10,776 matches
-
intime și raportează un istoric de pan-anxietate socială și neîncredere; caută să fie acceptat, dar nu dorește să se implice dacă nu este sigur că este simpatizat; menține distanța și își apără viața privată pentru a evita sentimentul de rușine și umilințăă. Depresiv Lipsit de apărare (de exemplu, se simte vulnerabil, expus atacurilor și neprotejat, va căuta alte persoane care să îl aibă în grijă și să îl apere; se teme de a fi abandonat și părăsit; nu numai că
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
insistent, flirtează, este vanitos și seductiv, exhibiționist, în special când dorește să fie în centrul atențieiă. Narcisic Exploatator (de exemplu, se consideră îndreptățit, este lipsit de empatie și așteaptă să fie tratat diferențial, fără a returna favorurile respective; nu simte rușine, consideră că totul i se cuvine și se folosește de ceilalți pentru a-și satisface dorințele propriiă. Antisocial Iresponsabil (de exemplu, este nedemn de încredere și nu se poate pune bază pe el, nu reușește să facă față sau, în
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
structură maladaptativă precoce. El integrează experiențele maladaptative negative perceptuale, afective sau cognitive trăite într-un mod repetat uneori - în copilărie și adolescență care sub influențele mediului ce sunt percepute ca similare celor anterioare favorizează emoții negative intense precum frica, furia, rușinea sau ura. Acestea afectează constant abilitățile relaționale și adaptative datorită efectului lor cumulativ în timp și corespunzător faptului că au valoarea unor adevăruri indubitabile, de necontestat pentru individ. Terapiile cognitive care asociază și tehnici comportamentale presupun existența unei complianțe terapeutice
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
rezolva probleme interpersonale în folosul său. Față de aceste caracteristici ce-i asigură un succes social - cel puțin limitat - el este pe de altă parte un om complet lipsit de sinceritate, în care nu te poți încrede, un om fără sentimentul rușinii și al remușcărilor care are un comportament antisocial inadecvat și care nu învață din experiență. Relațiile sale interpersonale sunt deficiente în sensul egocentricității și a incapacității de a iubi, având o sărăcie majoră în relațiile afective. Nu-și dă seama
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
limbajului, cu afazia. Referințele sale sunt la opera lui HEAD, la o formă superioară de afazie, cea semantică. Ar fi vorba de o incapacitate constituțională, structurală bazată organic-cerebral, de a înțelege unele semnificații, cum ar fi cele de responsabilitate, vinovăție, rușine, alături de semnificația prieteniei, dragostei, grijii față de aproape. Psihopatul circumscris de CLECKLEY a rămas un tip de referință. El este construit în mare măsură categorial, prototipic, oricum nu dimensional. Mai mult, stilul de abordare și circumscriere pleacă de la cazuistică și se
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
caracteristicilor psihopatului Dispoziția afectivă Atitudinea față de sine Atitudinea față de alții Comportamentul față de alții Caracteristici morale Euforică Instabilă Morocănoasă Depresivă Anxioasă Egosintonie Egocentrism Grandiozitate Siguranță de sine Dominare Manipulare Exploatare Decizie rapidă Impulsiv Exploziv Violent Lezare, vătămare Lipsa de: Generozitate Milă Rușine Culpă Remușcare Agresivitate Anafectivitate Lipsa empatiei Lipsa emotivității și a fricii Trăsături psihologice constante Desconsiderare Dispreț Ură Suspiciune Opozivitate Raportare față de ceilalți Intimidare Chinuire Brutalizare Umilire Deficiențe în identificare Atașament, introjecție, reprezentarea altora în sine, relații obiectuale Încălcarea normelor Deficit
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
lungul timpului. Raportarea față de grupuri de persoane sau cea care decurge din încadrarea subiectului în statute și roluri sociale. Se vor avea în vedere, ca aspecte deficitare: manipularea; chinuirea celuilalt; neglijarea aproapelui; duplicitatea malignă; egoismul și negenerozitatea; lipsa sentimentului de rușine și vinovăție; iresponsabilitatea și difuzarea responsabilității. Manipularea. Comportamentul manipulativ e contrariul ideii centrale a lui KANT care pretinde că alt om să fie în permanență respectat, considerat întotdeauna scop în sine, și nu ca mijloc. Acest deziderat e practic imposibil
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
și nu neapărat una etică, fiind deseori expresia dificultății de relaționare afectivă profundă a tulburărilor de personalitate. Manipularea patologică, amorală a celor cu tulburări de personalitate se realizează fără compasiune, fără luarea în considerare a problemelor și suferințelor celuilalt, fără rușine sau sentiment de culpă, fără rezonarea interafectivă empatică dintre Eu și tu. Ea se poate articula cu conduite duplicitare, cu minciuna, mitomania, confabulația, reaua credință, ipocrizia. Din altă perspectivă manipularea se exercită în plan socio-politic și în comerț prin propagandă
