11,345 matches
-
fi avut de ce se prinde". Ochiul scriitorului mărește și diformează în sensul enormului și sălbatecului, fiind producător de fantasmagorii. Toate simțurile dealtfel sunt iritate. Pantagruelismul lui Hogaș e înrudit cu flămînzeala lui Creangă și cu gastronomia primitivă a lui Sadoveanu. Foamea e sălbatecă, cinele sunt uriașe. Scrobul e făcut dintr-un număr infinit de ouă, borșul e un ocean, mămăliga apare ca mâncarea sacră, care neînghițită la vreme pricinuiește căderea individului în lumea umbrelor. D. D. PĂTRĂȘCANU Comicul lui D. D.
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Dezvoltîndu-se gusturile de bun trai ale acestei "burghezii", importul crește, și cu cât crește el, cu atâta crește exportul de cereale, cu alte cuvinte, exportul hranei poporului, 1 Ibidem, p. 439-440. 2 "Revista socială", p. 428. încît: "producătorii mor de foame, în timp ce hrana lor se trimite peste nouă țări și nouă mări cu drumurile de fier făcute pe seama poporului". Și zugrăvind această mizerie a țărănimii, pricinuită de formele noi, socialiștii, ca și Eminescu, constată că sub vechii boieri, înainte de formele noi
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
ruinarea industriei casnice de pe la sate este ușor de văzut că lucru de seamă nu poate fi"2 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . "Meseriașii noștri, expropriați prin concurența unei fabrici din Austria, nu vor merge în acea fabrică să lucreze ca salariați, ci vor pieri de foame și de alte lipse aice, în patria lor" 3 . Dar socialiștii nu uită să suspine după nici o clasă veche ("reacționară"). Ei arată cum introducerea formelor noi ruinează și o altă ocupație productivă, cărăușia: 1 Ibidem, p. 423, 407. 2 "Revista
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Îndeplinească și Îndeplinește În realitate toate funcțiunile sale fără osteneală, fără dureri și fără mijloace artificiale de stimulare. E vorba În prima linie de funcțiile care servesc pentru Întreținerea vieții, ca alimentația și eliminarea sedimentelor. Omul sănătos trebuie să capete foame regulată, care poate fi astâmpărată spre deplină mulțumire, prin luarea de bucate potrivite cu natura. Simțământul Îndestulării se ivește la timp, Înainte de a se anunța vreo altă senzație neplăcută și asimilarea funcționează așa de liniștit de la sine Încât nu produce
Știința expresiei figurii sau Manualul unei noi diagnoze pentru cunoașterea stărilor de boală Întocmit pe baza cercetărilor și descoperirilor proprii de Louis Kuhne by Louis Kuhne () [Corola-publishinghouse/Science/842_a_1737]
-
pentru bolnavi și pentru aceia care vor să-și Întărească din nou puterea lor de viață slăbită. 4. Când să mâncăm? Această chestiune trebuie să o discut mai amănunțit, În general, s-ar putea poate zice: să mâncăm Îndată ce avem foame. Dar, ne stă În putință, de a regla felul nostru de viață, așa Încât să amânăm foamea, În prezent, majoritatea oamenilor trăiesc astfel, Încât foamea se prezintă la un timp de fals, și chiar numai incomplet. Să privim numai În libertate
Știința expresiei figurii sau Manualul unei noi diagnoze pentru cunoașterea stărilor de boală Întocmit pe baza cercetărilor și descoperirilor proprii de Louis Kuhne by Louis Kuhne () [Corola-publishinghouse/Science/842_a_1737]
-
slăbită. 4. Când să mâncăm? Această chestiune trebuie să o discut mai amănunțit, În general, s-ar putea poate zice: să mâncăm Îndată ce avem foame. Dar, ne stă În putință, de a regla felul nostru de viață, așa Încât să amânăm foamea, În prezent, majoritatea oamenilor trăiesc astfel, Încât foamea se prezintă la un timp de fals, și chiar numai incomplet. Să privim numai În libertate, și vom remarca Îndată, cum aproape toate animalele arată foamea cea mai mare dimineața, când iau
