KorAP: Find »[drukola/base=filosof & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...405 406 407 ...489 >

12,214 matches

Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394

-lea înainte de Christos): "O săgeată în zbor nu e nici în mișcare, nici în repaus", "Soarele apune când e la zenit", " Dacă cineva pleacă astăzi la Zuech a ajuns ieri acolo" etc. Astfel de paradoxuri, spune Blaga, sunt rezultatul plasării filosofului chinez pe poziția transcendentului, a lui Tao, care e aspațial și atemporal, adică acategorial, de unde concretul apare de o așa natură că i se pot aplica fără probleme categorii antinomice. Explicația lui Blaga necesită o întregire, pe care mă grăbesc

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
într-un sens invers, urmărind integrarea acestora. În Eonul dogmatic, Blaga reduce această diferență la diferența de atitudine în problema raportului dintre logic și concret, dintre conceptul abstract și intuiția sensibilă, care este problema clasică a cunoașterii în filosofia occidentală. Filosofii dintotdeauna, spune el, au constatat că logicul și concretul nu se suprapun, ultimul depășind pe primul. Această incongruență generează probleme gândirii, născând antinomii. Încercând să rezolve aceste probleme, unii gânditori, cei excelând în facultăți analitice, au afirmat logicul ca exclusiv

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
construită, fie prin sensuri, fie prin imaginație..." 347. Gânditorul pe care Blaga îl alege drept cel mai reprezentativ pentru metoda dialectică este Hegel, iar miezul sau esența acestei metode o descoperă în concepția hegeliană despre conceptul concret. În conceptul concret, filosoful din Lancrăm descoperă o expresie a antinomicului. Conceptele concrete nu sunt concepte, în sensul strict al logicii tradiționale, ci un fel de construcții sui-generis, prin care se încearcă prinderea iraționalității concretului. Tocmai prin aceasta, ele dezvăluie, atunci când sunt analizate logic

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
acele forme de gândire care implică o soluționare logică a antinomiilor. Chiar și în epocă, în legătură cu antinomiile din cadrul cunoașterii științifice, au existat încercări de elaborare a unor logici în care să poată fi acceptate enunțuri antinomice 384. Refuzul principial al filosofului român față de aceste logici, ca și refuzul explicit față de logica dialectică a lui Hegel, se datora faptului că ele, într-o formă sau alta, anulează contradicția, elimină antinomia 385. Or, metoda sa înseamnă, dimpotrivă, potențarea antinomiilor prin transfigurare. Metoda antinomiei

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
refuză o soluție atât în plan logic cât și în plan concret. Capitolul 3 Despre sursele predilecției blagiene pentru antinomic Cum se explică această predilecție a lui Blaga pentru antinomic? Care ar putea fi determinările sau sursele tematizării pe care filosoful din Lancrăm o desfășoară în orizontul antinomicului? În legătură cu această întrebare, există mai multe scenarii alternative, care complică răspunsul și o fac să devină una nu tocmai lipsită de importanță. Mă voi referi în cele ce urmează la patru scenarii sau

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
dogmaticul este doar o expresie limită a antinomicului. Epistemologia antinomică a lui Blaga își află întemeierea prin raportare la antinomia simbolului și absolutului din filosofia indiană. Această cheie interpretativă se găsește, după Sergiu Al-George, într-o lucrare de tinerețe a filosofului din Lancrăm, Filosofia stilului (1924), unde "antinomia dogmei este legată de ideea de absolut și de constelațiile acestuia în care primul rang îl deține simbolul"387. Metafora (interpretată aici prin ideea de simbol) a devenit, în opinia lui Al-George, o

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
de ideea de absolut și de constelațiile acestuia în care primul rang îl deține simbolul"387. Metafora (interpretată aici prin ideea de simbol) a devenit, în opinia lui Al-George, o structură de adâncime a întregii filosofii a lui Blaga, pentru că filosoful român a conceput-o foarte larg, cuprinzând întreaga epistemologie, inclusiv cunoașterea metafizică 388. Or, lucrul acesta s-ar datora faptului că Blaga opera cu un înțeles al metaforei pe care îl dezvăluie încă gândirea veche indiană, în contrast cu cea occidentală, care

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
mitice și metafore, predilecția pentru paradox și antinomie, toate acestea îl apropie mult pe Blaga de gândirea răsăriteană. Singura problemă care apare este că tema abisului divin nu este proprie doar spațiului răsăritean. Ea se întâlnește și în gândirea anumitor filosofi germani, la Meister Eckhart, Jakob Böehme, Schelling, Schopenhauer sau Nietzsche 397. În plus, la acești gânditori apare ideea negativității din structura principiului divin, a răului din chiar ființa sau lucrarea binelui, a diavolului ce sălășluiește în sânul lui Dumnezeu, a