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
mai sus poate fi orientativă pentru a interpreta hermeneutic egocentricitatea și incapacitatea de generozitate a câte unui caz dat de tulburare de personalitate, în articulare cu celelalte caracteristici menționate în acest capitol, și desigur, în raport cu moravurile vremii. Lipsa sentimentului de rușine și vinovăție. Omul normal judecă și evaluează valoric, moral, în permanență pe alții și se judecă pe sine - prin ceea ce face și felul în care este - presupunând constant cum îl evaluează și îl judecă alții pe el. Cu alte cuvinte
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
Atunci când subiectul nu mai are considerație față de ceilalți, nu-i mai stimează și când față de sine e indiferent sau într-o constantă atitudine de autoevaluare pozitivă, lui nu-i mai pasă nici de opinia și judecarea publică a celorlalți iar rușinea și pudoarea dispar. Sentimentul de vinovăție rezultă din judecarea de sine, privitor la propriile intenții, comportamente și mod de a fi - care - poate fi evaluat ca reprobabil, în conformitate cu normele și cutumele comunității. Acest sentiment nu ține de codul de sancțiuni
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
în contextul unei păreri despre sine centrată pe egofilie, evaluarea acestuia ca persoană în sine, rezonanța afectivă intersubiectivă, capacitatea de descentrare, de plasare în situația celuilalt, de milă, de compasiune, sentimentul de vinovăție poate fi redus sau chiar poate lipsi. Rușinea și vinovăția sunt cultivate de socio-cultură în diverse grade. În unele cazuri, cum e cel al creștinismului, însăși ideologia religioasă accentuează educarea acestor trăiri. În alte societăți ele sunt mai puțin cultivate. În prezent, chiar în țările euro-atlantice creștine, stilul
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
al creștinismului, însăși ideologia religioasă accentuează educarea acestor trăiri. În alte societăți ele sunt mai puțin cultivate. În prezent, chiar în țările euro-atlantice creștine, stilul de viață contemporan pune un accent tot mai mare pe asertivitatea sinelui și succes în detrimentul rușinii și culpabilității. Totuși, absența acestora este și va rămâne desigur multă vreme un element de caracterizare a tulburărilor de personalitate, mai ales a psihopatiei. Și aceasta deoarece în straturile profunde ale societății, sentimentul responsabilității, al vinovăției și generozitatea se păstrează
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
perspectivă morală - următoarele aspecte: incapacitatea unui comportament constant, cu sens moral pozitiv bogat în raport cu celălalt, ceilalți și sine; comportamente constante, cu sens moral negativ de tipul manipulării, chinuirii, neglijării, duplicității maligne; egofilie, lipsa de generozitate, milă, compasiune dar și de rușine și sentiment de vinovăție; tendința de deplasare și difuzare a responsabilității; deficiența raportării interpersonale de tip „eu-tu”, cu tendința plasării celuilalt la distanța indiferenței, a obiectelor ce nu se cer stimate, a lui oricine. Această grilă s-ar cere
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
morală comparație paleativă etichetarea eufemistică victima efecte în detrimentul victimei conduită condamnabilă deplasarea responsabilității difuzarea responsabilității Elemente de caracterizare generală a tulburărilor de personalitate: caracterizare tipologică categorială (prototipicăă sau/și prin configurare dimensională; caracterizare morală; Manipulare duplicitate egoism neglijarea malignă lipsa rușinii aproapelui și vinovăției chinuirea celuilalt lipsa și difuzarea responsabilității Aspecte pozitive caracteriale în sensul capacităților de coping și al dimensiunilor morale pozitive
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
din cea imediat următoare, I. demasca ceea ce el numea „falsele «modele»”, fiind împotriva revenirii numelor lui Ion Barbu și Lucian Blaga, în timp ce despre Craii de Curtea-Veche de Mateiu I. Caragiale scria că cititorul timpului prezent ar încerca „un sentiment de rușine și dezgust”, simțindu-se „într-o atmosferă irespirabilă, îndeosebi datorită eroului liric al acestei povestiri-poem, care atinge cu nemărginită evlavie tot ce are vreo legătură cu aristocrația decadentă.” Ideologul de acum debutase în presă în 1939, cu poezii de sursă
IGNAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287508_a_288837]
-
cu abilitate aluzii privitoare la patologia eroului. Ștefan (strungar) suferă de o formă accentuată a maniei persecuției și, într-un acces de gelozie, o ucide pe viitoarea lui soție, Anișoara. Nereușind să se sinucidă după omor, eroul alege oprobriul public, rușinea trecerii printr-un proces. Finalul este declamator: deși își dorește cu ardoare pedeapsa capitală, eroul așteaptă să joace, după detenție, rolul de pustnic dramatic. G. are și un volum de proză scurtă, Cafeneaua subiectelor (1980), unde unele schițe epice sunt
GENARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287210_a_288539]
-
conduită conformă normelor creștine. Altfel (de fapt, mai bine) spus: "Ei etalează animalul ca un fel de ideal "minim" de atins. Ceea ce realizează animalul omul rațional trebuie, cu orice preț, să fie capabil să facă. Ei încearcă să-i inspire rușine, în special în registru moral și plasează animalul și omul în competiție. Acesta din urmă trebuie să-l egaleze și să-l depășească dacă vrea să obțină mântuirea"75. În multe dintre capitolele sale, Fiziologul și apoi, pe urmele sale
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
carea întâi s-ar apuca alegea. Una, căci dinții lui de acea poamă și grumadzii de acea bucățea a nu fi, după cuvântul Inorogului, bine videa, alta, că de binele carile de la Inorog odânăoară vădzusă, aminte-i aducându-și, și rușine îi viniia, și mâniia i să scorniia (că la cei ce binele a răsplăti nu știu, din pomenire întâi rușine, iară din rușine mânie să scornește). Ce până mai pre urmă, pre binele obiceinic, răutatea din fire biruind (că cu
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
fi, după cuvântul Inorogului, bine videa, alta, că de binele carile de la Inorog odânăoară vădzusă, aminte-i aducându-și, și rușine îi viniia, și mâniia i să scorniia (că la cei ce binele a răsplăti nu știu, din pomenire întâi rușine, iară din rușine mânie să scornește). Ce până mai pre urmă, pre binele obiceinic, răutatea din fire biruind (că cu nemilostivirea neamul crocodililor vestit ieste), pre Inorog la bârlogul său dusă, unde preste acea noapte poprit îl ținu"27. Deocamdată
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Inorogului, bine videa, alta, că de binele carile de la Inorog odânăoară vădzusă, aminte-i aducându-și, și rușine îi viniia, și mâniia i să scorniia (că la cei ce binele a răsplăti nu știu, din pomenire întâi rușine, iară din rușine mânie să scornește). Ce până mai pre urmă, pre binele obiceinic, răutatea din fire biruind (că cu nemilostivirea neamul crocodililor vestit ieste), pre Inorog la bârlogul său dusă, unde preste acea noapte poprit îl ținu"27. Deocamdată, să observăm că
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
ținu"27. Deocamdată, să observăm că fiara aceasta nu este sclava instinctului, că fălcile sale, înarmate cu niște colți care i-au făcut faima, nu i-au înăbușit cu totul rațiunea. Dimpotrivă, Crocodilul a păstrat nealterate unele valori, printre care rușinea nu este cea de pe urmă; de aceea, el se poate întoarce împotriva propriei firi, a propriei naturi, care, de regulă, își avertizează în mod repetat Cantemir cititorii, nu ar permite asemenea efuziuni etice. Și totuși, Crocodilul nu mai este un
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
fiind un factor ce poate atrage oprobiul din partea mediului social, uneori chiar discriminare. Ce zic ceilalți care te văd? Într-un fel e jenant, știți, ca și cum te-ai spăla pe dinți în plină stradă. Mie cred că mi-ar fi rușine de ceilalți. Mai râd unii de tine, că unii te văd ca un handicapat, dacă aici ai ajuns.. și te privesc poate ca pe un ratat, ca pe un om bolnav rău. Asta nu mi-ar plăcea deloc, să știți
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
1977), cu participarea a peste 35.000 de mineri, și Brașov, în anii 1980, au avut loc pe acest fundal. Ceaușescu a știut să le înăbușe, manipulând și mințind greviștii prin promisiuni onorate doar parțial și generând un sentiment de rușine și neputință în rândul oamenilor participanți și a simpatizanților (Friedman, 2007). Viața populației era controlată cotidian nu doar la locul de muncă, unde funcționau informatorii și securiștii, adesea identificați de colegi, dar și acasă, în familie, unde în mod frecvent
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Partenera reprezintă obiectul controlului. Interacțiunea cu ea reînvie simbolul părintelui care controla și care transmitea permanent mesajul: trebuie să fii controlat. Partenerul se simte mereu expus riscului de a-și pierde partenera. Această pierdere ar înseamnă pentru el o grea rușine și semnul incapacității de a se controla pe sine și a-și controla viața („Nu mă pot controla dacă nu te pot ține pe ține sub control!”); 2. nevoia de a se apăra, de autoapărare și de a fi protejat
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
compromit dezvoltarea unui atașament securizant și a unor modele de relaționare sănătoasă cu ceilalți și cu sine însuși. Aceste forme de maltratare a copilului se asociază cu „simptome ulterioare de anxietate și depresie, mediate prin schemele de vulnerabilitate la răniri, rușine și autosacrificiu. Neglijarea emoțională se leagă de simptome ulterioare de disociere, mediate tot prin intermediul schemelor de vulnerabilitate față de răniri și rușine”(O'Dougherty Wright, Crawford, Del Castillo, 2009). Prima manifestare de abuz emoțional a copilului, o manifestare ce va deschide
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]