10,864 matches
-
nouă perspectivă. Piesele lui erau jucate în toată Europa și traduse în foarte multe limbi. "" a fost publicată la Copenhaga unde a și avut loc premiera. A fost a doua dintr-o serie de piese realiste ale lui Ibsen. Prima, "Stâlpii societății" (1877), a creat vâlvă în toată Europa și a fost repede adoptată de teatrele avantgardiste ale continentului. Se spune că intriga piesei este bazată pe un eveniment din viața lui Ibsen. În 1870, Laura Kieler i-a trimis lui
O casă de păpuși () [Corola-website/Science/314110_a_315439]
-
funie dublat de o undă a apei peste talpă, un brâu median de cruci cioplite în relief și un rând de ocnițe sub streșini. Decorația exterioară se intensifică în jurul locurilor de trecere dintr-o încăpere la alta. Se disting astfel stâlpii și grinzile pridvorului, portalul de intrare, decorația bogată peste golurile dintre tinda femeilor și biserica bărbaților, culminând cu iconostasul bogat decorat ce separă altarul de restul bisericii. Ferestrele originale nu sunt lipsite nici ele de decor, fiind încadrate de mici
Biserica de lemn din Miroslovești () [Corola-website/Science/314126_a_315455]
-
cu motive ornamentale și forme legate de ritul creștin” - troițe sau ideea răstignirii stilizată, pecetare cruciforme - și „cele cu pronunțat caracter laic”. Aceste obiecte de cult au tendințe puternice de abstractizare. Aproape fiecare piesă este unicat. Unele au forma unor stâlpi de marmură, altele au forme brâncușiene sau asemănătoare sculpturilor lui Henri Moor (v. Victor Pop, Sabin Șainelic, 2002). În ciuda miniaturizării, colecțiile de prescurnicere alcătuiesc veritabile galerii de artă, grație formelor superioare: rozetă solară (Cuhea), troițe, spic de grâu, obeliscul „1877
Pecetar () [Corola-website/Science/314168_a_315497]
-
unei gospodării și/sau case din Maramureșul tradițional. Porțile de lemn ale gospodăriilor tradiționale din Maramureș sunt situate îndeosebi în satele de pe văile Mara, Cosău și Iza, dar și în unele localități din Țara Lăpușului. Construite în general pe trei stâlpi și un „fruntar” (pragul de sus al porții) din lemn de stejar, având „hăizașul” (acoperișul) șindriluit, porțile din această zonă au fost comparate adesea cu veritabile „arcuri de triumf”, pe sub care țăranii treceau cu demnitate, mândri de originea lor nemeșească
Poartă maramureșeană () [Corola-website/Science/314166_a_315495]
-
paralel pe o ramă dreptunghiulară și cu o diagonală, pentru a-i fixa, și care se deschidea într-o parte). Maramureșul a fost, deci, la un moment dat, o enclavă imperială unică, populată cu țărani de viță nobilă. Porțile cu stâlpi sculptați și șindrilă sunt relicva unei organizări sociale care a funcționat până în secolul al XX-lea. În 1977, Francisc Nistor scria următoarele: Construcția, incizarea motivelor și actul de trecere pe sub pragul porții suportau fiecare un ritual aparte, pe baza unor
Poartă maramureșeană () [Corola-website/Science/314166_a_315495]
-
îndepărta din jurul gospodăriei orice nenorociri și toate „ceasurile rele”. Apoi, transportul lemnului din pădure trebuia să se facă într-una din zilele lucrătoare „de dulce” (marți, joi sau sâmbătă), în virtutea credinței că astfel lemnul va fi aducător de noroc. Sub stâlpul care leagă pragul se puneau „bani, agheasmă și tămâie, ca să nu se apropie ciuma.” Iar pentru apărarea averii și a casei, pe stâlpi se incizau figuri antropomorfe, protectoare. Motivele sculptate aveau substraturi magice (unele), însă decodificarea celor mai frecvente elemente
Poartă maramureșeană () [Corola-website/Science/314166_a_315495]
-
