15,863 matches
-
104] MECU, NICOLAE, Moduri de expunere, LRȘ, p. 49 51. [reluare din LLR, 12, nr. 3, 1983, p. 7-9]. [105] MEMNUNE, IAIA, Analize ale structurii cuvintelor și propozițiilor, Tribșc. 13, nr. 286, 1986, 9. [106] MIHAI ȘTEFAN, VALERIA, Zaharia Stancu: Patria. în: LRȘ, p. 97-98.[reluare din LLR, 8, nr. 2, 1979, p. 26-27]. [107] MITU, FLORICA, Gala Galaction: La Vulturi! în: LRȘ, p. 128-131. [reluare din LLR, 5, nr. 4, 1976, p. 24-27]. [108] MÎNDRESCU, ENACHE, Permanent în atenție - exprimarea
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
CRIȘAN, ALEXANDRU, Educarea comunicării: aspecte ale sintaxei mixte în dialogul la elevi, LL, nr. 2, 1987, 247-255. [62] CRÎNG, MARIANA, Aspecte metodice privind îmbogățirea și activizarea vocabularului prin lecțiile de abecedar, BulIDMȘ-Suceava 1987, 21-24. [63] DEMETRIAN, BUCUR, Limba română este patria mea, InvLicTehn, 35, nr. 3, 1987, 16-17. [64] DENCIU, IOAN DUMITRU, Fii ai limbii materne, Luceafărul, 30, nr. 38, 1987, 3 [s.t.c Literatura, tineretul, școala. Profesorul de limba română]. [65] DIACONESGU, FLORICA, Considerații privind cultivarea limbii române în
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
în: APPM, 1987, p. 189193. [167] ROTUND, NICOLAE, Proba de verificare a cunoștințelor .la limba și literatura română pentru admiterea în treapta I de liceu, Tomis, 22, nr. 2, 1987, 12 [v.r. nr. 807]. [168] RUJA, ALEXANDRU, Limba română, patria mea, Luceafărul, 30, nr. 37, 1987, 3. [169] RUJAN, ADRIANA; BĂNICA, GHEORGHE, Categorii ale vocabularului în limbajul de specialitate, APPM, 1987, 19-1-199. [170] SAVA, CONSTANTIN; FRUNZĂ, GHEORGHE, Câteva observații privind însușirea lexicului de specialitate la fizică în anul pregătitor, APPM
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
p. 99-100. [127] POP, LIANA, Mărci ale concesiei în dialog, DMod, 3, 1988, 88-94. [128] POP, LUCIA, Contribuția lecțiilor de limba română la dezvoltarea imaginației creatoare a elevilor, Tribșc, 17, nr. 308, 1988, 5 [in invățămîntul primar]. [129] POPA, AURICA, Patria de Zaharia Stancu. în: Publicitate, [IV], în Familia, 24, nr. 5, 1988. [130] POPA, JANA, Cultivarea limbii române, RPcd, 37, nr 3, 1988, 23-26 [cu 4 tab.]. [131] POPESCU, FLORIN D., Limba română (Sintaxa). Manual penru liceele pedagogice (Clasele a
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
află actualizarea. * Deoarece sentimentele pot aduce cu ele diverse pericole pentru viața socială, le găsim limitată libertatea de exprimare în mai toate culturile. Cenzura afectivă exercitată de către social merge mână în mână cu potențarea acelor sentimente utile instituțional: dragostea de patrie, corectitudinea etc., ce se dovedesc, mai toate, creații artificiale altoite pe diferite tensiuni afective. Într-un fel sau altul emoțiile noastre sunt o afacere de stat, cel puțin în ceea ce privește exprimarea lor. Lipsa emoțiilor oficiale, a acelor sentimente prescrise în mod
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
o perspectivă ontologică. Țara o percepem sub spectrul diverșilor oameni pe care e posibil să-i întâlnim și care așteaptă cumva această întâlnire. Autorul trăiește sentimentul depozitării propriului eu în cărțile sale. * Să ne găsim un refugiu identitar nu în patrie, ci în limbă, țara rămânând mult prea aproape de ideal. * Faptul că toți proștii conviețuiesc cu o dulce mulțumire de sine nu înseamnă că toți nemulțumiții sunt neapărat inteligenți. (Uit aici scurtele accese de prostie cu care este nevoită să coabiteze
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
