11,064 matches
-
din practica reală (metodologia ca artă). ► Precizează moduri concrete de acțiune, de aplicare a unor norme și reguli în obținerea performanțelor, de folosire a oportunităților, de dozare și combinare, de articulare și depășire a dificultăților (ca tehnologie sau problemă de inginerie educațională sau de conducere, prin leadership). 1.2. De ce schimbări la nivel de paradigme? În SUA, este remarcată amplificarea unei mișcări în ultimii ani, care vehiculează ca slogan "Imperativul educației: conturarea noilor sale paradigme", mai ales după orientarea cercetării pedagogice
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
cu consecințe asupra eficienței lor practice. Pot fi semnificative aici analizele necesare asupra evoluției unor macroparadigme în temă, devenite actuale prin reinterpretarea lor: educația ca acțiune sau educația ca fapt de cultură și artă sau educația ca tehnologie și ca inginerie sau educația ca și pentru dezvoltarea durabilă a personalității, într-un mediu pedagogic ecologic. 1.3. Educația reinterpretarea esenței ei ca acțiune 1.3.1. Paradigma clasică a educației ca activitate socio-umană Conform finalității sale majore dezvoltarea personalității, este acceptat
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
unii promotori importanți ai noii paradigme a competențelor (Bosman, Gerard și Roegiers, 2003, cap. 1-5) se întreabă: este efect al modei sau aspect de fond, ca un mijloc de reconciliere între școală și viața socio-profesională? Prin activitățile BIEF (Bureau d'Inginerie en Éducation et en Formation, creat în 1989, de către J-M. De Ketele, X. Roegiers), mai mulți autori cercetează comparativ abordarea problemelor, a proiectelor de formare și educare din perspectiva practicii reale eficiente. De unde, prin asocierea de sens inginerie-educație, se
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
și educare din perspectiva practicii reale eficiente. De unde, prin asocierea de sens inginerie-educație, se consideră că și în educație se poate obține o formare pentru eficienta, integrativa afirmare ulterioară, dacă se recurge la aplicarea abordării acesteia și din perspectiva principiilor ingineriei. Căci ambele ridică problema competențelor și de aici importanța definirii conceptului, a precizării profilului de competență pe diferite trepte de formare, a noilor caracteristici, a consecințelor metodologice și manageriale. Ideea a fost dezvoltată în Occident, datorită schimbărilor profesionale, a noilor
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
și după trăsăturile dominante ale liderului. Educatorul-manager și lider recunoscut real, dacă acționează doar practic, experiențial, rămâne la empirism, dar dacă pornește de la teorie, devine rațional și creativ. Dacă educația aparține domeniului socio-uman, practica educațională ar fi "un fel de inginerie socială" (Dewey), ceea ce pregătește terenul pentru leadership, ar fi mai puțin științifică decât cea tehnică și mai mult artă. Or, teoriile actuale asupra leadershipului combină cele trei ipostaze ale conducerii, semnalate inițial, rezultând abordări pentru manierele de utilizare (apud Doyle
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
și Școala Engleză. Un punct de suprapunere dintre Școala Engleză și revoluționarism poate fi găsit în prelegerile lui Wight, în care el îl descria pe Kant ca pe un raționalist care este în primul rând un reformist, "un practician al ingineriei sociale graduale" (Wight 1991: 29). Lucrările clasice ale Școlii Engleze tindeau să se îndepărteze de viziunile despre cum poate sau trebuie să fie organizată lumea. În cazul lui Bull, acest lucru se întâmpla deoarece el nu avea niciun motiv să
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
un grad de denaturare. Ca rezultat, odată ce alegerile au început să joace un rol în procesul politic, apar discuțiile privind efectul sistemelor electorale. În plus, cu excepția a ce se poate privi ca manipulare frauduloasă, sistemele electorale sunt instrumente puternice de inginerie politică; într-adevăr, ele au fost adesea considerate ca fiind capabile să modeleze natura sistemelor de partide. Astfel, deloc surprinzător, controversele privind impactul sistemelor electorale asupra sistemelor de partide au fost numeroase. Dacă alegerile sunt canalul prin care oamenii își
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
dezvoltarea sistemelor de partide. Sistemul de partide al unei țări ca întreg nu poate fi modificat prin operarea unui instrument cum este un sistem electoral. În primul rând, cei care se opun schimbării ar rezista unei astfel de forme de "inginerie", așa cum s-a întâmplat în Marea Britanie. În plus, când sistemul se schimbă printr-o hotărâre asupra căreia nu există un acord, are loc imediat o mișcare de întoarcere la vechile reguli, așa cum s-a întâmplat în câteva rânduri în Franța
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
