10,741 matches
-
critici de constituționalitate extrinseci, cât și intrinseci. 17. În ceea ce privește critica de neconstituționalitate extrinsecă, prin care susține că adoptarea măsurii eșalonării plății drepturilor salariale pe cale de ordonanță nu este justificată în niciun fel, Curtea observă că aceasta este neîntemeiată. Astfel, în speța de față este vorba de o ordonanță simplă a Guvernului adoptată în temeiul art. 108 din Constituție și al art. 1 pct. I.3 din Legea nr. 127/2012 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe, publicată în Monitorul Oficial
DECIZIE nr. 310 din 12 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 14 din Ordonanţa Guvernului nr. 17/2012 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273496_a_274825]
-
a legiuitorului, echivalează atât cu o ingerință nepermisă a puterii judecătorești într-o atribuție de competența exclusivă a autorității legiuitoare, cât și cu încălcarea supremației legii, care atribuie în mod expres și explicit doar împăcării, pe lângă alte instituții nerelevante în speță, caracterul unei asemenea cauze. Totodată, a admite, potrivit interpretării obligatorii date de Înalta Curte de Casație și Justiție, că încheierea unui acord de mediere poate interveni în tot cursul procesului penal, până la rămânerea definitivă a hotărârii, spre deosebire de împăcare, ale cărei
DECIZIE nr. 397 din 15 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 67 din Legea nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator, în interpretarea dată prin Decizia nr. 9 din 17 aprilie 2015 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, şi ale art. 16 alin. (1) lit. g) teza finală din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273486_a_274815]
-
obligatorie. Curtea apreciază, totodată, că reglementarea legală criticată, respectiv art. 2 alin. (1) din Legea nr. 192/2006 , prin care părțile sunt obligate la parcurgerea procedurii de informare asupra medierii, răstoarnă prezumția irefragabilă "nemo censetur ignorare legem". Dacă legea, în speță Legea nr. 192/2006 , cu toate modificările ei, este publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, potrivit acestui adagiu, cetățeanul beneficiază de prezumția de cunoaștere a legii. Ca atare, nu este justificată o procedură specială de informare asupra conținutului
LEGE nr. 192 din 16 mai 2006 (*actualizată*) privind medierea şi organizarea profesiei de mediator. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273504_a_274833]
-
obligatorie. Curtea apreciază, totodată, că reglementarea legală criticată, respectiv art. 2 alin. (1) din Legea nr. 192/2006 , prin care părțile sunt obligate la parcurgerea procedurii de informare asupra medierii, răstoarnă prezumția irefragabilă "nemo censetur ignorare legem". Dacă legea, în speță Legea nr. 192/2006 , cu toate modificările ei, este publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, potrivit acestui adagiu, cetățeanul beneficiază de prezumția de cunoaștere a legii. Ca atare, nu este justificată o procedură specială de informare asupra conținutului
LEGE nr. 192 din 16 mai 2006 (*actualizată*) privind medierea şi organizarea profesiei de mediator. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273504_a_274833]
-
în fața instanței judecătorești și să își formuleze apărările pe care le consideră pertinente și utile cauzei. 59. Referitor la încălcarea dreptului de proprietate privată, Curtea observă că dispozițiile în cauză, aplicându-se contractelor de adeziune în curs de derulare, în speță contracte de credit, nu încalcă prevederile art. 44 din Constituție. Curtea a statuat în jurisprudența sa că, potrivit art. 44 alin. (1) din Constituție, legiuitorul este în drept să stabilească conținutul și limitele dreptului de proprietate. De principiu, aceste limite
DECIZIE nr. 245 din 19 aprilie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 12 şi 13 din Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesionişti şi consumatori. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273633_a_274962]
-
în vedere de textul de lege menționat, iar, pe de altă parte, că ceea ce se solicită Înaltei Curți de Casație și Justiție nu reprezintă în realitate o problemă de drept, ci aplicarea în concret a dispozițiilor legale mai favorabile în speța dedusă judecății, împrejurare ce excedează competenței Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală. Mai mult, a arătat că modul de aplicare a dispozițiilor art. 5 din Codul penal într-o situație dată a fost deja stabilit prin
