12,372 matches
-
Steffens și Hapgood au plecat în Germania pentru a studia platonismul modern sub forma eticii și esteticii hegeliene, Steffens în 1880 și Hapgood în 1890. Însă au descoperit senzualismul unui stil de viață boem. Pericolul pentru viitorii jurnaliști ai stilului narativ literar din acea perioadă, sau viitorii suporteri ai acestei forme în cazul lui Steffens, era cel de a se pierde complet în senzualism, deoarece senzualismul este o altă versiune a obiectivizării, subiect discutat mai pe larg în capitolul următor. 4
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
acea perioadă, sau viitorii suporteri ai acestei forme în cazul lui Steffens, era cel de a se pierde complet în senzualism, deoarece senzualismul este o altă versiune a obiectivizării, subiect discutat mai pe larg în capitolul următor. 4 Jurnalismul literar narativ, jurnalismul de senzație și cel de investigație Alan Trachtenberg stabilește, examinând schițele urbane ale lui Crane, care au devenit între operele jurnalismului literar narativ aproape un model, o opoziție între aceste schițe, pe care el le definește ca rezultând dintr-
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
o altă versiune a obiectivizării, subiect discutat mai pe larg în capitolul următor. 4 Jurnalismul literar narativ, jurnalismul de senzație și cel de investigație Alan Trachtenberg stabilește, examinând schițele urbane ale lui Crane, care au devenit între operele jurnalismului literar narativ aproape un model, o opoziție între aceste schițe, pe care el le definește ca rezultând dintr-un "schimb de subiectivități", și scrierea lui Jacob Riis How the Other Half Lives - Cum trăiește cealaltă jumătate - pe care Trachtenberg o plasează în cadrul
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
canon literar tradițional de către acesta? Asemenea probleme nu sunt valabile doar în cazul lui Crane și Riis. Un cercetător a sugerat că lucrarea People of the Abys - Oamenii din abis - a lui Jack London poate fi calificată ca jurnalism literar narativ pentru că folosește tehnici asociate cu ficțiunea realistă și "implementarea intențională" a subiectivității reporterului în propriul reportaj (R. Hudson, 1, 4). Totuși în aceeași pagină ne spune că relatarea lui London despre viața săracilor și șomerilor din East End-ul Londrei
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
chinuie să se ridice și să se arunce în lupta fără legi pentru existență cu hoardele care năvălesc de la țară" (31). În mod clar locuitorul de la mahala nu are nici o șansă. Reprezintă un asemenea pasaj o mostră de jurnalism literar narativ? Hudson ar sugera că da, pentru că citează pasajul în sprijinul acestei teze (19). Este jurnalism de investigație, de senzație? Toate? Câte ceva din fiecare? În acest ghiveci jurnalistic de discursuri similare și în același timp divergente, nu este întotdeauna clar unde
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
jurnalistic de discursuri similare și în același timp divergente, nu este întotdeauna clar unde se termină unul și unde începe celălalt: jurnalismul de senzație poate în mod clar îmbrăca o haină asemănătoare cu acea stofă ambiționată estetic a jurnalismului literar narativ. Jurnalismul literar narativ poate să semene cu cel de investigație, și cel de investigație poate în mod clar să fie asemănător cu jurnalismul de senzație. Mai mult, jurnalismul literar narativ are dezavantajul că a apărut abia în perioada de după Războiul
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
similare și în același timp divergente, nu este întotdeauna clar unde se termină unul și unde începe celălalt: jurnalismul de senzație poate în mod clar îmbrăca o haină asemănătoare cu acea stofă ambiționată estetic a jurnalismului literar narativ. Jurnalismul literar narativ poate să semene cu cel de investigație, și cel de investigație poate în mod clar să fie asemănător cu jurnalismul de senzație. Mai mult, jurnalismul literar narativ are dezavantajul că a apărut abia în perioada de după Războiul Civil, iar în
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
haină asemănătoare cu acea stofă ambiționată estetic a jurnalismului literar narativ. Jurnalismul literar narativ poate să semene cu cel de investigație, și cel de investigație poate în mod clar să fie asemănător cu jurnalismul de senzație. Mai mult, jurnalismul literar narativ are dezavantajul că a apărut abia în perioada de după Războiul Civil, iar în sfera cercetărilor a intrat foarte de curând, fiind în bună parte ignorat de cercetători până în perioada impresionistă a noului jurnalism din anii '60. Așa că orice considerație în privința
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
