15,241 matches
-
negativ, China va deveni a patra putere economică din lume, după Statele Unite, Japonia și Europa. „Marea Chină” nu este doar China continentală. Ea cuprinde zona Hong Kong (în baza unui tratat care va pune capăt în 1997 stăpânirii britanice) și va insista pentru reunirea cu Taiwanul (chiar dacă se va păstra actualul regim politic). China mai revendică insulele Paracel și Spratly din Marea Chinei de Sud. IV. 1.3.2. Populația. Politica economică. Potențialul militar În geopolitica Asiei, China este o forță demografică
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
organe: Consiliul Dunării fluviale și Comitetul Special al Dunării fluviale. - La Conferința de la Potsdam (1945) delegația americană a prezentat un proiect de convenție cu privire la navigația liberă pe apele interioare internaționale. - La Conferința de Pace de la Paris (1946) puterile occidentale au insistat pentru internaționalizarea navigației pe Dunăre. VII. 3. Concluzii Diplomația se realizează prin diverse forme: organizații internaționale, tratate, conferințe. Acordurile încheiate de organizațiile internaționale au numeroase denumiri în literatura de specialitate: acorduri, angajamente, convenții, contracte, protocoale etc. (termenul de „acord” fiind
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
confruntare militară ale planetei n-a plecat cu forța. Ba, mai mult: presa a scris în mai multe rânduri de veritabilele acte de corupție ce se petrec atunci când se pune problema trimiterii de trupe românești în teatrele de operațiuni. Am insistat asupra credulității jurnaliștilor, dar infinit mai prostească e credulitatea electoratului. N-am reușit - și probabil n-am să reușesc niciodată - să decifrez mecanismul prin care milioane de oameni înghit gogoșile nerușinate ale politicienilor. Deși au deja experiența câtorva rânduri de
Sunteți o persoană credulă? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8348_a_9673]
-
Ťde vie actualitateť". Bunul Ion Bănuță, deși "ilegalist", se arată mai curajos, lăsîndu-se scos dintr-o funcție directorială și rostindu-se cu o brevilocvență sugestivă la extrem, într-o solemnă ocazie: "Cînd la Adunarea generală a Scriitorilor din 1965 a insistat să i se dea cuvîntul (a rostit) cel mai scurt discurs ascultat în întreaga mea viață: ŤGata, ajunge, destul!ť". Nu e lăsată în pace nici categoria oamenilor politici, cîțiva dintre ei fixați în acest insectar totuși preponderent al literaților
O scriitură suculentă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8378_a_9703]
-
prezentat autorităților germane, cerând azil politic, ceea ce i-a fost acordat. Cu mașina sa, Petre Dumitriu luase cu el covoare de preț din țară". Cazul Petru Dumitriu a devenit destul de cunoscut după 1990 pentru a nu mai fi nevoie să insist asupra lui, ajungând chiar să fie binișor supralicitat. L-am invocat mai ales pentru a semnala câteva caracteristici ale situației lui. Exilul lui Petru Dumitriu nu a fost precedat de un minim conflict cu cenzura sau de manifestarea unei nemulțumiri
Cronologia exilului literar postbelic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8379_a_9704]
-
folosite ca texte de bază versiunile neafectate de cenzura comunistă: pentru Cartea nunții, ediția din 1933; pentru Enigma Otiliei, ediția din 1946; pentru Bietul Ioanide, dactilograma miraculos recuperată a romanului; iar pentru Scrinul negru, dactilograma colaționată cu manuscrisul. Merită să insist asupra revoluției absolut necesare săvârșite de Nicolae Mecu în editarea unui clasic: îngrijitorul ediției critice nu mai adoptă ca text de bază ultima ediție supravegheată de autor, pentru că aceasta (apariția editorială) se petrecea sub constrângerile regimului comunist prin instrumentul nefast
Cronologia Publicisticii călinesciene by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8654_a_9979]
-
de a face cu o asemenea criză...sexuală. Nu poți avea o discuție rațională, fără să nu te târască în obsesia ei... "Ia-mă - face - fă cu mine ce vrei (auzi!), te doresc la nebunie." - el o respinge ușor-ușor, ea insistă, la un moment dat spune tare că dacă el nu vrea, înseamnă că-i homosexual, chestii de-asta. Și, zice, că-i vine să zică ei bine sunt! numai să scape de ea, dar tipa e în stare să umple
Servituțile iubirii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8679_a_10004]
-
citit nici două cărți de-ale mele, dar vor neapărat "să-și dea cu părerea". E vorba de ignoranță grosolană și obraznică, dar asta există peste tot. D.D.: În multe din operele dumneavoastră de ficțiune (mai ales în Entre fantasmas), insistați în a vă distinge scrierile atît de roman, pe care îl considerați "mort" și "perimat", cît și de autobiografie ori de scrierile testimoniale, neliterare. Și atunci, v-aș întreba: credeți că o bună parte din opera dumneavoastră ar putea fi
Fernando Vallejo: "Romanul e marele gen literar" by Diana Nicoleta DIACONU () [Corola-journal/Journalistic/8658_a_9983]