DECIZIE nr. 15 din 8 iunie 2016 privind interpretarea dispoziţiilor art. 10 din Legea nr. 187/2012 şi în aplicarea art. 5 din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273648_a_274977]
-
anterior, se impune determinarea legii penale mai favorabile condamnatului conform art. 5 din Codul penal. S-a arătat că ceea ce diferențiază cele două ipoteze este tocmai faptul că, spre deosebire de situația avută în vedere prin decizia anterior menționată, în situația de speță, operațiunea de contopire a pedepselor, care s-a solicitat la instanța de fond și cu privire la care aceasta s-a pronunțat, are loc în cursul judecății și nu în faza de executare, ambele pedepse fiind stabilite în temeiul Codului penal actual
DECIZIE nr. 15 din 8 iunie 2016 privind interpretarea dispoziţiilor art. 10 din Legea nr. 187/2012 şi în aplicarea art. 5 din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273648_a_274977]
-
care nu este lăsată la aprecierea judecătorului, a cărei neîndeplinire face ca pluralității de infracțiuni să nu îi fie aplicabilă legea nouă atunci când niciuna dintre faptele din structura pluralității nu a fost săvârșită sub noua codificare, cum este situația în speță. S-a apreciat că prin aceasta nu se încalcă principiul aplicării globale a legii penale mai favorabile, consfințit prin Decizia nr. 265 din 6 mai 2014 pronunțată de Curtea Constituțională, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 372
DECIZIE nr. 15 din 8 iunie 2016 privind interpretarea dispoziţiilor art. 10 din Legea nr. 187/2012 şi în aplicarea art. 5 din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273648_a_274977]
-
39 din Codul penal. În concluzie, în cea de-a doua opinie s-a apreciat că operațiunea de contopire a pedepselor nu se poate realiza decât în condițiile prevăzute de art. 39 din Codul penal, dat fiind faptul că, în speță, sancțiunea s-a stabilit în temeiul noului Cod penal, aplicarea dispozițiilor art. 34 din Codul penal din 1969 fiind posibilă numai în cazul în care și încadrarea juridică și pedeapsa ar fi stabilite în cauză potrivit vechii reglementări. III. Opinia
DECIZIE nr. 15 din 8 iunie 2016 privind interpretarea dispoziţiilor art. 10 din Legea nr. 187/2012 şi în aplicarea art. 5 din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273648_a_274977]
-
nici deciziile nr. 29/2015 și nr. 7/2016 ale Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, care sunt aplicabile în faza de executare a pedepselor. S-a apreciat că, în speță, în primul rând, se impune identificarea corectă a legii penale mai favorabile, în raport cu dispozițiile art. 5 din Codul penal și ale Deciziei nr. 265 din 6 mai 2014 , pronunțată de Curtea Constituțională, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I
DECIZIE nr. 15 din 8 iunie 2016 privind interpretarea dispoziţiilor art. 10 din Legea nr. 187/2012 şi în aplicarea art. 5 din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273648_a_274977]
-
prevederilor art. 5 din Codul penal. Nu a fost înaintată jurisprudență relevantă în susținerea acestei opinii. III.3. Într-o a treia opinie, minoritară, exprimată de magistrații Tribunalului Brașov și Tribunalului Bihor și Judecătoriei Galați, s-a apreciat că, în speță, se impune aplicarea tratamentului sancționator al pluralității de infracțiuni prevăzut de legea penală în vigoare la momentul efectuării operațiunii de contopire. Nu a fost înaintată jurisprudență relevantă în susținerea acestei opinii. III.4. Potrivit unei alte opinii (exprimată de o
DECIZIE nr. 15 din 8 iunie 2016 privind interpretarea dispoziţiilor art. 10 din Legea nr. 187/2012 şi în aplicarea art. 5 din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273648_a_274977]
-
acestei opinii. III.4. Potrivit unei alte opinii (exprimată de o parte dintre magistrații Curții de Apel București, de o parte dintre magistrații Curții de Apel Galați, Tribunalului Dolj și instanțelor arondate acestuia, Tribunalului Gorj) s-a apreciat că, în speță, trebuie aplicată legea penală mai favorabilă stabilită cu privire la tratamentul sancționator al concursului de infracțiuni. În plus, Tribunalul Gorj a arătat că a i se aplica inculpatului, în mod automat, prevederile legii noi pentru tratamentul sancționator al pluralității de infracțiuni, în
DECIZIE nr. 15 din 8 iunie 2016 privind interpretarea dispoziţiilor art. 10 din Legea nr. 187/2012 şi în aplicarea art. 5 din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273648_a_274977]
-
