10,218 matches
-
nu reprezenta decît cîteva sute de kilometri de drumuri văzute din confortabilele cupeuri de tren în drum spre Paris 12. Înainte de secolul al XIX-lea, mulți dintre ei vorbeau grecește. Acum o dăduseră pe franțuzește. Cultura lor era franceză: au fondat un teatru franțuzesc la București; își trimiteau mesajele diplomatice în franțuzește; și se adresau adesea Adunării Naționale a României în franțuzește. Educați de guvernante franțuzoaice, urmau cursurile universităților de peste hotare 13. În ceea ce privește literatura română, manifestau față de ea tot atîta interes
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
află în captivitate, ea trebuie eliberată. Concluzia evidentă este că orice națiune trebuie să fie independentă. Din momentul în care toate națiunile vor deveni independente, toate statele naționale se vor uni într-un sistem bazat pe prietenie al armoniei internaționale (fondată pe cunoașterea de bunăvoie a acestei inerente diversități) și vor trăi în pace. Se simte aici influența optimismului naționalist al lui Mazzini. După aproape un secol, nu putem decît să comentăm: numai de-ar fi posibil ca succesul primei faze
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
lui Iorga, atît cele personale cît și cele politice. Și-a publicat și cuvîntările și polemicile politice. În sfîrșit, intervențiile lui parlamentare au fost și ele adunate în volume. Operele lui au fost traduse în unsprezece limbi. Iorga și-a fondat propria editură și și-a publicat multe dintre cărți, adesea în mai mult de 500 de exemplare. Se plîngea mereu că nu are destui cititori 93. Unii susțineau că stilul lui Iorga este "prea fierbinte ca să fie înghițit". El respingea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
s-a folosit de fondurile Ministerului Învățămîntului ca să înființeze un ziar literar intitulat "Albina", care se adresa învățătorilor de la țară, care urmau să devină "apostolii" noului crez, îndemnîndu-i să-i lumineze pe țărani. Colaboratorii de la "Albina" ai lui Haret au fondat "Sămănătorul" la 2 decembrie 1901. Sămănătorul era numele unui tablou de Nicolae Grigorescu (care a desenat coperta revistei). Grigorescu a fost inspirat de poezia poetului moldovean Alexandru Vlahuță, care spera că semințele aruncate în brazdă vor prinde rădăcini, vor face
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
în opoziție s-au unit împotriva guvernului și au demonstrat pe străzi. Drept urmare, a fost înființată "Frăția bunilor români", în tradiția lui Bălcescu, "ca să dea glas românilor fără glas sau drepturi: țăranii"171. Iorga scotea în evidență că "Frăția" fusese fondată "întru apărarea limbii și literaturii române și a înaltelor interese ale poporului român, care trebuie considerate ca alcătuind o unică ființă spirituală"172. În timpul întrunirilor de la Iași i-a venit lui Iorga ideea fondării unui ziar care să devină purtătorul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Iorga i-a dedicat primul număr Regelui Carol I174. A. C. Cuza și alți naționaliști însuflețiți de aceleași sentimente făceau parte din personalul său. În octombrie, Iorga a plecat de la "Sămănătorul" întrucît avea acum propriul lui ziar. Avea în plan să fondeze și alte publicații pentru naționalismul său cultural: ajuns la anumite concluzii pe baza experiențelor trecute, Iorga a început să-și materializeze concepția sa de "Spectacole individuale". S-a aflat întotdeauna într-un asemenea post de comandă încît nu se punea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
să-și materializeze concepția sa de "Spectacole individuale". S-a aflat întotdeauna într-un asemenea post de comandă încît nu se punea aproape deloc problema colaborării la enunțarea și cu atît mai puțin a contrazicerii punctelor lui de vedere. A fondat Floarea darurilor în ianuarie 1907, ca o ramură sămănătoristă a "Neamului românesc": în decembrie 1908 a apărut un supliment literar, "Neamul românesc literar", iar în ianuarie 1910, Iorga a publicat o ediție populară a ziarului său, "Neamul românesc pentru popor
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
și spectacole de dansuri populare, toate conform conservatorismului artistic al sămănătoristului Iorga 217. Înalta societate bucureșteană își bătea joc de această "vilegiatură", numind-o "Neamul românesc" al lui Nicolae Iorga 218. Iorga a fost un membru activ al Ligii culturale, fondată în 1891 pentru menținerea contactelor culturale între românii aflați sub diferite stăpîniri străine și cei "liberi" și ca o reacție la mișcarea memorandistă din Ungaria. Cu toate acestea, activitatea Ligii era tot mai firavă; prin 1907, cele 52 de activități
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
