KorAP: Find »[drukola/base=problematică & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...405 406 407 ...423 >

10,558 matches

Corola-publishinghouse/Science/232_a_475

va duce la dezvoltarea unei ramuri noi a politicii științei: politica cunoașterii. Politica cunoașterii va regla volumul noii cunoașteri, care crește rapid în societate și va influența dezvoltarea ei. Cu siguranță că această lucrare nu epuizează și nu atinge întreaga problematică legată de managementul cunoașterii, dar ea constituie un ghid pentru clarificarea principalelor aspecte ale acestei probleme. Autorul este conștient că lucrarea este susceptibilă a fi îmbunătățită și este receptiv la sesizările și propunerile dumneavoastră. Importanța strategică a informației în cadrul societății

Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu (2011) [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
motivația clientului ori de situații ce se ivesc din conflictele de interese din interiorul firmelor ofertante. O succintă prezentare a fiecărei interfețe va evidenția direcțiile interacțiunilor ce trebuie exploatate sau evitate. Sistemele organizatorice trebuie să corespundă strategiilor adoptate, orientate spre problematicile și motivațiile clienților, un rol important având sistemul calității. O astfel de atitudine presupune strategii active, specializate sau generate de oferte de produse, pachete, care presupun flexibilitatea sistemelor. Sistemele sunt însă puțin receptive la schimbări și au tendințe conservatoare care

Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu (2011) [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
modelul organizațional al secolului al XXI-lea și îi preconizează principalele caracteristici: componența dominată de profesioniști, numărul redus al nivelurilor intermediare de conducere ierarhică, asigurarea coordonării prin mijloace de factură non-autoritară (standarde, norme, reguli de cooperare etc.). Diversificarea viziunilor asupra problematicii examinate a condus la un pluralism terminologic constând în utilizarea paralelă de noțiuni ca „organizație centrată pe memorie”, „firmă intelectual-intensivă”, „organizație inteligentă”. Ultimul deceniu al secolului XX a marcat producerea convergenței între perspectiva tehnologică și cea managerială, prin cuplare între

Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu (2011) [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2355

să aducem un modest aport la înțelegerea evoluției economiei reale și a impactului politicilor macroeconomice asupra dezvoltării micro și macroeconomice, în contextul crizei economico-financiare actuale. Lucrarea se adresează tuturor celor care doresc să cunoască un punct de vedere neutru privind problematica evaluării impactului politicilor macroeconomice asupra economiei reale, mai ales în condiții de „stres” induse de efectele negative ale crizei economico-financiare. Aducem mulțumirile noastre, și pe această cale, conducerii Institutului Național de Cercetări Economice și Secției de științe Economice, Juridice și

Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Mihail Dimitriu, Diana Viorica Lupu, Romulus Cătălin Dămăceanu, Cristina Gradea, Alexandru Trifu, Mioara Borza, Alexandru Burtea, Alina Răileanu, Alin Brădescu, Laura Diaconu, Marinela Geamănu, Viorica Toma (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2355]
firesc să fie inclus în ea. La o simplă enumerare cităm pământul, care conferă statului anumite poziții de monopol, ca surse sigure și continuu de venituri publice și anumite câștiguri din capital, ceea ce amenință chiar existența capitalismului în România. În problematica bazei de impozitare se continuă politica de adversitate dintre capital și forța de muncă, repercutată pe plan social în spiritul codului muncii, care este departe de a stimula libera inițiativă a patronatului în adaptarea la condițiile economice reale, a muncii

Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Mihail Dimitriu, Diana Viorica Lupu, Romulus Cătălin Dămăceanu, Cristina Gradea, Alexandru Trifu, Mioara Borza, Alexandru Burtea, Alina Răileanu, Alin Brădescu, Laura Diaconu, Marinela Geamănu, Viorica Toma (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2355]
Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400

detaliu în cartea menționată mai sus) și a procesului de testare a ipotezelor statistice. Pe de altă parte, sunt prezentate cu mare atenție noțiuni precum distanță, similaritate, proximitate, măsurare, validitate și fidelitate, dimensionalitate a datelor. Un întreg capitol este dedicat problematicii datelor, în care se abordează și se clarifică multe lucruri care, în general, sunt trecute cu vederea, puțin înțelese sau ignorate, cu consecințe negative asupra tuturor analizelor și rezultatelor care folosesc date prost construite. Fiecare capitol tehnic conține o secțiune

[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
folosește alte piese, îmbinate diferit. Științele sociale nu trec prin răsturnări de paradigme sau crize teoretice și practice. Acest lucru poate fi interpretat ca simptom al poziției științifice precare a disciplinelor sociale. Dar această interpretare nu face decât să situeze problematica diferenței dintre natura și modul de a face al științelor naturale și cele ale științelor sociale într-un cadru inadecvat. Începând cu Wilhelm Dilthey încă, termenii discuției au fost reconcepuți astfel încât să surprindă adecvat particularitatea conținutului disciplinelor sociale. Pentru acesta

[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
serie de asumpții moștenite din secolul trecut și găsește că acest neajuns transpare în mod deosebit în studiul schimbării sociale. El desemnează aceste cadre intelectuale drept „postulate dăunătoare” și se sprijină pe date istorice pentru respingerea lor. „Trebuie să păstrăm problematica secolului al XIX-lea, dar să renunțăm la aparatul intelectual al secolului al XIX-lea”2. Problematica, validă în continuare pentru Tilly, se regăsește în titlul lucrării sale: Care sunt procesele pe scară largă ce pot fi distinse? Care sunt

[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
studiul schimbării sociale. El desemnează aceste cadre intelectuale drept „postulate dăunătoare” și se sprijină pe date istorice pentru respingerea lor. „Trebuie să păstrăm problematica secolului al XIX-lea, dar să renunțăm la aparatul intelectual al secolului al XIX-lea”2. Problematica, validă în continuare pentru Tilly, se regăsește în titlul lucrării sale: Care sunt procesele pe scară largă ce pot fi distinse? Care sunt structurile sociale care trec prin aceste procese? Cum ar trebui comparate aceste structuri și procese? „Postulatele dăunătoare

[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
voi da un exemplu. Să presupunem că un sociolog este interesat de problemele vârstei a treia și că pentru acesta vârsta a treia este pur și simplu un concept biologic (în realitatea lui, bătrânețea este dată de vârsta biologică). Drept urmare, problematica pe care o va studia (modelul teoretic și conceptual pe baza căruia își organizează cercetarea) este determinată de acest mod de a vedea lucrurile. Bătrânețea biologică aduce neajunsuri de sănătate, de relaționare (de pildă, interacțiunea este limitată de mobilitatea scăzută

[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
măsură, o condiție socială. Bătrânețea este legată de muncă, de condiția de persoană activă în producție. În această înțelegere, vârsta devine doar unul dintre criterii, în privința reglementărilor legale privind vârsta de pensionare la bărbați și femei respectiv. În această abordare, problematica vârstei a treia este mai complexă. Dincolo de temele identificate de primul sociolog, apar altele noi, legate de adaptarea pensionarului la viața fără muncă, după un număr important de ani în care ritmul zilnic a fost dat de serviciu. Pot fi

[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
operații de clasificare (și numărare) și măsurare 1. Măsurareatc "Măsurarea" Înțeleg prin măsurare procedura prin care obiectelor li se atașează numere, în funcție de starea unei însușiri a lor, conform unor reguli coerente stabilite de cercetător. În cele ce urmează, voi dezvolta problematica măsurării în științele sociale, pentru a ușura înțelegerea acestei operații fundamentale și a consecințelor sale asupra înregistrării, prelucrării și interpretării datelor. Însușirile care caracterizează obiectele pot fi, din punctul de vedere al modului în care se manifestă, de două feluri