Școala Generală Heci, comuna Lespezi, jud. Iași (1965-1969); * Liceul Teoretic “C. Burca” Pașcani (1969- 1999); Performanțe deosebite: a) în activitatea științifică și de cercetare: - tema lucrării științifico-metodică a lucrării pentru obținerea gradului didactic I : “Metodica predării lecțiilor de istorie a patriei în contextul istoriei universale” b) în activitatea cu elevii și comunitatea locală: - îndrumare promoții terminale în unitatea noastră în calitate de profesor diriginte: - clasa a XII-a, anul absolvirii:1973, 1980, 1984, 1986, 1990, 1994 - îndrumare elevi la faza județeană și națională
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_107363]
-
lui, călare pe vreun talaz, cu mâna stângă în coama de spume, iar cu dreapta liberă să cuprindă nereida pe care o fugărea.” Articolul din care am extras citatul de mai sus a fost publicat de Vladimir Streinu în „Glasul patriei”, la 20 aprilie 1965, reluat de George Muntean în ediția citată 1. Accentul principal cade pe activitatea ziaristului. Despre poet este de reținut această frumoasă frază : „Frate bun, în dubla lui înfățișare lirică, al lui Guillaume Apollinaire, Ion Vinea a
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
asociații, disociații, referința erudită, paradoxul, raționamentele, sofismele și mai cu seamă metaforele sar unele asupra altora, se încalcă, se asupresc, se acopăr și reapar, luptându-se încolăcit și alcătuindu-se astfel într-o impunătoare arhitectură de stil baroc. Asia fiind patria barocului, criticul acesta, care este și un poet, un romancier, un dramaturg, un moralist și un filozof, se înfățișează, în condiția lui intimă, ca un Gengis Khan, un asiat cu nostalgia cruntă a Europei. El visează adesea, compensator, câte o
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
literară”, „România nouă”, „Mișcarea literară”, „Gazeta”, „A.B.C.”, „Gândirea”, „Cugetul românesc”, „Contimporanul”, „Spre ziuă”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Preocupări literare”, „Săptămâna muncii intelectuale și artistice”, „Semnalul”, „Timpul”, „Vitrina literară”, „Viața românească”, „România literară”, „Dreptatea”, „Caiete critice”, „Contemporanul”, „Familia”, „Gazeta literară”, „Glasul patriei”, „Amfiteatru”, „Astra”, „Luceafărul”, „Limba română”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Secolul XX”, „Scânteia”, „Tomis”, „Tribuna”, „Viața studențească” ș.a., precum și la o serie de periodice străine. A susținut numeroase conferințe și comunicări la diverse întruniri cultural-artistice, la reuniuni și festivități
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
făcut ca unele rude să se stabilească În Australia și Noua Zeelandă, prin 1960, după ce emigrase În Brazilia, la Săo Paulo. Aventurieri, ca toți grecii și plini de mirajul călătoriilor, trimeteau scrisori pline de patosul business-ului și notele romantice față de patria adoptivă. Sosirea verișoarei mele Angelica, profesoară de limba engleză la Wellington, Într-o scurtă vacanță În țară, Împreună cu mama ei, două grecoaice frumoase, deștepte și descurcărețe, mi-a oferit prilejul unui fructuos dialog despre aceste meleaguri Îndepărtate. Realitățile noastre erau
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
Peninsula York - grupurile wik, yir yoront, kantji, kuku-yalanji etc., păstrători ai culturii tradiționale; zona insulară a strâmtorii Torres a suferit influența melaneziană 163; regiunea de coastă din vest este locuită de kariyarra (kariera) și watjarri; regiunea coastei de nord-est este patria grupului murri (darumbal, gubbi gubby, yuru etc, victime ale masacrelor și deportărilor. În Australia Centrală, regiune deșertică, În zona Ayers Rock (Uluru), revendicat cu succes de către aborigenii yankuntjatjara și pitjantjara În 1979, mai trăiesc grupuri ca alyawarra, arrente (aranda sau
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