-
a dorit numirea Laurei Kovesi la șefia DNA. ”Nu, Traian Băsescu nu a vrut-o pe Kovesi acolo inițial. După aceea, sigur că a fost de acord (...) El îl dorea pe dl. Morar neapărat la Parchetul General și nu a insistat pentru altă persoană. Asta a fost intenția dânsului și am spus că nu îl voi propune niciodată. Cu dna Kovesi a insistat la televizor. Cu mine, nu”, a declarat Victor Ponta, într-un interviu publicat vineri în ediția tipărită a
Ponta: Băsescu nu a vrut-o pe Kovesi la DNA. Insista doar la TV by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/28491_a_29816]
-
că a fost de acord (...) El îl dorea pe dl. Morar neapărat la Parchetul General și nu a insistat pentru altă persoană. Asta a fost intenția dânsului și am spus că nu îl voi propune niciodată. Cu dna Kovesi a insistat la televizor. Cu mine, nu”, a declarat Victor Ponta, într-un interviu publicat vineri în ediția tipărită a cotidianului Evenimentul Zilei. Ponta: Kovesi, o soluție de succes Întrebat de ce afirmă că Traian Băsescu nu o dorea pe Kovesi, Ponta a
Ponta: Băsescu nu a vrut-o pe Kovesi la DNA. Insista doar la TV by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/28491_a_29816]
-
Copii și Adolescenți, specialiști de marcă de la secțiile de pediatrie (Clinicile 1, 2 și 3, Chirugie, Puericultură), de la Neonatologie, Ambulatorii, Centrul „Dunăreanu”, Neuropsihiatrie Infantilă vor susține în prima zi lucrări științifice pe teme de actualitate din domeniile mai sus nominalizate, insistându-se îndeosebi pe dimensiunea medicală a prevenirii afecțiunilor specifice copiilor și tratamentelor ce trebuie aplicate în caz de îmbolnăvire. În cadrul conferinței, printr-o sesiune festivă, se va marca, a doua zi, împlinirea a 40 de ani de activitate a secției
Agenda2005-49-05-general9 () [Corola-journal/Journalistic/284455_a_285784]
-
Totuși, deoarece regimurile comuniste au controlat fluxul de informație despre societate, era practic imposibilă obținerea de date empirice valide. Acest lucru a pus teoriile în prim plan, un set de teorii punînd accent pe modernizare cu excluderea tradițiilor istorice, celălalt insistînd asupra valorilor tradiționale și ignorînd modernizarea. Fiecare set s-a bazat pe argumente plauzibile dar forța lor nu a putut fi testată prin confruntarea cu date empirice. BND oferă date consistente pentru testarea teoriilor concurente. Paginile anterioare au ilustrat o
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
de asemena inclusă în ideea de "libertate de a" (freedom to) individuală. Definițiile negativă și pozitivă ale libertății nu intră într-un conflict logic, dar prioritățile diferă. În timp ce Berlin (1969: 125) sprijină multe obiective ale bunăstării propuse în numele "libertății față de", insistă de asemenea pe faptul că definiția libertății nu ar trebui lărgită pentru a include scopuri pozitive, oricît de dezirabile ar fi acestea: Totul este ceea ce este: libertatea este libertate, și nu egalitate sau echitate sau dreptate sau cultură sau fericirea
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
care este plasat și solicită receptorul nu numai rațional ci și afectiv. Această modalitate de comunicare este conotativă, întrucât accentuează sensul figurat al cuvântului. Limbajul denotativ denumește obiectele în conținutul lor, reflectând ceea ce este general și esențial, în timp ce limbajul conotativ insistă asupra anumitor însușiri particulare ale obiectului, care l-au impresionat mai mult pe scriitor și pe care acesta vrea să le scoată în evidență, cu scopul de a emoționa. Valoarea conotativă apare încă de la nivelul limbajului uzual în sensul figurativ
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
cu noi, ea contează desigur pe sprijinul puterilor; e apoi posibil ca să-și găsească un asemenea sprijin chiar la amicii noștri cei mai buni, cari sânt totdauna gata de a nedreptăți pe Rusia; asemenea se poate ca Rusia să nu insiste asupra acestor pretenții, întîmpinînd rezistență din partea fostului ei aliat. Frontiera noastră naturală trebuie s-o avem, acum ori mai târziu; de câțiva ani mai mult ori mai puțin nu ne pasă. Ce se va întîmpla însă atuncea când, în momentul
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
I-am dat în atâtea rânduri bogăția noastră, fructul muncei noastre; de astă dată i-am dat și sângele nostru. Daca s-ar trage o socoteală, nu știm care ar rămâne dator, marea Rusie, sau mica Romînie? Însă noi nu insistăm asupra acestei comptabilități politice. Nu credem în proverbul francez că les bons comptes font les bons amis. Astăzi ne oferă o tocme ală, o compensațiune, Dobrogea în locul Basarabiei. Darurile sale ni se par primejdioase. Misiunea României este pe malul stâng
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