[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
imagine mai completă a problemelor resimțite de populație. Prima alegere este problema care preocupă cel mai tare persoanele și astfel va tinde să fie suprareprezentată, în raport cu probleme relativ la fel de importante. Considerarea tuturor alegerilor dă o imagine mai echilibrată a problematicii, căci permite un răspuns mai elaborat. Iată care sunt rezultatele pentru întrebarea analizată de noi: Tabelul 6 Distribuția alegerilor la întrebarea privind problemele cele mai importante cu care se confruntă România. Toate alegerile 23 missing cases; 2,077 valid cases

[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
formeze o reprezentare sau evaluare pe baza combinațiilor (interrelațiilor) dintre acestea. Compunerea datelor (cazuri, variabile, obiecte sau atribute) într-o structură cu dimensionalitate redusă se face pe baza unei măsuri de similaritate, definită în mod particular pentru fiecare tip de problematică. Această metodă este asociată celorlalte tehnici de analiză multivariată de interdependență, tradiționale (analiza factorială, analiza cluster) și special proiectate pentru a produce hărți perceptuale (analiza de corespondență, analiza de omogenitate). Metodele de analiză multivariată de interdependență pot fi folosite complementar

[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
factorială, analiza cluster) și special proiectate pentru a produce hărți perceptuale (analiza de corespondență, analiza de omogenitate). Metodele de analiză multivariată de interdependență pot fi folosite complementar în rezolvarea unei probleme practice de cercetare. Drept ilustrare, în continuare voi discuta problematica identificării structurii unui câmp social prin analiza de rețea și voi arăta cum fiecare dintre tehnicile de analiză multivariată de interdependență poate fi folosită pentru a da o soluție particulară. Recomand cititorilor să recitească secțiunea următoare după parcurgerea volumului, când

[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
rezolvarea problemei de cercetare. O dată familiarizat cu tehnicile de interdependență, deosebit de utile în deslușirea structurii unor câmpuri sociale, a structurii de relații între obiecte ori atribute sau în investigarea unor fenomene complexe, cititorul va înțelege, din acest exemplu scurt, complexitatea problematicii cercetării sociale și legătura organică dintre teoretic și empiric, dintre concepte și date. Capitolul 4tc " Capitolul 4" Analiza factorialătc "Analiza factorială" Ce este analiza factorială?tc "Ce este analiza factorială?" Analiza factorială este numele unei colecții de metode statistice multivariate

[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
stabilite de noi în procesul de extragere a factorilor. Efectul cel mai important al rotației matricei factoriale este acela că redistribuie varianța de la soluția de factori inițială la o alta, a cărei configurație este mai clară. Kim și Mueller sintetizează problematica rotației factorilor în trei abordări fundamentale 1. Prima constă în examinarea grafică a configurației de variabile, unde axele sunt reprezentate de factori, iar poziția variabilelor este dată de saturațiile lor factoriale. Se rotesc sau redefinesc axele astfel încât să obținem o

[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
piață clar diferențiate, alcătuite din indivizi care împărtășesc opinii și atitudini asemănătoare. În funcție de profilul acestor grupuri, editura poate estima segmentele (grupurile) de potențiali cumpărători. Această structură de piață, obținută prin gruparea indivizilor în funcție de similaritatea opiniilor și atitudinilor față de o anumită problematică, poate fi validată prin alte modalități de analiză, de exemplu prin studiul profilului educațional pentru fiecare segment (grup) sau al consumului lor cultural. Realizarea unei analize clustertc " Realizarea unei analize cluster" Aparatul matematic folosit de metodele de analiză cluster este