concursului de infracțiuni la data efectuării operațiunii de contopire, și de Tribunalul Constanța (Sentința penală nr. 592 din 28 noiembrie 2014) care, pornind de la opinia majoritară în sensul aplicării art. 5 din Codul penal, a nuanțat-o, apreciind că, în speța de față, se impune contopirea pedepselor potrivit noii reglementări, însă, în situația în care unele infracțiuni sunt încadrate conform vechii codificări, iar celelalte potrivit noului Cod penal, tratamentul sancționator al pluralității de infracțiuni se realizează în conformitate cu legea penală în baza
DECIZIE nr. 15 din 8 iunie 2016 privind interpretarea dispoziţiilor art. 10 din Legea nr. 187/2012 şi în aplicarea art. 5 din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273648_a_274977]
-
nr. 286/2009 privind Codul penal nu sunt incidente ��n cauză și că nu se solicită Înaltei Curți de Casație și Justiție rezolvarea de principiu a unei chestiuni de drept, ci aplicarea în concret a dispozițiilor legale mai favorabile în speța dedusă judecății, împrejurare ce excedează competenței acesteia. În urma comunicării raportului întocmit în temeiul art. 476 alin. (7) din Codul de procedură penală, inculpatul P.I. și partea civilă SC G.F.R. - S.A. nu au formulat un punct de vedere scris privind chestiunile
DECIZIE nr. 15 din 8 iunie 2016 privind interpretarea dispoziţiilor art. 10 din Legea nr. 187/2012 şi în aplicarea art. 5 din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273648_a_274977]
-
face obiectul sesizării; problema de drept supusă analizei să nu fi primit o rezolvare anterioară printr-o hotărâre prealabilă sau printr-un recurs în interesul legii și să nu facă obiectul unui asemenea recurs în curs de soluționare. Or, în speță nu este îndeplinită una din condițiile de admisibilitate, respectiv aceea ca de lămurirea sesizării să depindă soluționarea pe fond a cauzei. În acest sens se constată că, deși în cuprinsul dispozițiilor art. 475 din Codul de procedură penală nu se
DECIZIE nr. 15 din 8 iunie 2016 privind interpretarea dispoziţiilor art. 10 din Legea nr. 187/2012 şi în aplicarea art. 5 din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273648_a_274977]
-
hotărâri prealabile de către Înalta Curte de Casație și Justiție. Așadar, este necesar ca sesizarea să tindă la obținerea unei interpretări in abstracto a unor dispoziții legale determinate, iar nu la rezolvarea implicită a unor chestiuni ce țin de particularitățile fondului speței ( Decizia nr. 14 din 12 mai 2015 , pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 454 din 24 iunie 2015). Din
DECIZIE nr. 15 din 8 iunie 2016 privind interpretarea dispoziţiilor art. 10 din Legea nr. 187/2012 şi în aplicarea art. 5 din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273648_a_274977]
-
pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, în aplicarea art. 5 din Codul penal, deși acestea nu sunt incidente în cauză, dat fiind că ipotezele de la care pleacă textul de lege nu se regăsesc în speța analizată. Astfel, potrivit dispozițiilor art. 10 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, "tratamentul sancționator al pluralității de infracțiuni se aplică potrivit legii noi atunci când cel puțin una dintre infracțiunile
DECIZIE nr. 15 din 8 iunie 2016 privind interpretarea dispoziţiilor art. 10 din Legea nr. 187/2012 şi în aplicarea art. 5 din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273648_a_274977]
-
rolul Curții de Apel Constanța nu a fost săvârșită sub imperiul legii noi, astfel cum cere textul de lege menționat. Pe de altă parte, Curtea de Apel Constanța pune problema stabilirii legii aplicabile tratamentului sancționator al pluralității de infracțiuni în speța dedusă judecății (noul Cod penal sau Codul penal din 1969), pornind de la ipoteza că legea penală mai favorabilă pentru infracțiunea dedusă judecății (cea de furt) este legea penală nouă. Or, potrivit Deciziei nr. 265 din 6 mai 2014 pronunțată de
DECIZIE nr. 15 din 8 iunie 2016 privind interpretarea dispoziţiilor art. 10 din Legea nr. 187/2012 şi în aplicarea art. 5 din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273648_a_274977]
-
372 din 20 mai 2014, care impun o analiză globală a legii penale mai favorabile, fără combinarea prevederilor din legi penale succesive. Aceasta însă nu înseamnă, așa cum au concluzionat unele instan��e, că, în mod automat, concursului de infracțiuni din speță trebuie să îi fie aplicat tratamentul sancționator prevăzut de noul Cod penal pentru că încadrarea juridică a infracțiunii deduse judecății a fost făcută în baza acestui cod. Instanța învestită cu soluționarea apelului inculpatului trebuie să facă o analiză a întregii cauze
DECIZIE nr. 15 din 8 iunie 2016 privind interpretarea dispoziţiilor art. 10 din Legea nr. 187/2012 şi în aplicarea art. 5 din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273648_a_274977]
