11,179 matches
-
într-o abație benedictină în vremea controversei asupra subiectului sărăcia apostolică dintre ordinele catolice ale franciscanilor și dominicanilor . Grupul numit Spirituali ura bogăția, generând grupurilor eretice numite apostolici sau dulcinieni. Cartea evidențiază această tensiune care există în creștinism în epoca medievală: spiritualii, o fracțiune din cadrul ordinului franciscan, cereau ca biserica să renunțe la întreaga sa avere, iar unele secte eretice au început să îi ucidă pe cei bogați, în timp ce majoritatea franciscanilor și clerului au interpretat Scriptura în sens principiului iubirii aproapelui
Numele trandafirului () [Corola-website/Science/317768_a_319097]
-
actuale. Manuscrise din sec. IX conțin o notație ecfonetică originală. Un sistem propriu, numit "khaz", inexact în înălțime, a apărut cel mai devreme în secolul XII. Absența unei notații exacte a dus la imposibilitatea unei cunoașteri exacte a interpretării compozițiilor medievale în acest sistem. La începutul secolul XIX a fost, în final, înlocuit de un sistem exact. Neumele au apărut în cantul georgian în Evul Mediu, fiind înlocuite în sec. XVII și XIX de noi sisteme. Inițial neumele cantului rus au
Neumă () [Corola-website/Science/317828_a_319157]
-
a fost expus la invaziile Regatului Normand al Siciliei și la raiduri pecenege de-a lungul Dunării. După Cruciada a Patra, Constantinopolul devine capitala Imperiului Latin de Răsărit. Jefuirea Constantinopolului de către cruciați a fost una din marile tragedii ale perioadei medievale.
Armata romană () [Corola-website/Science/318162_a_319491]
-
Municipiului Arad". Clădirea reprezintă una dintre operele semnificative ale arhitecturii eclectice din Arad. Fațadele regulate sunt ritmate și decorate de elemente clasiciste, iar rezalitul central al fațadei principale are bogate referințe neorenascentiste . Stilul clădirii îmbină neorenascentismul flamand cu stilul primăriilor medievale târzii. Planul clădirii este în formă de "U", cu un turn central înalt de 54 m iar orologiul din turn, adus din Elveția în anul 1878, are un mecanism care la oră fixă cântă Oda Bucuriei de Ludwig van Beethoven
Palatul Administrativ din Arad () [Corola-website/Science/318336_a_319665]
-
duhurilor" și "urmelor", al "priveghetorilor" și "relicvelor" sale. Nu lipsesc, desigur, în multe dintre compozițiile sale, notele sarcastice, ori, mai adesea, cele grotești, pe care le "înscenează" cu iscusință și întotdeaua aluziv ori provocator, în forme ce amintesc de "Misterele" medievale, ori de ritualurile de exorcizare sau înmormântare din Nordul autohton ancestral. O expoziție încărcată de sensuri adânci și cu incitante inovații plastice, care probează autoritatea profesională a unui artist aflat în plină forță creatoare.
Dorel Petrehuș () [Corola-website/Science/318346_a_319675]
-
valențe mitice este și vânătoarea lupului sur de către Nicoară, tulburat sufletește de cele citite în scrisoarea Olimbiadei. Mila față de animalul hăituit îi aduce o eliberare sufletească: "„Lupul cel singuratic primise în ființa lui o parte din povara lui Nicoară”". Moldova medievală străbătută de grupul lui Nicoară Potcoavă este o țară plină de semne ale trecutului. Multe locuri au rămas „neschimbate de la începutul zidirii”, fiind străjuite de ruine și de urmele unui trecut mitic. Confruntarea de tip cavaleresc a mezinului Alexandru cu
Nicoară Potcoavă (roman) () [Corola-website/Science/318353_a_319682]
-
Istoria medievală a Șerbiei începe în secolul V d.Hr. odată cu așezarea slavilor în Balcani și se termină cu ocupația Șerbiei de către Imperiul Otoman în 1540 odată cu prăbușirea Despotatului Șerbiei. Conform datelor lui împăratului bizantin Constantin Porfirogenet, care a domnit în perioada
Istoria Serbiei Medievale () [Corola-website/Science/319556_a_320885]
-
(în ) a fost un țarat medieval în Balcani care s-a format din statul medieval Rașka în secolul XIV. Țaratul a existat din 1346 până în 1371. Ștefan Dușan, înainte de a se urca la tron ca țar al sârbilor s-a dovedit a fi un priceput conducător
Țaratul Sârb () [Corola-website/Science/319617_a_320946]
-
(în ) a fost un țarat medieval în Balcani care s-a format din statul medieval Rașka în secolul XIV. Țaratul a existat din 1346 până în 1371. Ștefan Dușan, înainte de a se urca la tron ca țar al sârbilor s-a dovedit a fi un priceput conducător de luptă, dovedind-o în bătălia de la Velbuzd, unde
Țaratul Sârb () [Corola-website/Science/319617_a_320946]
-