Știința expresiei figurii sau Manualul unei noi diagnoze pentru cunoașterea stărilor de boală Întocmit pe baza cercetărilor și descoperirilor proprii de Louis Kuhne by Louis Kuhne () [Corola-publishinghouse/Science/842_a_1737]
-
să o discut mai amănunțit, În general, s-ar putea poate zice: să mâncăm Îndată ce avem foame. Dar, ne stă În putință, de a regla felul nostru de viață, așa Încât să amânăm foamea, În prezent, majoritatea oamenilor trăiesc astfel, Încât foamea se prezintă la un timp de fals, și chiar numai incomplet. Să privim numai În libertate, și vom remarca Îndată, cum aproape toate animalele arată foamea cea mai mare dimineața, când iau prânzul principal. Acesta are, de asemenea, motivul său
Știința expresiei figurii sau Manualul unei noi diagnoze pentru cunoașterea stărilor de boală Întocmit pe baza cercetărilor și descoperirilor proprii de Louis Kuhne by Louis Kuhne () [Corola-publishinghouse/Science/842_a_1737]
-
nostru de viață, așa Încât să amânăm foamea, În prezent, majoritatea oamenilor trăiesc astfel, Încât foamea se prezintă la un timp de fals, și chiar numai incomplet. Să privim numai În libertate, și vom remarca Îndată, cum aproape toate animalele arată foamea cea mai mare dimineața, când iau prânzul principal. Acesta are, de asemenea, motivul său bun și depinde de influența soarelui. Fiecare zi se deosebește Într-o parte de activitate și una de odihnă. Partea Înviorătoare, de activitate, Începe cu răsăritul
Știința expresiei figurii sau Manualul unei noi diagnoze pentru cunoașterea stărilor de boală Întocmit pe baza cercetărilor și descoperirilor proprii de Louis Kuhne by Louis Kuhne () [Corola-publishinghouse/Science/842_a_1737]
-
mai cu seamă, trebuie să observe acesta, având astfel un mijloc de a utiliza cât mai mult posibil puterea de viață Încă existentă, cum și de a o ridica din nou. Se va obiecta Însă, că tocmai bolnavii au arareori foame dimineața și deci, că nu pot mânca fără foame. Lipsa de foame dimineața este Însă un semn, că organele digestive, sau că sunt foarte slăbite, sau că și-au Îndeplinit la un timp fals munca lor. Sistemele noastre moderne de
Știința expresiei figurii sau Manualul unei noi diagnoze pentru cunoașterea stărilor de boală Întocmit pe baza cercetărilor și descoperirilor proprii de Louis Kuhne by Louis Kuhne () [Corola-publishinghouse/Science/842_a_1737]
-
un mijloc de a utiliza cât mai mult posibil puterea de viață Încă existentă, cum și de a o ridica din nou. Se va obiecta Însă, că tocmai bolnavii au arareori foame dimineața și deci, că nu pot mânca fără foame. Lipsa de foame dimineața este Însă un semn, că organele digestive, sau că sunt foarte slăbite, sau că și-au Îndeplinit la un timp fals munca lor. Sistemele noastre moderne de iluminare au adus cu sine faptul regretabil, că am
Știința expresiei figurii sau Manualul unei noi diagnoze pentru cunoașterea stărilor de boală Întocmit pe baza cercetărilor și descoperirilor proprii de Louis Kuhne by Louis Kuhne () [Corola-publishinghouse/Science/842_a_1737]
-
a utiliza cât mai mult posibil puterea de viață Încă existentă, cum și de a o ridica din nou. Se va obiecta Însă, că tocmai bolnavii au arareori foame dimineața și deci, că nu pot mânca fără foame. Lipsa de foame dimineața este Însă un semn, că organele digestive, sau că sunt foarte slăbite, sau că și-au Îndeplinit la un timp fals munca lor. Sistemele noastre moderne de iluminare au adus cu sine faptul regretabil, că am transformat prea mult
Știința expresiei figurii sau Manualul unei noi diagnoze pentru cunoașterea stărilor de boală Întocmit pe baza cercetărilor și descoperirilor proprii de Louis Kuhne by Louis Kuhne () [Corola-publishinghouse/Science/842_a_1737]
-