de cercetători până în perioada impresionistă a noului jurnalism din anii '60. Așa că orice considerație în privința lui are loc în umbra substanțial masivă a cercetărilor cuprinzătoare despre presa de senzație și cea de investigație. În consecință, dacă vrem ca jurnalismul literar narativ să nu fie interpretat în mod greșit ca fiind jurnalism de senzație sau de investigație, este necesar să înțelegem prin ce se distinge între structurile jurnalistice la fel de bine ca și între alte structuri nonficționale. Dar, la fel de necesar este să vedem
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
problemele comune ale acestor discursuri dacă vrem să stabilim o bază istorică a acestui gen, care, în ciuda recunoașterii sale tot mai largi, "rămâne în bună măsură neexplorat de cercetători" (Connery, Research Review, 1). Acest capitol încearcă să localizeze jurnalismul literar narativ ca o funcție retorică specifică față de alte forme de proză nonficțională, și de asemenea legăturile lui cu formele de eseu discursive tradiționale. De asemenea, încearcă să clarifice de ce jurnalismul de senzație este în felul său un jurnalism obiectiv și de ce
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
retorică specifică față de alte forme de proză nonficțională, și de asemenea legăturile lui cu formele de eseu discursive tradiționale. De asemenea, încearcă să clarifice de ce jurnalismul de senzație este în felul său un jurnalism obiectiv și de ce apariția jurnalismului literar narativ după Războiul Civil este nu numai o reacție împotriva jurnalismului factual și obiectiv dar, de asemenea, o reacție împotriva jurnalismului de senzație. Aceste eforturi sunt necesare nu numai deoarece concurența dintre aceste forme de jurnalism era foarte vizibilă în publicațiile
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
amintim aici numai conținutul unor publicații precum National Enquirer și New Yorker și investigațiile încununate cu premii ale presei de investigație. În acest capitol explorez relațiile dintre modurile retorice tradiționale și eseurile discursive și mai tradiționale, examinez relația jurnalismului literar narativ cu jurnalismul de senzație și relația lui ambiguă cu cel de investigație. Una din metodele de înțelegere a similarităților și diferențelor dintre jurnalismul literar narativ și celelalte forme nonficționale este să le plasezi în diferite - și adaptate - moduri de discurs
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
relațiile dintre modurile retorice tradiționale și eseurile discursive și mai tradiționale, examinez relația jurnalismului literar narativ cu jurnalismul de senzație și relația lui ambiguă cu cel de investigație. Una din metodele de înțelegere a similarităților și diferențelor dintre jurnalismul literar narativ și celelalte forme nonficționale este să le plasezi în diferite - și adaptate - moduri de discurs nu numai pentru că jurnalismul literar narativ are o terminologie problematică dar și pentru că nu toate formele de nonficțiune operează în cadrul acelorași structuri. Simplific cele patru
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
relația lui ambiguă cu cel de investigație. Una din metodele de înțelegere a similarităților și diferențelor dintre jurnalismul literar narativ și celelalte forme nonficționale este să le plasezi în diferite - și adaptate - moduri de discurs nu numai pentru că jurnalismul literar narativ are o terminologie problematică dar și pentru că nu toate formele de nonficțiune operează în cadrul acelorași structuri. Simplific cele patru moduri tradiționale ale discursului (expoziția, argumentația, narațiunea și descrierea) în două, discursiv (incluzând expoziția și argumentațial) și narativ (incluzând narația temporală
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
pentru că jurnalismul literar narativ are o terminologie problematică dar și pentru că nu toate formele de nonficțiune operează în cadrul acelorași structuri. Simplific cele patru moduri tradiționale ale discursului (expoziția, argumentația, narațiunea și descrierea) în două, discursiv (incluzând expoziția și argumentațial) și narativ (incluzând narația temporală și descripția spațială). Procedând astfel, totuși, nu vreau să le schimb statutul ca fiind clasificări separate așa cum se obișnuia atunci când au fost formulate în forma lor de bază modernă de Alexander Bain în 1866 (Connors, 362-64). În
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
forma lor de bază modernă de Alexander Bain în 1866 (Connors, 362-64). În schimb, reduc modurile la două pentru că aceste categorii ajută la formularea unei distincții inițiale și preliminare în separarea diverselor forme nonficționale. Una din problemele includerii jurnalismului literar narativ între textele aduse în discuție aici și folosite de cercetători precum Connery, Kerrane și Yagoda este aceea că el tinde să marginalizeze scriitori precum eseistul H. L. Mencken, despre care se spune că are un stil angajat într-o altă formă
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