de dulce” (marți, joi sau sâmbătă), în virtutea credinței că astfel lemnul va fi aducător de noroc. Sub stâlpul care leagă pragul se puneau „bani, agheasmă și tămâie, ca să nu se apropie ciuma.” Iar pentru apărarea averii și a casei, pe stâlpi se incizau figuri antropomorfe, protectoare. Motivele sculptate aveau substraturi magice (unele), însă decodificarea celor mai frecvente elemente utilizate de meșterii populari ne permit incursiuni într-un univers mitologic, antecreștin: funia, nodurile, rozetele solare - cu variațiile: cerc simplu, cercuri concentrice, soare
Poartă maramureșeană () [Corola-website/Science/314166_a_315495]
-
drepte sau în „coadă de rândunică”. Are următoarele dimensiuni: pronaosul (3,53/5,86), iar naosul (6,10/5,86); altar poligonal cu pereții retrași. La strămutare a fost modificată prin adăugarea, pe latura sudică, a unui pridvor cu șase stâlpi. În 1924 satul a reparat biserica, mutând ușa de intrare de pe latura sudică pe cea vestică și tencuind construcția, atât în interior, unde au aplicat stratul de tencuială peste vechea pictură, cât și în exterior, unde au acoperit brâul în
Biserica de lemn din Dâncu () [Corola-website/Science/314267_a_315596]
-
și tencuind construcția, atât în interior, unde au aplicat stratul de tencuială peste vechea pictură, cât și în exterior, unde au acoperit brâul în torsadă, aflat la 0,77 m înălțime de la baza tălpii. Pronaosul susține pe grinzile sale rezistente stâlpii ce alcătuiesc scheletul trainic al turnului. Acesta se remarcă prin galeria deschisă, coiful octogonal și cele patru turnulețe de la bază. La ultima reparație, cea din 1988, s-a renunțat la acoperișul tradițional de șindrilă, biserica fiind astăzi integral învelită cu
Biserica de lemn din Dâncu () [Corola-website/Science/314267_a_315596]
-
India de nord, formând Imperiul Maurya. Nepotul acestuia, Așoka, a extins imperiul și inițial, hindus fiind, a adoptat legile morale budiste de corectitudine și non-violență. A trimis misionari budiști în Indonezia, Egipt și Asia Centrală. A ridicat un număr mare de stâlpi de piatră inscripționați cu reguli morale și religioase pentru popor, precum și sisteme de iazuri, irigații și fântâni. A avut o poliție secretă cu ajutorul căreia își conducea imperiul diversificat în peste 60 de limbi și credințe diferite. Nu a reușit să
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
înarmați cu pistoale de semnalizare. Numarul jandarmilor căzuți în mâna minerilor se ridica la peste 1500; prefectul de Vâlcea, Nicolae Curcăneanu, a fost luat deasemenea ostatic. Coloana de manifestanți își continuă drumul spre Râmnicu Vâlcea, după ce au îndepărtat stabilopozii și stâlpii de beton aflați pe șosea. Toate mașinile cu număr de București sunt distruse, fără discriminare. La Râmnicu Vâlcea, forțele de ordine au reușit să oprească încercarea câtorva sute localnici de a pătrunde în sediul Prefecturii, care este încercuit de manifestanții
Mineriada din ianuarie 1999 () [Corola-website/Science/314328_a_315657]
-
probabil la 1901 sau în decursul secolului 19, biserica a primit aspectul unei biserici de zid. Cu această ocazie a fost refăcută învelitoarea turnului într-un stil barocizant, a fost adausă o suprastructură butei și turnul a fost descărcat prin stâlpi de zid în interiorul pronaosului. Unul din stâlpi este de fapt un coș ce indică efortul de a mări confortul interior. Tot atunci trebuie că au fost îmbrăcați cu pământ pereții exteriori și repictați în interior. Decorația acestei biserici, îndeosebi portalele
Biserica de lemn din Cociuba Mică () [Corola-website/Science/313347_a_314676]
-