(în limba maghiară: "Lodoméria") este numele latinizat al regiunii Volodimir-Volinski (Volînia), un cnezat medieval, parte a Halici-Volînia în secolele al XIII-lea și al XIV-lea. Numele „” a fost folosit întotdeauna împreună cu cel al Galiției, numele latinizat al Haliciului. Lodomeria a fost începând cu secolul al XIV-lea parte a Regatului Ungariei. După anul
Lodomeria () [Corola-website/Science/319626_a_320955]
-
stat creștin de la adoptarea creștinității Constantinopolului, din 865 și, drept urmare, confesiunea dominantă este ortodoxia răsăriteană a Bisericii ortodoxe bulgare. În timpul supremației otomane în Balcani, islamismul s-a stabilit în Bulgaria, în timp ce catolicismul roman își are rădăcinile în țară din perioada medievală, iar protestantismul a ajuns în secolul al XIX-lea. În ciuda pluralității religiilor, spre deosebire de Balcanii vestici, Bulgaria nu a experimentat nicio confruntare semnificatică între creștinism și islamism(cum a fost cazul în Bosnia, Kosovo, Serbia și Republica Macedoniei în 1990 și
Religia în Bulgaria () [Corola-website/Science/319642_a_320971]
-
și numai mai târziu se trece la măsurători în stânjeni sau pași. De remarcat că la români nu s-a impus stânjenul antic de șase pași. În Moldova și Țara Românească stâjenul era stabilit prin opt palme iar în Transilvania medievală stânjenul oficial avea 10 picioare sau 16 palme. Spre mijlocul secolului 19 stânjenul avea în cele trei provincii istorice românești aproximativ următoarele valori: În Transilvania au circulat mai multe standarde ale stânjenului, dintre care se disting în principal stânjenul vechi
Stânjen () [Corola-website/Science/319653_a_320982]
-
standarde ale stânjenului, dintre care se disting în principal stânjenul vechi regal maghiar de 10 picioare și stânjenul imperial austriac de șase picioare. Stânjenul austriac a fost introdus după ocuparea Transilvaniei de către Imperiul Habsburgic în 1685, înlocuindu-l pe cel medieval maghiar. Cei doi stânjeni au circulat o bună vreme paralel, cel nou în practica oficială iar cel vechi împreună cu unele forme regionale și locale în cotidian. Stânjenul regal maghiar își are originile în evul mediu, din vremea regelui Sfântul Ștefan
Stânjen () [Corola-website/Science/319653_a_320982]
-
săptămână și 12 holuri, câte sunt lunile anului. Castelul stă sub semnul unei povești de dragoste neîmplinite între proprietar și o prințesă rusă. În anul 1911 a început construcția reședinței de vacanță a baronului Istvan Ugron, o arhitectură fidelă castelelor medievale franceze. Timp de trei ani, oamenii locului au fost obligați să muncească acolo, gratuit, cu uneltele și cu animalele lor. Castelul de la Zău de Câmpie nu a fost vizitat foarte des de baron. Cu toate acestea a fost ridicat din
Castelul Ugron din Zau de Câmpie () [Corola-website/Science/319669_a_320998]
-
Alpilor estici (Austria) și din Europa de sud-est (de ex. "bracul istrian", "Serbian hound" = "Balkanski gonič", bracul grecesc "Hellinikos ichnilatis") și în același timp strămoșul rasei vișlă (maghiară). Denumirea maghiară kopó („copoi”) a apărut prima oară în documentele oficiale maghiare medievale, redactate în limba latină. O diplomă emisă în 1237 la Pannonhalma conține referirea: "Vdornici de uilla Borost quorum nomina Itol Copou." Atestări în alte diplome: 1240, "Quorum nomina sunt hec Copo Bene Ceke"; 1293, "Iwau Leseu Kopou Nuzo Nertheu Lukeu
Copoi ardelenesc () [Corola-website/Science/319821_a_321150]
-
Româniile populare (uneori desemnate că Românii populare când se referă numai la așezările românilor) sunt comunitățile romanofone medievale, rămase fără acoperire politică după retragerea sau prăbușirea Imperiului Român pe teritoriul unde locuiau (în general păduros sau muntos, si situat la marginea imperiului, în contact direct cu "Barbaricum"). este o apelație științifică datorată istoricului Nicolae Iorga, dar așezările respective
Romanii populare () [Corola-website/Science/319087_a_320416]
-
căutau să-și ocrotească resursele fie ferindu-se de contacte cu năvălitorii (de exemplu, ascunzându-se în adâncul munților sau pădurilor), fie plătind dârî popoarelor migratoare care treceau în zona (în general, germanice sau slave). Cu timpul, pe masura ce statele europene medievale se închegau, "Româniile populare" au fost fie integrate acestor state (mai ales in Europa de Apus), fie absorbite de năvălitori migratori prădalnici (prin germanizare, în Alpi, cu excepția Romanșilor, sau prin slavizare în Balcani), fie au supraviețuit, contopindu-se și formând