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
Moscova, în 1914, apar traduse în limba germană abia în 1925, în timp ce prima conturare a ideilor lui Blaga despre dogmă apare în lucrarea Filosofia stilului, scrisă în 1923 și publicată în 1924. Mai mult decât atât, se pare că opțiunea filosofului român pentru antinomic se prefigura deja în articolele filosofice de debut, din perioada 1914-1919405 prin preocuparea sa pentru fenomenologia dualități originare, mai exact prin ideea prezenței unor dualități sau antinomii originare imposibil de desfăcut, ireductibile, care nu pot fi cuprinse

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
fapt ontologic 431. Aceste legende populare despre facerea lumii au fost considerate "secvențe narative de o însemnătate ultimă, paradigmatică"432, presupozițiile lor metafizice marcând definitiv spiritualitatea acestor locuri. Astfel, acest dualism ce amintește de gnoze poate fi recunoscut în gândirea filosofilor români de mai târziu 433. La Eminescu, în cosmogonia și speculațiile sale metafizice, cuprinse în diferite poeme (de exemplu, Demonism), la Ion Heliade-Rădulescu, în teoria echilibrului dintre antiteze, la Vasile Conta care, prin cele două scrieri mai importante ale sale

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
românească în secolul al XX-lea, legată de tematizarea contradicției 439. La rândul său, într-un studiu centrat tot pe filosofia lui Blaga, Petru Ioan semnalează că tema contradicției, a antinomiei și a opoziției în genere străbate gândirea mai multor filosofi români de marcă, fapt ce îl determină să se întrebe dacă nu cumva acest lucru ține de o anume fatalitate ce marchează gândirea din acest spațiu 440. Într-un alt studiu, publicat mult mai recent, prilejuit de omagierea lui Ștefan

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
mult mai recent, prilejuit de omagierea lui Ștefan Lupașcu, logicianul ieșean reia această idee, identificând o "propensiune către contradictoriu" și o "gândire favorabilă antinomicului" în logica și filosofia românească 441. Angela Botez sesizează, de asemenea, preocuparea semnificativă a unora dintre filosofii români pentru problema antinomiei 442 și vorbește chiar despre conturarea în filosofia românească a secolului al XX-lea "a unui anume discurs asupra metodei filosofice care resemnifică contradicția, antinomia..."443. Dacă lucrurile stau astfel, atunci tematizarea blagiană a antinomicului ne

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
am găsit o anumită asemănare cu tematizarea lui Blaga. 4.1. Logica dinamică a contradictoriului și ideea terțului inclus Aproape în aceeași perioadă în care Lucian Blaga era preocupat de resemnificarea antinomiei ca metodă a filosofiei și științei, la Paris, filosoful de origine română Ștefan Lupașcu (alias Stéphane Lupasco) așeza bazele pentru o nouă viziune asupra lumii, în care contradicția devenea "modalitatea constitutivă a gândirii și a realului"448. La fel ca și în cazul lui Blaga, punctul principal de plecare

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
mai extins, având în vedere puțina atenție de care s-a bucurat până acum această idee în spațiul românesc. Spre final, voi reveni asupra comparațiilor cu Lucian Blaga. Intuiția contradictoriului și modelul ontologic clasic Încă de la primele sale lucrări 452, filosoful francez de origine română avea să intuiască în manifestările istorice ale spiritului ceea ce va forma miezul întregii sale filosofii și care îl va determina să întreprindă o încercare de schimbare radicală a modului de înțelegere. Este vorba de un dualism

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
logicii clasice: o logică statică, menită doar să expliciteze constituția ontologică definitivă a lucrurilor, o logică a non-contradicției, constituită pentru o realitate ce exclude contradicția. Logica aceasta, cu excepția poate a încercărilor de logică polivalentă, n-a fost contestată niciodată, susține filosoful francez de origine română. Chiar logica lui Hegel, care prin introducerea contradicției poate părea o "emancipare revoluționară" de logica aristotelică, stă tot sub semnul acesteia, regăsind identitatea și noncontradicția în Ideea absolută 456. În privința logicii moderne (logistica), aceasta n-a

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
clasice 457. Tocmai de aceea, Lupașcu înglobează în expresia "logică clasică" "toate aceste logici, supuse celor trei principii și constituind sectorul pur logic al corpului logico-metafizic aristotelic, prezent ca atare până azi în demersurile instinctive ale tuturor elaborărilor științifice"458. Filosoful francez de origine română respinge această "logică clasică" și modelul ontologic substanțialist aferent, considerându-le inadecvate gândirii științifice moderne. Dacă fizica matematică clasică (galileo-newtoniană) se acomoda acestui model și acestei logici 459, ele sunt complet inaplicabile în microfizică și biologie