și Italia (275.000). Astfel 5% din populația actuală sunt italieni, pe când Melbourne este numit al treilea oraș grecesc din lume (Australia..., p.70). 169 Cinci milioane de imigranți din peste 200 de țări, au făcut din Australia noua lor patrie, 40% provin astăzi din țările asiatice. Cereri de imigrare sunt depuse anual de peste un milion de persoane, din care 75.000 acceptate, primează oamenii tineri, instruiți și talentați. Dintre aceștia, 45.000 au rude În Australia, 17.000 sunt muncitori
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
În apropierea țărmului, care Începea atunci la marginea centrului contemporan al orașului, a apărut o nouă fâșie de uscat. Aș vrea să regândesc ce i-a determinat pe acești oameni să-și părăsească căminul natal, pentru o mare necunoscută „nouă patrie”, aflată la așa depărtări și cu posibilități reduse de reîntoarcere?!! Care au fost primele impresii după un voiaj atât de lung și dificil, punând piciorul pe un pământ despre care nu știau mai nimic? Ce simțeau ei și ce speranțe
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
un târziu ca o surpriză, conturându-se net din caierul nesfârșit de lumini Întins de-a lungul neliniștii arhipelagului. Jakarta este situată În centrul celei mai mari insule a arhipelagului indonezian, Java, regiune deosebit de fertilă, amalgam de culturi și etnii, patria multor emigranți chinezi, indieni, englezi, dar și a unor triburi vechi malay și dyak, ceea ce Îi dau un farmec aparte. Avionul aterizează pe modernul Aeroport Internațional Kemajoran, cu trafic de mare și spectaculoasă capitală. Drumul spre principala metropolă indoneziană Îl
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
Josă Rizal, locul fiind marcat de o statuie a poetului și basoreliefuri În bronz oglindind aspecte ale luptei revoluționare de la sfârșitul secolului al XIX lea. Pe o placă de bronz sunt gravate versurile din Mi ultimos adios, nemuritor poem Închinat patriei sale de Rizal, În celula sa, Înainte de execuție: Adio patrie adorată, țărm pururi Îndrăgit de soare, Perlă a mării Orientului, paradis pierdut. Mai străluciți și vrednici, mai În floare, O, triștii-mi ani aș vrea să fi putut Cu-adâncă
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
și basoreliefuri În bronz oglindind aspecte ale luptei revoluționare de la sfârșitul secolului al XIX lea. Pe o placă de bronz sunt gravate versurile din Mi ultimos adios, nemuritor poem Închinat patriei sale de Rizal, În celula sa, Înainte de execuție: Adio patrie adorată, țărm pururi Îndrăgit de soare, Perlă a mării Orientului, paradis pierdut. Mai străluciți și vrednici, mai În floare, O, triștii-mi ani aș vrea să fi putut Cu-adâncă bucurie a-ți pune la picioare... Poposim câteva clipe În
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
ecou în toate straturile societății românești, la toate categoriile de vârstă, dar și în rândul tinerilor.” Era epoca, își amintește Kogălniceanu, pildă el însuși de patriotism și ardoare a sentimentelor, când roiuri de tineri, plini de entuziasm, crezând în viitorul patriei lor și al lor, uniți toți, cu curajul juneței ce nu se îndoiește de nimică și pentru care stavilă nu este, se apucaseră de lucru.” Presa în limba naționlă nu este considerată numai o forță de progres și de educare
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
de idea evoluționismului organic, Kogălniceanu concepe cultura poporului său în continuitate istorică, socotind că ea își datoarează originalitatea și armonia dezvoltării sale păstrării și valorificării a ceea ce geniul, ispita și vrednicia celor de altădată au lucrat spre fala și puterea patriei.Poziția lui Kogălniceanu nu este izolată;ea apare într-un context cultural foarte larg. Al. Russo,pentru a ne mărgini la un alt nume de prestigiu, gândește la fel;”Fără trecut, societățile sunt șchioape. Națiile care au pierdut șirul obiceiurilor