căuta totodată să purifice cultura claselor superioare, mai ales ale celor de dincolo de granițele politice ale României 221. Iorga a înființat o bibliotecă la Iași, destinată în special românilor basarabeni, donînd 5 000 de cărți din biblioteca lui personală; a fondat biblioteci și în alte orașe ale României și în cîteva spitale militare și a organizat la București biblioteca Ligii, donînd 10 000 din cărțile lui. A donat cărți românești chiar și românilor din Statele Unite ca să-i încurajeze să-și păstreze
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
subscripții și donații (pe care Iorga le-a publicat prompt în "Neamul românesc"), Iorga a comandat o statuie a lui Cuza Vodă, înfăptuitorul unirii românilor, care a fost dezvelită la Iași în 1912. După ruptura de conservatori, Iorga voia să fondeze o Organizație Democratică Naționalistă pentru a transpune filosofia sămănătoristă în practica politică. Ales candidat independent, naționalismul său excludea toate celelalte ideologii și partide, cu politicianismul lor cu tot. Nu era capabil să aprecieze importanța aliaților în atingerea țelurilor sale; alianța
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
lor cu tot. Nu era capabil să aprecieze importanța aliaților în atingerea țelurilor sale; alianța implică compromis. Prin 1908, ideile lui în privința propriului său partid și a programului acestuia începeau să se contureze. În sfîrșit, în aprilie 1910, Iorga a fondat Partidul Naționalist Democrat. Programul, adoptat la primul Congres al partidului, conținea ecouri ale sămănătorismului, ca și ale Frăției Bunilor români. Ales la Galați în platforma partidului (cu A. C. Cuza ales la Iași), Iorga era cel care conducea partidul. Dimitrie Munteanu-Râmnic
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Iorga. După cum scria nepoata lui Iorga: "I se spunea întotdeauna "partidul lui Iorga", iar membrilor lui "iorghiști"; (...) un partid care trăia în umbra lui"226. Regimul politic de la București nu considera provocările drept amenințări; Partidul Conservator-Democrat al lui Take Ionescu, fondat după ce părăsise în 1907 Partidul Conservator, părea un adversar mai serios. Iorga îl ataca consecvent pe "Tachi-Mochi" (influența capitalistă evreiască și Take Ionescu). Pe Nicolae Filipescu, liderul principalului curent conservator, nu-l deranja acest lucru, și nici pe liberali. Mai
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
1912 Bucureștiul. Iorga a considerat că acest lucru nu putea însemna decît că "Hotzendorf (a venit) să treacă în revistă un stat satelit"234. Începînd cu 1912, relațiile lui Iorga cu Cuza au început să se deterioreze; Cuza și-a fondat propriul ziar, "Unirea" (la Iași), și părea gata să-și înființeze propriul partid. Cel de-al doilea război balcanic a început odată cu atacarea Serbiei de către Bulgaria. România fusese neutră pînă atunci, iar Iorga era considerat drept prieten al Bulgariei. Națiunile
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
în lunile acestea chiar și Cristian Rakovski l-a contactat de la Moscova pe Iorga, încercînd să-l atragă în Internaționala a III-a30. Socialismul marxist rămînea însă ceva străin pentru Iorga. El era convins că sămănătorismul răspundea tuturor nevoilor României. Comunismul fondat în Rusia a desăvîrșit pentru el (ca și pentru mulți din conaționalii lui) monstrul. A scris în lunile acestea o serie de editoriale în care sistemul sovietic din Rusia era numit un "socialism antisocial"31. În acești ani de după război
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
din cadrul partidului, au convocat un Congres la Iași, la 9 aprilie 1920. În ciuda solidarității prietenilor lui Iorga, congresul l-a exclus din Partidul Naționalist Democrat 35. Deoarece Iorga nu-și dezvoltase propriul Partid Naționalist Democrat, Cuza și adepții lui au fondat Partidul Naționalist Democrat din România de sub șefia lui A. C. Cuza sau Partidul Naționalist Democrat Creștin. Dar această nouă formațiune avea puține șanse. Cuza era încă deputat, dar prefera să se retragă din politică decît să renunțe la antisemitism. Astfel că
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
era vina lui Mihalache. Iorga era inflexibil. Susținuse întotdeauna că nu vrea un partid bazat pe criterii de clasă, așa că oricine era de acord cu programul lui putea intra în Partidul Naționalist Democrat; drept urmare, nu era nevoie ca Iorga să fondeze un partid nou. A fost greșeala lui Mihalache că Partidul său Țărănesc și muncitorii (sub conducerea socialiștilor) nu au putut face front comun. Brătianu continua să exagereze și să tragă foloase de pe urma exceselor de stînga. Bucureștiul era plin de zvonuri
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
interbelice, Iorga a organizat mai multe congrese internaționale și a participat la cîteva altele. Fiind un bizantinolog de renume, și-a împlinit acum un vechi vis: convocarea la București a Primului Congres Internațional de Studii Bizantine, în aprilie 1924. A fondat o revistă, "Byzantion", care a devenit o sursă de informații asupra istoriei Bizanțului. Mulți bizantinologi renumiți au devenit colaboratori ai acestei reviste. După congres, Iorga a organizat un tur al României pentru participanți. Al doilea Congres Internațional de Studii Bizantine