Romanii populare () [Corola-website/Science/319087_a_320416]
-
(spaniolă: "Reino de Castilla", latină: "Regnum Castellae") a fost unul dintre regatele medievale creștine din peninsula Iberică. A apărut ca o entitate autonomă politic în secolul al IX-lea. Acesta era numit comitatul de Castilia, originea numelui său provine de la modelul castelelor construite în regiune. A fost una dintre regate care au fondat
Regatul Castiliei () [Corola-website/Science/319106_a_320435]
-
ca rege al Castiliei și Aragonului (în autoritate), în comun cu mama Ioanei I ca regina Aragonului (în nume). El a devenit cunoscut sub numele de Carol al V-lea, împărat al Sfântului Imperiu Roman. Ca și în alte regate medievale, puterea supremă a fost înțeleasă de populație în monarh "prin harul lui Dumnezeu", așa cum a explicat formula juridică. Cu toate acestea, comunitățile rurale și urbane au început să formeze ansambluri de a emite reglementări care să se ocupe de problemele
Regatul Castiliei () [Corola-website/Science/319106_a_320435]
-
pe lângă cele simbolice. Astfel este cazul adjectivului "honest" (ro - "onest", "cinstit"), care, împreună cu substantivul "honesty" ("onestitate", "cinste"), apare de 52 de ori în "Othello". Criticul literar William Empson a abordat evoluția sensurilor și a statutului social al cuvântului "honest", de la medievalul "care merită să fie respectat de societate" până la argoticul "care e unul de-ai noștri", folosit începând cu mijlocul secolului al XVI-lea. Potrivit lui, " Într-un anumit stadiu al evoluției sale, cuvântul a ajuns să implice ideea că acela care
Othello (Shakespeare) () [Corola-website/Science/319164_a_320493]
-
unui mijloc de a călători înapoi în timp și încercările cu care se confruntă el pe parcurs. Adversarii săi sunt de obicei monștri sau roboți, dar mai presus de toți Aku, geniul Răului. Serialul spune povestea unui prinț din Japonia medievală, al cărui tată domnea peste un imperiu prosper. Când demonul Aku, Stăpânul Întunericului, a distrus imperiul și i-a înrobit populația, prințul era doar un copil, dar scapă și călătorește prin toată lumea, desăvârșindu-și educația și devenind peste ani un
Samurai Jack () [Corola-website/Science/319205_a_320534]
-
ar fi sincer cu sine prin această muzică ciudată." În perioada 2009 - 2014, Frusciante a contribuit la o serie de alte proiecte muzicale, în mod notabil lucrând cu grupul hip hop Black Knights, trupa pentru care a produs trei albume - "Medieval Chamber" (ianuarie 2014), "The Almighty" (iulie 2014), și "All Skills No Luck" (decembrie 2014). De asemenea, a fost parte a trupei Kimono Kult, alături de Omar Rodriguez-Lopez, soția sa Nicole Turley și alți muzicieni. Kimono Kult a lansat în martie 2014
John Frusciante () [Corola-website/Science/319297_a_320626]
-
s-a specializat pe istoria germanilor din România, cu accent pe cea a sașilor. A studiat anglistica și germanistica la Cluj. În prezent locuiește la Bestwig, în landul Renania de Nord-Westfalia, Germania. Domenii de interes ale studiilor sale sunt Istoria medievală a Transilvaniei, istoria germanilor din România în perioada interbelică (1919-1945), în special procesul de nazificare, care a culminat cu înființarea Grupului Etnic German din România. Alături de William Totok, Dieter Schlesak, îl sprijiină în munca redacțională pe Dr. Johann Böhm, care
Klaus Popa () [Corola-website/Science/319394_a_320723]
-
Steagurile și drapelele Țării Moldovei au avut de-a lungul timpului forme, culori și elemente heraldice diversificate. În Moldova medievală steagurile erau de mai multe feluri: „Steagul cel mare” prezenta pe pânză stema Moldovei: capul de bour (zimbru), simbolul statalității moldovenești. Culoarea de bază a steagului Moldovei era, în general, roșu. Uneori, domnitorii își aveau propriul lor steag care îmbina
Steagul Principatului Moldovei () [Corola-website/Science/315515_a_316844]
-
o relatare contemporană, delegația marilor boieri moldoveni prezenți la încoronarea lui Henric de Valois ca rege al Poloniei, în 1574, avea un steag de culoare albastră pe care era redat bourul cu stea între coarne. Următoarea imagine a drapelului moldovenesc medieval datează de la sfârșitul secolului al XVI-lea și începutul secolului al XVII-lea. Este vorba de steagul domnesc al lui Ieremia Movilă, din 1601. Flamura este roșie și are o bodură de un galben deschis. În centru este plasat un
Steagul Principatului Moldovei () [Corola-website/Science/315515_a_316844]