decât În seara precedentă. Cu puțină energie, se poate Însă introduce schimbare, și bolnavii trebuie s-o facă negreșit, dacă vor să obțină succesul adevărat. Dacă ne culcăm odată fără cină, sau să mâncăm foarte puțin, atunci vom vedea cum foamea se va ivi dimineața. Bineînțeles că odată cu acesta este necesară schimbarea Întregului fel de viață, și poate că multora le va veni cu greu de a se culca devreme. Și la aceasta Însă se poate ajunge. Să ne sculăm dimineața
Știința expresiei figurii sau Manualul unei noi diagnoze pentru cunoașterea stărilor de boală Întocmit pe baza cercetărilor și descoperirilor proprii de Louis Kuhne by Louis Kuhne () [Corola-publishinghouse/Science/842_a_1737]
-
din toate ținuturile și rău i-au hăcuit pe macedoneni cu toată fala și falanga lor. După ce și-au îndepărtat avutul și familiile de Istru, geții au aplicat tactica pămîn- tului pîrjolit să-i macine pe dușmani prin sete și foame. După înverșunarea luptelor au cugetat ei(erau oameni cu glagorie) că este mai bine o pace pentru macedoneni decît o șonțeală continuă. ,,Ieri am înmormîntat pe Raero care a fost lovit(tras) și rănit de vîrful unei săbii anul trecut
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
poci, da’, să nu mă bați”. Na mai mâncat și nici n-a fost forțat să mănânce. Unchiul i-a pus în poala cămășuicii pe celălat pepene netăia și i-a spus să-l mănânce acasă atunci când i-a fi foame. în toamna în care am dat examen de admitere la seminar, 1935, unchiul Constantin a mers la satisfacerea serviciului militar. în lunile iulie și august din anul 1935 am făcut pregătire pentru examen cu dânsul. Ajunsesem să scriu după dictare
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
câțiva nasturi adunați de la hainele vechi sau rupte. S-a fălit cu achiziția sa, dar de la un timp, achiziția sa îl deranja, îl plictisea, se zbătea și sgârâia cu ghiarele. Tata l-a adus acasă și pentru că lui îi era foame, a închis uliul în chiler, legat de un picior cu o sfoară, și sfoara legată de un țăruș, și s-a dus să mănânce. Până s-a săturat, a uitat de uliu și a ieșit afară la joacă. Seara când
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
de atunci. Toamna, cu câțiva bani în buzunar, îmbrăcat în haine civile și cu câteva cuvinte nemțești în memorie, a evadat și a încercat să ajungă acasă. A fugit prin păduri, a dormit în copaci, a flămânzit și pentru potolirea foamei a intrat într-un restaurant și în timp ce mânca, l-au arestat și l-au dus din nou în lagărul de prizonieri. După terminarea războiului a fost „lăsat la vatră” și s-a căsătorit cu o fată din Racovița, care se
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
Am rămas toți goi și fără mâncare. A fost, pentru noi, o primăvară cu o foamete cumplită. Nu erau nici ouă, nici păsări, nici miei, nici lapte sau brânză. Nu aveam decât mămăligă cu fasole sau cu varză murată. Când foamea sa întețit în casa noastră, tata a cumpărat de la un lipovean un butoiaș cu hamsii sărate, plătite cu două piei de oaie. Erau un soi de peștișori, puțin mai mari, mai groși decât acul, aranjați frumos în butoiaș, și cu
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
Erau un soi de peștișori, puțin mai mari, mai groși decât acul, aranjați frumos în butoiaș, și cu foarte multă sare pe ei. Pentru noi, care eram mai mari, era mai ușor, dar pentru Titi care abia se înțercase, de foame, nu mânca decât hamsii sărate, de-i albea sarea pe buze și împrejurul gurii și apoi bea apă multă, multă. Această lipsă cronică în alimentația noastră a avut urmări, dar aceste urmări au fost resimțite, cel mai greu de bietul
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