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
atîrnă, martor să face cruntelor bătălii, vede toate faptele, aude vorbile străluciților bărbați, să minunează de fenomenele firei, și ca un călători de pre rătunzimea pămîntului culege folositoare pilde și învățături. Intru părinteasca îngrijire, ce pentru binele public păstrează cătră patria noastră scutitoare împărăția Rosiei, înalta ocîrmuire au binevoit a da voie să se tipărească la Ieși Gazeta românească. În puterea sus-arătatei înalte învoiri , d. Aga Asachi însărcinîndu-se cu direcția acestui lucru, redacția acestui lucru, redacția gazetei, adecă soțietatea alcătuitoare , nu
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
lucruri din gazeturile Evropii; 2. Însemnări pentru creșterea și sporirea literaturii românești; 3. înștiințări pentru cele mai folositoare articole ale negoțului; 4. Cele dinlăuntru și slobode săvîrșiri ale statului nostru, precum judecăți însemnate, sfaturi și hotărîri ale Divanului pentru îmbunătățirea Patriei, voinți ale Divanului pentru publicarea a vreunei pricini ș.c.l.; 5. Vînzări și mezaturi deosebite, și, în sfârșit, multe însemnări folositoare, precum pentru curățenia orașelor, pentru păzirea sănătății, pentru depărtarea boalelor celor greale ș.c.l., ș.c.l.
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
lui Dinicu Golescu și I. M. C. Rosetti, a tuturor acelora care trebuiau să se informeze din gazetele străine, cu umilință în suflet, asupra unor fapte care se petreceau pe pământul țării lor, sau de care era legată propria lor patrie. Obiectivele pe care și le propun cele două gazete marchează o evidentă unitate de opinii și de preocupări. Prima perioadă din activitatea literară a "Albinei românești", adică cea desfășurată înainte de apariția "Alăutei românești", este cât se poate de modestă. De
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
sa, cu ocazia tipăririi unui fragment din studiul "Puterea armată și arta militară de la începutul principatului Țării Românești și până acum": "Din această scriere se poate vedea talentul eminent al Dlui Bălcescul asupra istoriei... In autorul acestei cărți va avea patria un adevărat istoric al său". ("Albina românească", nr. 87, 1844, p. 347). Timpul a confirmat pe deplin această apreciere a lui I. Heliade Rădulescu. În paginile "Curierului românesc" au apărut, de asemenea, articolele lui Heliade referitoare la limba română literară
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
românească"), din care Barițiu a reprodus adesea, cu acordul lui I. H. Rădulescu și Gh. Asachi, articole și scrieri beletristice. La redactarea revistei din Brașov, alături de inițiatorul ei, au participat Andrei Mureșanu și Iacob Mureșianu. Curierul român Lipsa redactorului din patria sa de cîteva luni spre aducerea celor trebuincioase pentru începutul unei Bibliotece universale, ocupațiile sale necontenite de la a lui renturnare întru cele ce se ating de același scop a făcut să înceteze această foaie în acest semestru. După această încetare
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
dat atunci cînd celelalte nații cu noi împreună lăcuitoare încă au ajuns să cunoască cum că singură luminarea și dezvolvirea ideilor unui popor, cum este al nostru, poate să-l puie în stare a contribui fizicește și moralicește la fericirea patriei, într-a căria sîn ne-am născut și ne hrănim. Mulțămită celor carii strigă astăzi cu glas puternic: deșteaptă-te și tu, române, pășește înainte împreună cu noi, primește și cultivă în inima ta iubirea de dulcea noastră patrie, hrănește precum
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]