unui stat unitar este de preferat, chiar dacă aceasta înseamnă o putere redusă a localităților (Wheare, 1966). Divergențele privind operaționalizarea principiilor izvorăsc în primul rând din perspectivele diferite asupra eficienței unor instituții și proceduri date. Elaborarea constituției este o formă de inginerie politică: ea încearcă să schimbe comportamentul prin alcătuirea instituțiilor și procedurilor. În mod firesc, vor exista perspective diferite privind eficiența unor anumite elemente din ingineria politică, mai ales din moment ce constituțiile sunt scrise fără o analiză sistematică (uneori imposibil de întreprins
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
perspectivele diferite asupra eficienței unor instituții și proceduri date. Elaborarea constituției este o formă de inginerie politică: ea încearcă să schimbe comportamentul prin alcătuirea instituțiilor și procedurilor. În mod firesc, vor exista perspective diferite privind eficiența unor anumite elemente din ingineria politică, mai ales din moment ce constituțiile sunt scrise fără o analiză sistematică (uneori imposibil de întreprins) a consecințelor anumitor prevederi. În plus, eficiența prevederilor nu depinde de obicei doar de valoarea intrinsecă a acestor instituții și proceduri, ci și de gradul
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
în țările liberale cât și în cele autoritare. În majoritatea sistemelor, rolul legislativului a ajuns să se reducă considerabil, parțial din cauza influenței partidelor puternice. Deși constituțiile au avut un rol cheie în dezvoltarea ideii de guvernământ reprezentativ, formele luate de ingineria constituțională au dus adesea la o denaturare marcantă a principiilor: legislativele și parlamentele desemnate în mod oficial ca suverane aveau în realitate o poziție mai puțin înaltă. Relațiile centru-periferie Al treilea domeniu în care trebuie să se organizeze guvernământul este
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
secolul al XIX-lea, aceste caracteristici rămăseseră ascunse sub concepte ale implementării, dar pe măsură ce intervenția statului a devenit ceva obișnuit, implicarea oficialilor a depășit cu mult ideea de implementare. Intervenția statului implică inițiativă; implică și posesia unor deprinderi specializate în inginerie, economie, sănătate și bunăstare socială. Aceasta înseamnă că pregătirea și profilurile carierei funcționarilor publici s-au modificat. Implementarea regulilor în sensul cel mai restrâns a atras după sine accentul deosebit pus pe formația juridică; managementul modern implică roluri de prim-
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
-și dezvolte o perspectivă comună și un simț al solidarității. Acestea au ajutat dezvoltarea în Europa continentală și în special în Franța, în secolul al XIX-lea; dar au încurajat și influența specialiștilor. Semnificativ este faptul că primele teorii ale "ingineriei" sociale și politice au fost elaborate de cei care predau, sau avuseseră legături cu unele dintre aceste grandes écoles și în special cu Ecole Polytechnique. Dimpotrivă, acolo unde nu există astfel de școli, solidaritatea în rândul managerilor și specialiștilor este
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
politicilor a fost mai frecvent reactiv decât anticipativ: aceste țări au adoptat rar "o abordare planificată" a politicii publice. Nici în Franța nu s-a privilegiat consensul, cel puțin după apariția celei de-a Cincea Republici în 1958, dar tradiția ingineriei sociale care condusese la accentul pe planificare a rezultat într-un stil de politică publică mai curând anticipativ decât reactiv. Aceste diferențe au scăzut treptat în cursul anilor '60 și '70. Până la sfârșitul acelei perioade, se poate spune că Marea Britanie
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
știință politică, Gianfrancano Pasquino * Democrația și criticii ei, Robert A. Dahl * Despre libertate la antici și moderni, Benjamin Constant * Discurs asupra inegalității. Contractul social, Jean-Jacques Rousseau * Europa comuniștilor, Pascal Delwit, Jos Gotovitch, Jean-Michel de Waele * Fascismul și nazismul, Jean-Claude Lescure * Ingineria constituțională comparată, Giovanni Sartori * Mitul statului, Ernst Cassirer * Naționalism și națiune, Raoul Girardet * Partidele politice din Europa, Daniel L. Seiler * Poliarhiile. Participare și opoziție, Robert A. Dahl * Politica comparată astăzi, Gabriel A. Almond * Statul criminal, Yves Ternon * Viață fără stat
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
și ordinea, și haosul; și scenografia minuțioasă, și improvizația bufă. Un text din Sfârșitul drumului, începutul călătoriei oferă o definiție a poeziei care îi sugerează în egală măsură complexitatea și ambiguitatea specifice acestui leac hipnotic ce poate deveni, doar uneori, inginerie textuală: "...îmi vâjâie niște chestii prin creier, nu le-aș zice nici idei, nici imagini, nici scenarii, nici apoftegme, nici concepte, și nici în vreun alt fel nu le-aș zice, pentru că, așa hipnotizat și dezlânat cum mi-e gândul
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
secolului XX, asociată cu modele de rol, precum Spiru Haret, Constantin Angelescu (Livezeanu, 1998, pp. 45-54), Dimitrie Gusti sau cei care l-au urmat, precum Henri Stahl, Octavian Neamțu sau Anton Golopenția (Stahl 1981, pp.273-315). Reinventarea unor forme de inginerie socială de tipul dezvoltării comunitare în România anilor ’90, s-a produs nu prin reactivarea tradițiilor de tip haretist sau gustian, ci mai ales prin import, pe linia unor proiecte purtând mărci internaționale, prin practici la nivelul unor ONG-uri