[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
rezultatelor în scalarea multidimensională constă în interpretarea configurației de puncte obținute. Cel mai important lucru aici constă în descrierea dimensiunilor subiective și asocierea lor cu atributele obiective ale obiectelor. Cum spuneam și înainte, experiența și intuiția cercetătorului, pe fondul cunoașterii problematicii din studii anterioare, sunt cruciale pentru interpretarea soluției. Dar, pe lângă acestea, cercetătorul poate apela la mijloace statistice pentru a confirma și clarifica interpretarea hărții perceptuale. Identificarea naturii dimensiunilor se poate face prin regresia multiliniară. Realizarea unei astfel de analize depinde

[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
relativ similară pentru celelalte partide. O interpretare posibilă a dimensiunilor, în funcție de cele observate mai sus, este următoarea. Dimensiunea 1 reprezintă axa regional- central, în termeni de interese politice ale partidelor, parțial ca urmare a socializării adulte în centre universitare cu problematică, interese politice și retorică diferite. Dimensiunea 2 reprezintă axa ideologiei politice, dar, cum aceasta are mai multe componente, descrierea sa în termeni simpli este mai dificilă. În orice caz, la un capăt se află PNL, care afirmă principiile liberalismului economic

[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
numerice atribuite obiectelor și categoriilor sunt obținute printr-o metodă iterativă, a celor mai mici pătrate alternate: se estimează alternativ scorurile pentru obiecte și cuantificările pentru categorii. Analiza de omogenitate funcționează ca o analiză a componentelor principale, pentru date categoriale. Problematica este similară: stabilirea dimensionalității soluției astfel încât numărul de dimensiuni să fie cât mai mic și ele să explice cât mai mult din inerția categoriilor (valorile lor proprii să fie suficient de mari) și interpretarea dimensiunilor. Analiza este reușită dacă reprezentarea

[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
umaniste sau sociale are altă viziune asupra lumii decât unul care a terminat studii politehnice sau discipline exacte, respectiv față de unul care a absolvit științele economice sau dreptul, iar acest lucru afectează orientarea sa politică și felul în care apreciază problematica politică (de pildă, retrocedarea proprietăților confiscate de statul comunist, privatizarea și așa mai departe). De asemenea, am introdus vârsta ca variabilă principală în determinarea socializării și a experiențelor politice. O soluție cu două dimensiuni explică aproximativ 66% din inerție (prima

[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
3 parlamentari), supraviețuitori ai perioadei comuniste, oprimați aflați în conflict cu foștii oprimatori; (2) cei care au supraviețuit politic (94 din prima legislatură, 194 din a doua legislatură, dintr-un total de 485 de parlamentari); (3) grupul parlamentarilor cu interese, problematică și retorică regională (mai ales membri UDMR, PUNR, cu studii făcute la Cluj-Napoca); (4) grupul celor tineri (sub 35 de ani, în număr de 25). Acestea au fost principalele linii de clivaj în Parlament, în termenii informației introduse în analiză

[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
discriminează mai bine între categorii), nici proiecțiile spațiului în spații bidimensionale nu aduc mai multă informație. Rămânem deci la soluția bidimensională, care ne indică principalele axe de fragmentare a Parlamentului României (1996-2000): ideologia (traiectoria politică în perioada comunistă), vârsta și problematica regională. Glosar de termenitc "Glosar de termeni" Analiza cluster. Grupează unitățile statistice, care pot fi indivizi, obiecte, organizații etc., pe baza similarității caracteristicilor lor. Această clasificare produce grupuri omogene intern și eterogene extern. Analiza pleacă de la matricea de similarități între

[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
formarea unei reprezentări sau evaluări pe baza combinațiilor (interrelațiilor) dintre ele. Compunerea datelor (cazuri, variabile, obiecte sau atribute) într-o structură cu dimensionalitate redusă se face pe baza unei măsuri de similaritate, definită în mod particular pentru fiecare tip de problematică. Între tehnicile de analiză multivariată de interdependență tradiționale care intră în categoria metodelor compoziționale se numără analiza factorială și analiza cluster. Analiza de corespondență și analiza de omogenitate sunt tehnici compoziționale care au fost special proiectate pentru a produce hărți

[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]