19, biserica a primit aspectul unei biserici de zid. Cu această ocazie a fost refăcută învelitoarea turnului într-un stil barocizant, a fost adausă o suprastructură butei și turnul a fost descărcat prin stâlpi de zid în interiorul pronaosului. Unul din stâlpi este de fapt un coș ce indică efortul de a mări confortul interior. Tot atunci trebuie că au fost îmbrăcați cu pământ pereții exteriori și repictați în interior. Decorația acestei biserici, îndeosebi portalele și cioplitura grindei interioare, are elemente comune
Biserica de lemn din Cociuba Mică () [Corola-website/Science/313347_a_314676]
-
fost inițial o bazilică romanică cu trei nave, construită la începutul secolului al XIII-lea, cu cinci travee, absidiole în dreptul navelor laterale și o absidă mare, precedată de un cor păstrat în dreptul navei principale. Din vecea biserică se mai păstrează stâlpii dintre nave, bolțile navelor laterale, absidiola navei laterale de S, precum și părți ale portalurilor de S și N. Pe baza inscripției păstrate pe un potir, se presupune că biserica ar fi purtat hramul "Sf. Andrei". La sfârșitul secolului al XV
Gușterița, Sibiu () [Corola-website/Science/313781_a_315110]
-
fost construite în apă. Prima, era o linie îndepărtata cu o mica gaura în mijlocul sectorului Dog White și una mai mare de-a lungul întregului sector Easy Red. Ea era constituită din 200 de Porți Belgiene având mine agățate pe stâlpi verticali. În spatele acestei linii cu 30 de metri era o alta formată din bușteni îndreptați dinspre uscat spre mare, fiecare al treilea buștean având o mină antitanc. Această linie defensivă nu a fost atât de eficientă cum și-ar fi
Plaja Omaha () [Corola-website/Science/313753_a_315082]
-
a incintei se află turnul clopotniță, cu două etaje și cu acoperiș în formă de mitră arhierească. Intrarea în sansamblu se face printr-un gang aflat în stânga clopotniței. În stânga și în dreapta clopotniței sunt clădiri pentru chilii cu cerdacuri susținute de stâlpi din lemn în partea sudică și de coloane din zid în partea nordică. În partea de est a incintei se află mai multe clădiri cu scop administrativ: stăreția (care are la parter ateliere, iar la etaj chilii), sala de protocol
Mănăstirea Vorona () [Corola-website/Science/313822_a_315151]
-
capetele bârnelor de sus, care în punctele de întâlnire formează console masive-aripi-cu crestături paralele și care coboară aproape spre mijlocul lăcașului. Pe latura de sud a bisericii este situată prispa, adăugată spre sfârșitul secolului al XVIII-lea, la care doi stâlpi sculptați au rămas la forma lor originală, ei, ca și prestolul-masa altarului-putând fi atribuiți aceluiași meșter. Decorația picturală a bisericii este și ea deosebită, fiind creația unor cunoscuți zugravi din secolul al XVIII-lea. Îi întâlnim pe zugravii Ioan și
Biserica de lemn din Pănet () [Corola-website/Science/313828_a_315157]
-
Monumentele istorice aflate pe teritoriul orașului Urlați sunt: Crucea masivă de piatră (388 cm. înălțime, 64 cm. înălțimea piuei în care era prinsă, 132 cm. lățimea brațului transversal, 58 cm. lățimea medie a stâlpului de formă tronconică, 45 cm. grosimea) a fost ridicată de domnitorul Constantin Șerban (1654-1658) în urma victoriei repurtate conform inscripției: văzându slugile noastre dărăbanți, seime(ni) sculându-se cu vrăju(mă)șie asupra domniei mele, (...) i-am biruit și am făcut
Monumente istorice ale orașului Urlați () [Corola-website/Science/313827_a_315156]
-
am biruit și am făcut ace(a)stă cruce și acest puțu. Dacă inscripția principală se conservă în condiții bune care au permis citirea ei, o a doua inscripție, foarte ștearsă și în consecință indescifrabilă (pe fața laterală dreapta a stâlpului) cuprindea, se pare, data ridicării monumentului, numele ispravnicului și poate și alte amănunte. La aproximativ 100 m. nord-vest de locul unde era amplasat monumentul se află un puț făcut prin anii ’20 (sec. XX), pe locul altuia dinainte, poate chiar