am voi să înlăturăm Constituția și că pierdem ocazia de a ne recomanda învingătorilor, cedîndu-le Basarabia și primind în schimb... o altă constituție. În "Corespondința politică" găsim apoi știrea că M. S. Domnul va abdica în caz daca rușii ar insista în cererea lor pentru Basarabia, iar rușii propun candidat pentru domnie pe prințul Grigorie Mih. Sturdza. Prințul Grigorie Mih. Sturdza este însă unul din cei cari au subsemnat petiția de la Iași. Alăturând "Corespondența politică" cu acuzațiunile "Romînului" vedem că știrile
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
să intre în vederile sale și el o combătu cu energie și succes; dar, făcând Porții un serviciu atât de important, era necesar ca, pe de altă parte, să deie Rusiei o probă de atașamentul său. Dacă el ar fi insistat să se restituie cele două Principate în întregul lor (restitution integrale), plenipotențiarii ruși ar fi consimțit fără nici o îndoială, căci aveau ordin a grăbi încheierea păcii și de a o subscrie sub orice condiție care nu s-ar fi întins
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
după cum se știe, de Tratatul de alianță încheiat de împăratul Francisc al II-lea cu regele Prusiei Friedrich Wilhelm al II-lea, la Berlin, la 7 februarie 1792, coaliție la care, din motive asupra cărora nu mai este necesar să insist, a aderat și cea dintâi. Ca urmare, cercurile conducătoare engleze au considerat necesară reglementarea raporturilor cu Rusia, rămase în suspensie după episodul Oceakov, mai ales că, la 1 februarie 1793, Franța îi declarase război, ceea ce semnifică, implicit, si cauționarea politicii
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
între Rusia și Poartă Otomană 170. Alianță la care se făcea referire în prima parte a enunțului fusese încheiată de Marea Britanie cu Rusia, mai întâi printr-un "Tratat provizoriu", semnat la 18/29 decembrie 1798. În expunerea de motive se insistă asupra faptului că demersul în discuție era motivat de dorința lor de a concerta măsurile "qui puissent s'opposer de la manière la plus efficace aux succès des armes francoises, ainsi qu'à la propagation des principes d'anarchie, et produire
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
Din această perspectivă, tarul a refuzat, potrivit asigurărilor date ambasadorului francez, de Caulaincourt, propunerea Angliei, făcută, după spusele sale, prin intermediul ambasadorului Suediei la Petersburg, de a neutraliză Marea Baltica 52. Bineînțeles, ambasadorul francez a exclus posibilitatea oricărui aranjament de acest gen, insistând, în mod imperios, chiar, ca Rusia să declare, fără întârziere, război Suediei 53. Deoarece, nu i-a scăpat mobilul adevărat al "confidentelor" tarului, în sensul că "ce n'est pas un moyen qu'on chercherait à employer pour hâter la
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
pensée ne pouvait se détacher du Danube et même du Bosphore" (s. Ven.C.)58, motiv pentru care nu agreă ideea războiului cu Suedia 59. Acest război nu 51 Cf., raportul lui de Caulaincourt, din 31 decembrie 1807, în care insistă asupra faptului că Rusia "déclarait la guerre à l'Angleterre et ferait des sacrifices pour suivre le système de la France, parce qu'il en résulterait pour elle des avantages considérables, tels que l'acquisition de la Moldavie et de la Valachie, même
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
împăratului sau să le preîntâmpine, prin reactivarea acelui vechi sistem francez de alianțe în Europa, denumit "barrière de l'Est", în care Suedia trebuia să revină, fără întârziere 156. 155 "Sire i-a replicat de Caulaincourt tarului Alexandru I care insistă asupra necesității unei expediții comune ruso-franceză în Asia, sub pretextul că "îl faut frapper l'Angleterre partout" la prise de Stockholm seră un coup terrible pour Londres" (s. Ven.C.) (cf., raportul lui de Caulaincourt către Napoleon, din 1 martie
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
din această zonă și "de réserver l'Orient à la Russie" (s. Ven.C.)158. După instituirea blocadei continentale, întreaga sa politică externă a fost subordonată eficientizării acelui sistem, iar Rusia, din motive asupra cărora nu mai este necesar să insist, trebuia să fie colaboratorul care dispunea de cele mai eficace mijloace în acest scop. De aceea, "jocul la două capete" în problema orientala a fost considerat de Napoleon ca fiind singurul adecvat, în conjunctură politică din Nordul Europei, așa cum era
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
ar fi trebuit să configureze teritoriul viitoarei Polonii, în cazul în care refacerea ei ar fi făcut obiectul preocupărilor reale ale lui Napoleon Bonaparte, el le invocă pe cele pe care statul polono-lituanian le avusese în timpul dinastiei Jagiellone. Faptul că insistă, cu precădere, asupra frontierelor sudestice ale fostului stat jagiellon, sugerează tocmai necesitatea, și din punctul său de vedere, a implicării active a viitoarei Polonii în problema orientala, desigur, cu scopul de a-și asigura mijloacele necesare contracarării planurilor ostile, înainte de
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]