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
cu practicienii și cu cei care fac cercetări asupra acțiunilor de dezvoltare comunitară, cu practici și practicieni; promovarea unei mișcări sociale centrată pe dezvoltarea comunitară, ca efect cumulativ al practicilor din domeniu, a dezbaterii publice, a susținerii acestui gen de inginerie socială la nivel guvernamental, academic, prin comunități epistemice și de putere. Ținta schimbărilor poate fi foarte diferită, de la infrastructură la organizare comunitară, de la reducerea sărăciei sau a vulnerabilității sociale la promovarea dezvoltării economice a comunităților. Cele șase principii ale construcției
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
de plecare în desfășurarea analizei asupra practicilor reflexive din dezvoltarea comunitară. Dar, mai întâi, câteva precizări despre conceptele de practică și reflexivitate. Poate părea speculativ să discuți cu astfel de concepte într-un volum care se vrea a fi de inginerie socială. Și totuși, cred ca poate fi util. Practica este acțiune, dar nu acțiune de orice fel, ci una considerată în raport cu altceva, fie cu teoria sau cercetarea, fie cu proiectul de acțiune, fie cu normele care o reglementează. Modelul teoretic
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
anumite comunități nu este suficient, pentru a susține un punct de vedere pozitiv despre orice facilitare. Evidențierea capcanelor pe care anumite forme de facilitare comunitară la implică nu poate fi decât benefică pentru sporirea performanțelor sociale ale acestui gen de inginerie sau intervenție socială. La fel se pune problema și pentru evaluare. În continuare, vom detalia și argumenta acest aspect. Puncte critice în facilitarea comunitară Riscurile majore pe care o facilitare comunitară deficitară și le asociază par să fie cel puțin
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
ADETIM, Fundația pentru o Societate Deschisă - FSD, Centrul pentru Dezvoltare Economică - CDE etc. Supraveghetor, în varianta satelor care nu se grăbesc spre neologisme sau, și mai simplu, doamna/domnul inginer. Interesant, această echivalare socială a actorilor specializați ai Fondului cu inginerii. Etichetarea ține, foarte probabil, de faptul că mulți dintre cei implicați efectiv în evaluare/supervizare au formație tehnică. Dar nu numai. Pare să fie prezentă și ideea că cel care face efectiv ceva este inginer. Este o evidență empirică parțială
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
numai. Pare să fie prezentă și ideea că cel care face efectiv ceva este inginer. Este o evidență empirică parțială în a susține că sociologia spontană este în concordanță cu cea sistematică și a considera dezvoltarea comunitară ca formă de inginerie socială. Vezi, de exemplu, Campfens, 1999. Pentru invitație și stil de cooperare le datorez mulțumiri doamnelor directoare Liliana Vasilescu și Mihaela Peter, dar și colegilor Cosmin Câmpean, Lucian Marina și Vasile Șoflău, care au acceptat dificilul rol de implicare într-
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
Analyse socio-écono-mique de la demande muséale, L'Harmattan, Paris, 1999), care-i privește pe profesioniștii din sectorul public. • Crearea unor noi discipline: exemplul comunicării În sectorul comercial al culturii se dezvoltă specializări care nu mai vorbesc de public, ci de "clienți" (ingineria, de exemplu), de "flux" (turismul); nu de practici, ci de "comportamente"; și nu de gusturi, ci de "consumuri". Instituțiile se consideră tot mai ușor niște tehnici raționale în vederea atingerii "țintelor" (noțiunea de "impact", provenită din publicitate). Unele discipline universitare au
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
funcția de reglator absolut al raționalității avuției, arealul banilor fictivi, atât de zornăiți de speculațiile neomonetare, trec ca o turmă de vite lovite de streche peste potențele pieței pentru a-și valida irațional virtuțile de bogăție reală. Străpungerile midasiene ale ingineriei financiare au oare nevoie de semnalele pieței pentru a nu împinge lumea în frenezia câștigului imediat și fără efort? Mă îndoiesc că piața reglează ceva în acest areal, după cum mă îndoiesc de faptul că ar putea să absoarbă ficțiunea monetară
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
sau cu contribuția minimală a conectării la niște aparate (mecanisme, totuși) sau la angajarea în lumea imaginară ca platformă a tuturor posibilităților de câștig. Atitudinea Economiei față de spațiul natural este sfidătoare când ea reușește să-și inventeze, în colaborare cu ingineria (chiar și cu ingineria socială!) propriul ei spațiu nelimitat. Este, totodată, o atitudine antiumană, Economia persistând în viziunea ei mecanicistă în care materialitatea și materialul, obiectul și nu subiectul contează. Or, în aceste repere apar ca ireverențioase inițiativele unor teoreticieni
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]