Monumente istorice ale orașului Urlați () [Corola-website/Science/313827_a_315156]
-
și sub pământ. Din această pivniță pornește un tunel cu înălțimea de 180 cm. și lățimea de 70 cm., pe care nu l-am putut explora. Parterul cuprinde 10 încăperi de locuit cu holuri și un pridvor acoperit, susținut de stâlpi din lemn și arcade. Pereții clădirii sunt din cărămidă tencuită (interiorul pivniței netencuit). În aripa stângă, pereții sunt căptușiți la exterior, cu piatră cioplită. Grosimea pereților la parter este de 45 cm., iar la pivniță de 80 cm. (pereții despărțitori
Monumente istorice ale orașului Urlați () [Corola-website/Science/313827_a_315156]
-
1731. Puțul Frumos se află în cartierul Valea Mieilor. Acest monument etnografic a fost reconstruit prin 1862, de către localnicul A. Dumitru Ștefan, cu colac din piatră (rămas, pare-se de la vechiul puț), dotat cu roată și fus fixate pe doi stâlpi din lemn și un jgheab. Întreaga construcție este adăpostită de un mic pavilion. A fost ridicată în vremea domniei lui C. Brâncoveanu vă leato 7206 (1697-1698) sau (timpul a avut înrâurire asupra inscripției) din vremea lui Grigore al II-lea
Monumente istorice ale orașului Urlați () [Corola-website/Science/313827_a_315156]
-
proprietatea comuna a celor care dețin apartamente în aceasta, afectat scărilor, lifturilor, uscătoriilor sau oricăror alte utilități asemănătoare; ... e) loggie - galerie exterioară încorporată unei clădiri, acoperită și deschisă către exterior printr-un șir de arcade sprijinite pe coloane sau pe stâlpi; ... f) nivel - fiecare dintre părțile unei clădiri cuprinzând încăperile/incintele situate pe același plan orizontal, indiferent că acestea sunt la subsol, la nivelul solului sau la orice înălțime deasupra solului; ... g) perete - element de construcție așezat vertical sau puțin înclinat
NORME METODOLOGICE din 22 ianuarie 2004 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261928_a_263257]
-
fost tencuiți. Pridvorul situat pe latura de sud este deschis, deasupra sa aflându-se un mic turn-clopotniță. El este construit din zidărie de piatră (element constructiv care deosebește biserica din Todirești de alte biserici de lemn), fiind susținut de patru stâlpi care formează trei goluri încheiate cu arcuri în plin cintru. Ușa de intrare are un ancadrament decorat cu o înlănțuire de opturi ce pornesc de pe un soclu simplu, dezvoltată pe o singură parte a ramei. Pronaosul are o formă dreptunghiulară
Biserica de lemn din Todirești () [Corola-website/Science/320429_a_321758]
-
ctitorilor din pronaosul bisericii din piatră. Biserica de astăzi prezintă în linii generale arhitectura lui Matei Basarab. Din punct de vedere arhitectonic biserica de zid este în plan triconc, cu altar octogonal, iar pronaosul se termină cu un pridvor pe stâlpi. Pe lângă icoana Sfintei Fecioare, de care este legat trecutul mânăstirii se păstrează cele două policandre de la Șerban Cantacuzino și doamna Marica Brâncoveanu, cele trei icoane mari împărătești, precum și alte 36 de icoane mai mici, zugrăvite în anii 1833-1840 de Gheorghe
Biserica de lemn din Mănăstirea Dintr-un lemn () [Corola-website/Science/320483_a_321812]
-
a 100 de ani de la Unirea Principatelor, fațada exterioară a bisericii a fost restaurată. O altă serie de reparații au avut loc în 1966, prilej cu care a fost zugrăvită în interior, i s-a reparat acoperișul, a fost înlocuit stâlpul de susținere a crucii de pe turla clopotniței. Cheltuielile de reparații s-au făcut cu sprijinul Mitropoliei Moldovei și Sucevei și donațiile credincioșilor. Sfatul Popular al orașului Iași a realizat pavajul înconjurător. Reparațiile bisericii au fost finalizate în 1990, iar la
Biserica Mitocul Maicilor din Iași () [Corola-website/Science/317943_a_319272]