crescut ca ceilalți frați. A rămas mic de statură, slab și palid. De la jumătatea verii au venit în ajutorul nostru fructele și crude, și pârguite și coapte, iar de la o vreme am scăpat la pepeni și ne-au scăpat de foame strugurii. O cloșcă a scos pui, un purcel a crescut până la Crăciun. După ce tata a vândut pepeni, a cumpărat o juncă a făta, și ne-am revenit. La Titi însă au rămas urmări pe toată viața, urmări pe care mama
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
bani, nici cu băutură dar, ca să ne spui tot ce ai făcut împotriva noastră avem cu ce te constrânge. Vom aduce aici copiii. Îi vom așeza în colțul acela (arăta cu degetulă și când vor începe copiii să plângă de foame o să ne spui tot ceai făcut împotriva regimului nostru, ca să le dăm mâncare, să nu mai plângă de foame. Am făcut legătură între cele spuse de mine către Marcoci, despre copii mei și amenințarea acestuia care mă teroriza tot cu
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
Vom aduce aici copiii. Îi vom așeza în colțul acela (arăta cu degetulă și când vor începe copiii să plângă de foame o să ne spui tot ceai făcut împotriva regimului nostru, ca să le dăm mâncare, să nu mai plângă de foame. Am făcut legătură între cele spuse de mine către Marcoci, despre copii mei și amenințarea acestuia care mă teroriza tot cu copiii. Deci, mi-am zis: Știe de la Marcoci. Marcoci a raportat și acesta îmi amintea de simțămintele mele față de
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
streine, amenințând cu dosariada. Am scris toată această dramă, nu pentru a mă dezvinovăți, ci pentru a aduce în actualitate o crimă împotriva umanității, care se face uitată, care nu se judecă și nu se pedepsește. Cel ce, constrâns de foame, a furat o pâine este condamnat, dar cel ce a furat sute de vagoane de grâu se face uitat pentru că este bogat . Eu n-am fost turnător. Nu există om care să fi fost denunțat de mine, cercetat sau pedepsit
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
ca prin luptă dreaptă, cavalerească, să-i îndepărtăm de înșelătoriile prin care ruinau și țara și neamul românesc. Pregătirea era și spirituală, și de cunoaștere, dar și fizică, de antrenament, cu marșuri lungi și grele, cu nesomn, cu răbdare de foame și de sete, cu suportat călduri excesive sau frig ucigător. Toată educația pornea de la iubirea aproapelui, a colegului, a camarazilor, a tuturor românilor, (și buni și răiă, a tuturor oamenilor). Se făceau exerciții multe pentru educația voinței. Iubirea aproapelui, credința
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
de către clasici prin raportare la interpretările antropologice, etnologice și filologice date fenomenului religios. Totuși, nucleul forte al cărții îl reprezintă marile religii ale lumii contemporane: iudaismul, creștinismul (cu principalele lui confesiuni), islamul, hinduismul, budismul, șintoismul etc. De ce? Pentru că există o „foame” permanentă a studenților pentru această temă. M-am convins timp de peste douăzeci de ani, punându-i să aleagă tema favorită din programa analitică a cursului. Ei bine, generații și generații de studenți alegeau marile religii ale lumii contemporane, ca și cum s-
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
cu respectul vieții și prac ticarea celor zece virtuți: „răbdare, umilință, dreptate, puritate, sinceritate, stăpânire de sine, severitate, abstinență, sărăcie și supunere”. Rezultă un veritabil mod de viață. În conformitate cu el, călugărul jaina va îndura cele 22 de neplăceri, printre care „foamea, setea, frigul, căldura, ciupiturile insectelor, seducția feminină, ocările, dezamăgirea de a nu primi nimic atunci când cere de pomană etc.”. Stilul de viață al jainiștilor privilegiază în mod special asceza. Există mai multe tipuri sociale de asceză: a) asceza externă, ce
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]