examinat aici, în apropierea mult mai bine cunoscutului gen discursiv înrudit, întâmpinăm riscul de a fi în continuare marginalizat, aflându-se în umbra adâncă a cercetărilor genurilor înrudite. În sfârșit, ideea este de a distinge între modul discursiv și cel narativ. Prin aceasta nu vrem să spunem că aceste granițe sunt adânci și bine conturate. E adevărat că jurnalismul literar ca narațiune este deseori discursiv. Și modul discursiv cunoscut în mod convențional ca "eseu" reflexiv nu ezită să folosească tehnici narative
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
narativ. Prin aceasta nu vrem să spunem că aceste granițe sunt adânci și bine conturate. E adevărat că jurnalismul literar ca narațiune este deseori discursiv. Și modul discursiv cunoscut în mod convențional ca "eseu" reflexiv nu ezită să folosească tehnici narative ca cele care provin din construcția romanului realist. Astfel, Mencken este în bună măsură un autor discursiv, dar utilizează cu plăcere un portofoliu de imagini concrete care de obicei este asociat cu scrierea romanului în, spre exemplu, luarea cu asalt
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
sau ale meniu-lui cu șuncă și varză, băutul cafelei din sosieră și căsătoria cu o cameristă cu un dinte de aur duc la un rezultat condițional de la care Mencken poate să tragă concluziile sale discursive. Acesta ar fi un mod narativ dacă imaginile ar fi puse într-o formă activă, la trecutul simplu "L-a înjosit să poarte... ". Soluția este deci folosirea modalului, și un autor care oscilează cu plăcere de-o parte și de alta a graniței dintre discursiv și
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
dacă imaginile ar fi puse într-o formă activă, la trecutul simplu "L-a înjosit să poarte... ". Soluția este deci folosirea modalului, și un autor care oscilează cu plăcere de-o parte și de alta a graniței dintre discursiv și narativ este E. B. White. Într-un articol publicat în 1938 în timpul scurtului său popas pe la Harper's Magazine el descrie cum șindruliește acoperișul fermei sale din Maine și o face astfel folosindu-se de un gen de descriere asociată cu
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
o șindrilă și în tot timpul ăsta domnul Chamberlin, M. Daladier, Ducele și Führerul își aranjau târgul lor de cabaline (20). În timp ce White își repară acoperișul, găsește locul potrivit ca să mediteze la evenimentele mondiale, și, făcând aceasta, trece de la modul narativ la cel discursiv. Până la sfârșitul articolului el continuă să penduleze între cele două moduri. Făcând distincția dintre modul discursiv (pe care Mencken îl folosește cu preponderență) și opunându-l modului narativ (pe care, să spunem, Stephen Crane îl folosește din
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
la evenimentele mondiale, și, făcând aceasta, trece de la modul narativ la cel discursiv. Până la sfârșitul articolului el continuă să penduleze între cele două moduri. Făcând distincția dintre modul discursiv (pe care Mencken îl folosește cu preponderență) și opunându-l modului narativ (pe care, să spunem, Stephen Crane îl folosește din abundență) nu o facem pentru a afirma că ceea ce scrie Mencken nu ar fi jurnalism literar. Aceasta a fost problema celor mai recente utilizări ale terminologiei critice, care a fost aplicată
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
Stephen Crane îl folosește din abundență) nu o facem pentru a afirma că ceea ce scrie Mencken nu ar fi jurnalism literar. Aceasta a fost problema celor mai recente utilizări ale terminologiei critice, care a fost aplicată în mod preponderent textelor narative - fie că e vorba despre schițele citadine ale lui Crane sau lucrări mult mai recente cum ar fi In Cold Blood al lui Capote. În loc de aceasta ar fi mult mai potrivit să sugerez că există un jurnalism literar narativ și
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
textelor narative - fie că e vorba despre schițele citadine ale lui Crane sau lucrări mult mai recente cum ar fi In Cold Blood al lui Capote. În loc de aceasta ar fi mult mai potrivit să sugerez că există un jurnalism literar narativ și un jurnalism literar discursiv, sau o literatură jurnalistică narativă și o literatură jurnalistică discursivă, dacă examinarea critică a celor două forme distincte presupune o discuție care nu a avut loc între cercetători când a fost vorba de jurnalismul literar
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
lui Crane sau lucrări mult mai recente cum ar fi In Cold Blood al lui Capote. În loc de aceasta ar fi mult mai potrivit să sugerez că există un jurnalism literar narativ și un jurnalism literar discursiv, sau o literatură jurnalistică narativă și o literatură jurnalistică discursivă, dacă examinarea critică a celor două forme distincte presupune o discuție care nu a avut loc între cercetători când a fost vorba de jurnalismul literar. Nu trebuie să ne gândim că aceste categorii ar avea
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]