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Sovietele cunoșteau situația și provocau tot timpul incidente la frontieră. Au înființat dincolo de Nistru Regiunea Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească pe post de un fel de magnet. Au organizat în 1924 tulburările de la TatarBunar și Nikolaievka. După părerea lui Iorga, Rakovski fondase Regiunea Sovietică Autonomă Moldovenească pentru a putea organiza unele incursiuni pe teritoriul românesc; și apoi, în octombrie, s-a declanșat răscoala 167. Rakovski era o persoană pe care lui Iorga "îi plăcea să o urască". Cu toate acestea, un oraș
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
219. Iorga asigura apariția ziarelor purtătoare de stindard ale crezului său sămănătorist . "Ramuri" a reapărut în martie 1919 și a continuat să apară, cu unele întreruperi, chiar și după moartea lui Iorga, pînă în 1944. În ianuarie 1928, Iorga a fondat o nouă publicație literară intitulată "Cuget clar". A apărut pînă în aprilie 1936 și a reapărut sub numele de "Noul sămănător" . Principalii colaboratori erau Iorga și scriitorul sămănătorist N. Batzaria. Criticii literari români aveau îndoieli în privința talentelor lui Batzaria. Meritul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
l-a făcut pe Iorga să decidă, la 15 martie 1932, închiderea universității. În spatele acestor tulburări studențești se afla Legiunea, care va interveni în mod decisiv în politica României în anii 1932-193365. Iorga avea probleme și cu studenții comuniști, care fondaseră o asociație autointitulată a "studenților săraci". A anunțat prompt poliția, dar C. C. Giurescu a fost cel care a jucat un rol activ, cerînd să se ia măsuri împotriva liderului studenților comuniști, un oarecare Peretz 66. În iulie 1931, cele mai
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Puaux era simpatizant al lui Maniu și al democrației 74. La Paris, Iorga s-a întîlnit cu Briand și Laval. În 1932, Sistemul de la Versailles era încă în picioare. Pe măsură ce Hitler cîștiga tot mai multă putere, Franța a încercat să fondeze o "Uniune Danubiană" (ideea lui A. Tardieu), o alianță între Austria, Ungaria, Cehoslovacia și România menită să împiedice Anschlussul 75. Franța se opunea uniunii vamale austro-germane. Iorga era adeptul unei politici deschise spre Polonia și Cehoslovacia. S-a întîlnit cu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
editorial șfichiuitor intitulat Sfînta corupție. Simțind probabil incongruitatea rolului său, Iorga începea prin a sublinia că locul colonelului Marinescu era în cazarmă, iar al lui la universitate. Fără a lua deloc poziție față de faptul dacă acuzațiile aduse colonelului Marinescu erau fondate sau nu, Iorga încheia sfătuindu-l pe Marinescu să închirieze o hazna, astfel ca toți porcii să se poată bălăci în voie acolo 91. Nu putem decît să repetăm că acestea nu erau cuvintele lui Iorga, omul de o integritate
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
a profitat politic de Depresiune (cu excepția unor locuri îndepărtate ca Serbia sau Grecia). Va fi semnalul ieșirii în stradă pentru Legiune. Întrucît legionarii îi vor lua viața lui Iorga, să aruncăm o privire mai îndeaproape asupra lor. Singura mișcare fascistă fondată sub auspiciile unei icoane sfinte, Legiunea Arhanghelului Mihail, a fost o mișcare fascistă originală. Mișcarea aceasta a introdus în România "Noul naționalism", luptînd în afara regimului politic. Deși foarte tînăr la vremea aceea, autorul acestei cărți își amintește bine zilele tulburi
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Codreanu constituie un monolit; el a dominat Legiunea chiar și de dincolo de mormînt. Era moldovean, ca și Iorga, născut la Huși în 1899, ca fiu al camaradului de arme al lui Iorga, Ion Zelea Codreanu, cu care (împreună cu A. C. Cuza) fondase Partidul Naționalist Democrat. Familia lui provenea din Bucovina. Zelea era varianta românizată a numelui Zelinski, un nume ucrainean. Mama lui Codreanu, Elisabeta Brunner, era de origine germană. Cu toate acestea, atît tatăl cît și fiul au devenit naționaliști români înfocați
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
români. Drept rezultat, în martie 1923, a fost constituită la Iași LANC (Liga Apărării Naționale Creștine), căreia i s-au alăturat cîteva grupuri fasciste izolate, dar poate că cel mai important recrut a fost tînărul student Ion Moța, care a fondat Acțiunea românească, de orientare evident maurasiană. Ion Moța a devenit ideologul mișcării, importanța lui nefiind depășită decît de cea a lui Codreanu 94. Dar "Sistemul liberal" era neclintit, ceea ce însemna "înapoi la normalitate". Dar nu aceasta era ceea ce așteptau tinerii
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]