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
se prezintă, în opinia argumentată științific a lui Lupașcu, cu o structură duală contradictorie 466. Iar în microfizic contradicția pare să fie cea mai radicală 467. Principiul antagonismului și ideea unui nou discurs al metodei Sprijinindu-se pe această intuiție, filosoful francez de origine română își construiește teoria ontologică privitoare la structura energiei. Principiul care o guvernează este "principiul antagonismului"468. În formularea sa strictă, acest principiu afirmă că un element, un fenomen, un eveniment, un sistem este posibil datorită unui

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
o va numi starea de terț inclus, sau mai simplu starea T480. Aici, elementele e și non-e coexistă la același nivel, aflându-se într-un echilibru fragil de o tensiune maximă. În această stare, ele sunt "cele mai contradictorii", spune filosoful francez de origine română 481. Prin egala actualizare și potențializare, relația antagonică dintre ele devine acută. Dacă în celelalte cazuri raportul antagonic se detensiona prin actualizarea unui termen în defavoarea celuilalt, tinzând, la limită, către dispariția totală a antagonismului, în acest

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
sintezei, în care se vor topi toate contradicțiile. Lupașcu crede că ceea ce îl desparte pe Hegel de logica dinamică a contradictoriului este faptul că nu a sesizat dinamica contradictoriului prin proprietățile de actualizare și potențializare 494. Experiența științifică contemporană, crede filosoful francez de origine română 495, nu confirmă sintetismul hegelian. Odihna pe care rațiunea filosofică, chiar și cea dialectică, o cere în ființa lucrurilor și a lumii în ansamblul ei, împăcarea antagonismelor, soluționarea contradicțiilor, nu există și nu pot să existe

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
are independența sa, anume domeniul psihic sau neuropsihic. Sistematizarea energetică neuropsihică apare în anumite zone ale materiei vii, atingând o cotă maximă la om. Lupașcu constată 503 că aceasta "prezintă puternice analogii" cu sistematizarea microfizică. În două lucrări ulterioare 504, filosoful francez de origine română va dezvolta mult această idee, acreditând ceea ce se numește în sistemul său de gândire materia psihică. Ceea ce este, însă, mai important în legătură cu materia psihică este că, încă din această lucrare apărută 1960, Lupașcu leagă materia psihică

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
acest punct de relativ echilibru. Aceasta înseamnă că materia psihică nu este o a patra materie ci este de aceeași esență cu materia microfizică. Nu voi intra aici în interstițiile argumentării lupașciene a acestei idei. Tot ce rețin este că filosoful francez de origine română argumentează, aș spune exhaustiv, că logica sau dialectica contradictorială pe care a dezvăluit-o la nivel microfizic se regăsește în zonele "înalte" ale psihicului. Tocmai aceasta face posibile acele fenomene psihice specific umane pe care le

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
temeiul oricărei concepții asupra divinității, susține Lupașcu. Ea apare în interiorul grupurilor de oameni care, dintotdeauna, au fost obsedate de ideea unei cauze ultime, primordiale, care trebuie să fie o forță creatoare a lumii 534. Aplicând schemele logicii dinamice a contradictoriului, filosoful francez de origine română reușește o regândire a tipurilor de religie 535. Religiile monoteiste se datorează unei logici omogenizante. Ele apar printr-o actualizare a eterogenității individuale și sociale a oamenilor, geografiei și istoriei lor, care furnizează conștiinței ca potențialitate

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
Ștefan Lupașcu îl dă contradicției nu este identic cu cel dat de Blaga. Pentru Lupașcu, contradicția este ceva echivalent cu dualismul antagonist. Cu alte cuvinte, este vorba mai degrabă de un sens de tipul celui prezent în gândirea dialectică. Or, filosoful francez de origine română echivalează acest sens cu cel al contradicției logice sau formale, întreținând o anumită ambiguitate. La Blaga, în schimb, contradicția ia sensul de contradicție logică, care se opune principiului noncontradicției. Deși Lupașcu se luptă tot timpul cu

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
interbelic și fac recurs la o gândire mai veche, primitivă, fără însă a o considera prelogică, ci doar ca expresie a unui alt tip de logică și raționalitate. 4.3. Identitatea concretă și predicația complexă contradictorie Sensibilizat, ca și ceilalți filosofi români amintiți, de transformările gândirii științifice contemporane, de complexitatea acesteia și, implicit, de antinomiile ei, Athanase Joja a fost și el preocupat de reconsiderarea cadrelor logice ale gândirii. Perspectiva în care se situează este aceea a logicii dialectice. Mai exact

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
care se situează este aceea a logicii dialectice. Mai exact, el urmărește determinarea specificului logic al gândirii dialectice. Este vorba de găsirea legilor logice pe baza cărora funcționează gândirea dialectică, în raport cu legile logicii formale clasice 578. Prin aceasta, logicianul și filosoful român considera că pot fi puse bazele pentru un Novum organon dialecticum 579, replică la organonul clasic aristotelic, în baza căruia ar putea fi interpretate fenomenele complexe cercetate de știința contemporană, dar și legile logicii formale, clasice și moderne. Acest

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]