUCN; astfel: jder de copac ("Martes martes"), șoarecele de Tatra ("Microtus tatricus"), vipră ("Vipera berus"), șarpele orb ("Anguis fragilis"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), salamandra carpatică ("Triturus montandoni") sau broasca-roșie-de-munte ("Rana temporaria"). Vegetația
Igniș () [Corola-website/Science/331753_a_333082]
-
Câmpia Ierului este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în nord-vestul Transilvaniei, pe teritoriile județului Bihor și Satu Mare. Aria naturală se află în extremitatea nord-vestică a județului Bihor (pe teritoriile administrative ale orașelor
Câmpia Ierului (sit SCI) () [Corola-website/Science/331769_a_333098]
-
alpin; Păduri ripariene mixte cu "Quercus robur", "Ulmus laevis", "Fraxinus excelsior" sau "Fraxinus angustifolia", din lungul marilor râuri ("Ulmenion minoris"); Vegetație de silvostepă eurosiberiană cu "Quercus spp." și Zăvoaie cu "Salix alba" și "Populus alba"; ce adăpostesc specii rare din fauna și flora Câmpiei Someșene. La baza desemnării sitului se află mai multe specii faunistice, dintre care unele enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor
Câmpia Ierului (sit SCI) () [Corola-website/Science/331769_a_333098]
-
flora Câmpiei Someșene. La baza desemnării sitului se află mai multe specii faunistice, dintre care unele enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică), sau aflate pe lista roșie a IUCN; astfel: vidra de râu ("Lutra lutra"), popândău ("Spermophilus citellus"), țestoasa de baltă ("Emys orbicularis"), năpârcă ("Natrix natrix"), șarpele de alun ("Coronella austriaca"), gușter ("Lacerta viridis"), broasca-de-pământ ("Pelobates fuscus"), broască-de-mlaștină ("Rana
Câmpia Ierului (sit SCI) () [Corola-website/Science/331769_a_333098]
-
de muștar). La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe rarități floristice, printre care unele protejate la nivel european prin aceeași "Directivă CE" 92/43/CE (anexa I-a) din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică); astfel: pălămida ("Cirsium brachycephalum"), otrățelul bălților ("Aldrovanda vesiculosa"), pipiriguț ("Eleocharis carniolica"), forfecuța bălții ("Stratiotes aloides"), peștișoară ("Salvinia natans") sau trifoiașul-de-baltă ("Marsilea quadrifolia"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic (lăcașuri de
Câmpia Ierului (sit SCI) () [Corola-website/Science/331769_a_333098]
-
societate, Ned trăiește în sălbăticie, și îl sfătuiește să nu îl urmărească. Henry găsește tabăra lui Ned, împreună cu lucruri de la zona guvernamentală, de la turnuri, și de la adolescente. Delilah confirmă că sunt în siguranță. Tabăra guvernamentală folosea echipamentul pentru a studia fauna, iar Ned îl folosea pentru a-l speria pe Henry. Delilah îi spune lui Henry că un elicopter îl așteaptă la turnul ei. Acolo, Henry află că ea a luat un alt elicopter. Folosind echipamentul radio, o contactează pentru ultimă
Firewatch () [Corola-website/Science/335563_a_336892]
-
și a unor flori de lotus, de asemenea un nilometru, instrument care servea la măsurarea înălțimii apelor Nilului, precum și două edificii fortificate în fiecare din colțurile superioare ale mozaicului. Între coloanele navei sunt înfățișate animale și plante din flora și fauna Galileei. Ele au fost executate cu pietre destul de mari, unite printr-un mortar de pietriș, cu straturi de pietre de calcar. Desenele sunt executate cu o exactitate naturalistă, dar le lipsește o dimensiunea comună a proporției. Din acest motiv mărimea
Biserica Înmulțirii pâinilor și a peștilor () [Corola-website/Science/335609_a_336938]
-
una dintre cele mai importante destinații ale elitei din Albania, având o viață de noapte interesantă. Ea conține sate mediteraneene tradiționale, castele vechi, biserici ortodoxe, plaje retrase cu ape turcoaz, trecători montane, canioane litorale, golfuri, râuri cu vărsare în mare, faună subacvatică, peșteri și plantații de portocali, lămâi și măslini. În anul 48 î.Hr., în timpul urmăririi lui Pompei, Iulius Cezar a făcut popas pentru odihnirea legiunii la Palase. El și-a continuat drumul prin Pasul Llogara într-un loc numit mai
Riviera Albaneză () [Corola-website/Science/335816_a_337145]
-
1996, precum și la maimuțele importate în Italia în 1992, provenite din Filipine. Din 2008, ebolavirusul Reston a fost identificat în timpul mai multor focare de o boală mortală la porcii din Filipine și China. Virusul Ebola are un impact important asupra faunei sălbatice. Mai multe studii au arătat că virusul Ebola a fost responsabil între 1995 și 2005 de marile epidemii printre cimpanzei, gorile și antilope în Gabon și Republica Congo și a fost cauza unui declin brusc și rapid a populațiilor
Boala virală Ebola () [Corola-website/Science/332525_a_333854]
-
lucrare monumentală, el publicând peste 6.000 de pagini despre ele, în care sunt prezentate peste 5.000 de specii, dintre care 50 de specii noi, și a descris peste 500 de specii, 15 genuri și două subfamilii noi pentru fauna țării noastre. Din cele aproape 200 de lucrări publicate, mai mult de 150 sunt atribuite studiului ihneumonidelr. Cele patru volume monografice, publicate în "Fauna României", o serie a Editurii Academiei Române sunt de o importanță deosebită. Alte trei monografii, care acoperă
Mihai Constantineanu () [Corola-website/Science/332642_a_333971]
-
specii noi, și a descris peste 500 de specii, 15 genuri și două subfamilii noi pentru fauna țării noastre. Din cele aproape 200 de lucrări publicate, mai mult de 150 sunt atribuite studiului ihneumonidelr. Cele patru volume monografice, publicate în "Fauna României", o serie a Editurii Academiei Române sunt de o importanță deosebită. Alte trei monografii, care acoperă peste 1.200 de pagini dactilografiate, au fost predate pentru a fi publicate în aceeași serie "Fauna României". Pentru primele două volume, el a
Mihai Constantineanu () [Corola-website/Science/332642_a_333971]
-
ihneumonidelr. Cele patru volume monografice, publicate în "Fauna României", o serie a Editurii Academiei Române sunt de o importanță deosebită. Alte trei monografii, care acoperă peste 1.200 de pagini dactilografiate, au fost predate pentru a fi publicate în aceeași serie "Fauna României". Pentru primele două volume, el a fost distins cu Premiul Academiei "Emil Racoviță". Aprecierile înalte a specialiștilor din întreaga lume atestă calitatea și importanța muncii științifice a profesorului Mihai Constantineanu. Cel mai mare ihneumonologist din lume, Henry Townes din
Mihai Constantineanu () [Corola-website/Science/332642_a_333971]