-
apelului inculpatului trebuie să facă o analiză a întregii cauze deduse judecății (în care trebuie să aibă în vedere și obligativitatea aplicării dispozițiilor privind concursul de infracțiuni), și nu să stabilească mai întâi legea penală mai favorabilă pentru infracțiunea din speță, iar apoi să încerce să detecteze textul de lege aplicabil concursului de infracțiuni. Se constată astfel că problema cu care a fost sesizată Înalta Curte nu este o veritabilă chestiune de drept, deoarece în cauză nu există o neclaritate în
DECIZIE nr. 15 din 8 iunie 2016 privind interpretarea dispoziţiilor art. 10 din Legea nr. 187/2012 şi în aplicarea art. 5 din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273648_a_274977]
-
dispozițiilor art. 10 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal și în aplicarea art. 5 din Codul penal, ci o problemă de stabilire a legii penale mai favorabile într-o speță dată, aspect care este atributul exclusiv al judecătorului/completului de judecată învestit cu soluționarea Dosarului nr. 15.388/212/2015 și excedează competenței Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, căruia, potrivit dispozițiilor art. 475 din Codul
DECIZIE nr. 15 din 8 iunie 2016 privind interpretarea dispoziţiilor art. 10 din Legea nr. 187/2012 şi în aplicarea art. 5 din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273648_a_274977]
-
ipoteze simplificatoare: (1) Analiza financiară și respectiv metoda fluxului de numerar actualizat stă la baza determinării deficitului de finanțare. ... (2) Metoda fluxului de numerar actualizat reflectă profitabilitatea financiară a investiției, respectiv abilitatea proiectului de a genera resurse financiare suplimentare (în speță profit) față de cele investite, independent de modul în care este proiectul finanțat. ... (3) Metoda ia în considerație numai veniturile obținute din plățile directe de la utilizatori (revenue cash în - flows directly paid by users) cum ar fi: tarife, taxe, rente, etc.
ANEXE din 30 iulie 2008 (*actualizate*) la Ordinul nr. 2.287 din 30 iulie 2008 , privind cererea de propuneri de proiecte şi ghidul solicitantului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273438_a_274767]
-
între cerințele calitative ale legii trebuie să se numere și previzibilitatea, adică norma juridică trebuie să fie enunțată cu suficientă precizie, pentru a permite cetățeanului să își controleze conduita, să fie capabil să prevadă, într-o măsură rezonabilă, față de circumstanțele speței, consecințele care ar putea rezulta dintr-o anumită faptă, chiar dacă trebuie să apeleze la consiliere de specialitate în materie. Ca atare, criticile privind lipsa de previzibilitate și claritate a dispozițiilor art. 29 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656
DECIZIE nr. 379 din 7 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 29 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării terorismului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273736_a_275065]
-
că acestea provin din săvârșirea de infracțiuni, este intrinsecă naturii reglementării. Prin urmare, norma juridică este enunțată cu suficientă precizie pentru a permite destinatarului său să își controleze conduita, să fie capabil să prevadă, într-o măsură rezonabilă, față de circumstanțele speței, consecințele care ar putea rezulta dintr-o anumită faptă, chiar dacă trebuie să apeleze la consiliere de specialitate în materie. 22. În concluzie, faptul că infracțiunea se poate comite în diferite modalități nu este de natură a afecta prezumția de constituționalitate
DECIZIE nr. 379 din 7 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 29 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării terorismului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273736_a_275065]
-
oricăreia dintre prevederile Legii nr. 115/2015 . În plus, văzând și dezvoltările jurisprudențiale mai sus referite, a socoti admisibil a se proceda astfel înseamnă a ignora condiția "interesului procesual al invocării excepției de neconstituționalitate" în cazul unor persoane care, în speță, nu îndeplinesc condițiile pentru înregistrarea candidaturii la alegerile locale, deci nu îndeplinesc condiția de a participa la etapa alegerilor, de natură a le conferi calitatea de a contesta modul de organizare și desfășurare a acestora. 24. Pentru aceste motive, Curtea
DECIZIE nr. 287 din 11 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 39 alin. (4), art. 49 alin. (2), art. 50 alin. (2), art. 51 şi art. 101 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273727_a_275056]