10,282 matches
-
demult chiar la poalele Balcanilor, dând mâna cu românii din sudul Pensinsulei Balcanice”. La miazănoapte, hotarul „se ține acuma aproape de apa Ceremușului. De pe malul drept al Ceremușului privește ca de pe o prispă înaltă spre șesul Pocuției, stăpânit câtva timp de voievozii Moldovei”. În acest spațiu se înscriau hotarele statului român, așa cum a fost prefigurat în cursul anului 1918 și recunoscute prin tratatele de după primul război mondial. La miazăzi, România avea doi vecini: Serbia, din cadrul Iugoslaviei (denumită la început Regatul Sârbo-Croato-Sloven), de la
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
centrale, precizându-se hotarele lor, în sensul medieval al termenului. Către sfârșitul secolului al XIV-lea, hotarele Țării Moldovei s-au conturat tot mai clar, ca urmare a procesului continuu de extindere a ariei de aplicare a puterii politice de către voievozii țării. Într-o dezbatere amplă, cu participarea - de-a lungul anilor - a unor specialiști de primă mărime în domeniu, istorici de prestigiu din Republica Moldova au reluat, în sinteză, rezultatele obținute de înaintași și au adus noi precizări. Există „considerente [care
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
stat suveran, statut care se exercita prin persoana domnului. Urmașul lui Petru I, Roman I, a desăvârșit unitatea teritorială a Moldovei. În hrisovul din 30 martie 1392, el se intitula „Marele singur stăpânitor, din mila lui Dumnezeu domn, Io Roman voievod, stăpânind Țara Moldovei de la munte până la mare”. Prin încorporarea formațiunilor din sud, Moldova devenise un stat pontic, fapt care avea să-i influențeze în mod decisiv istoria. Dincolo de unele chestiuni ce rămân de discutat între specialiștii problemei, este indubitabil că
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
de cronologie îndeosebi, ce rămân de discutat între specialiștii problemei, s-a produs unificarea politico-statală a spațiului cuprins între Carpați, Marea Neagră și Nistru; în 1392, domnul Roman I se intitula: „marele singur stăpânitor, din mila lui Dumnezeu domn, Io Roman voievod, stăpânind Țara Moldovei de la munte până la mare”. Hotarul în care au stăruit românii la răsărit a fost Nistrul și apele Mării Negre, iar numeroși români au trecut vadurile fluviului, pe malul stâng și mai departe, în stepă. Teritoriul dintre Prut, Marea Neagră
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Gurița”, „Viitorul”, „Alandala”, „Versuri și proză”, „Săptămâna politică și culturală”, „Drepturile femeii”, „Noi pagini literare”, „Universul”, „România de mâine”, „Naționalul”, „Palatul de Justiție”, „Cronicarul”, „Literatorul”, „Politica”, „Teatrul de mâine”, „Democratul”, „Gazeta Capitalei”, „Dimineața”, „Răsăritul”, „Actualitatea”, „Lumea copiilor”, „Cultura poporului”, „Țara voievozilor”, „Veselia”, „Universul copiilor”, „Fântâna darurilor”, „Luceafărul literar și artistic”, „Omul liber”, „Revista scriitoarelor și scriitorilor români”, „Isis”, „Cuvânt bun”, „Ortodoxia”, „Gazeta”, „Duminica copiilor”, „Luceafărul literar și critic”, „Epigrama”, „Curentul magazin”, „Progresul literar”, „Rapid”, „Glasul neamului”, „Curentul pentru copii și tineret
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286772_a_288101]
-
Împărăția turcească. Ajunși spaima popoarelor, turcii se credeau de neînvins, iar sultanii lor, plini de Îngâmfare, se visau cuceritorii lumii. Numai că, la Dunăre, s-au izbit de zidul de nepătruns ridicat În calea lor de strămoșii noștri, conduși de voievozi cu dragoste de neam și patrie. Iată vine-un sol de pace c-o năframă-n vârf de băț. Baiazid, privind la dânsul, Îl Întreabă cu dispreț : -,,Ce vrei tu ? “ -,, Noi ? Bună pace ! Și de n-o fi cu bănat
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
Curgeau plăieșii roiuri de pe sub poalele codrilor. Oastea nouă ieși ca din pământ. S-a pornit domnul cu ea și s-a lăsat pe neasteptate asupra turcilor, care se credeau stăpâni pe țară. Atunci a văzut Ștefan ce pot feciorii Vrâncioaiei. Voievodul, biruitor, În cuibul lui de vultur, la Cetatea Neamțului, a chemat cu drag pe cei șapte voinici și le-a zis : Voi sunteți șapte frați. În Vrancea sunt șapte munți, ai voștri să fie de veci și neam din neamul
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
de ciudă. Văzuse cu ochii lui sate arzând și carele Moldovei În pribegie. Văzuse corbi zburând spre stârvurile oamenilor. Zărise și tătari, pe un deal, departe, și-n urma lor cerul era Înroșit de focuri. Asta era Întâia amintire a voievodului despre tătari. De ce? a Întrebat Încă o dată Ștefăniță, așa de crunt, Încât Mitruț aproape că și-a pierdut firea, iar ceilalți copii au stat din râs. De ce calci pământ străin, han nelegiuit? Ce pedeapsă i se cuvine pentru că a năvălit
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
galop, dând foc satelor, ucigând și prăpădind tot, spre Suceava-n sus. IV În vremea asta, Bogdan-Voievod galopa spre munți, ținându-l pe Ștefăniță dinaintea lui. Se lăsase Întunericul. Cărarea codrilor urca. Niciodată să nu uiți, fiul meu...Îi spunea voievodul. Copilul din Borzești trebuie răzbunat ! Nicidată n-am să uit, tată... a răspuns Ștefăniță. Pe Mitruț am să-l răzbun eu, cu mâna mea ! Dacă trăiește hanul până cresc eu mare, Îl spânzur de stejarul din Borzești... Pârjolul urca Înainte
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
A coborât și Ștefan, cu țara, de cum i s-a adus vestea de cumpănă. Într-o noapte cerul s-a făcut roșu cât țineau zările. Ardeau satele și câmpiile. Puținii pământeni scăpați cu zile veneau Îngroziți, rânduindu-se În oastea voievodului. Bătălia cumplită s-a Încins cât ai scăpăra din ochi. Valea s-a umplut de nechezăturile cailor, de bufniturile scuturilor. Luceau lăncile. Zbârnâiau săgețile. Stefan cel Mare Își deschide drum spre inima bătăliei, către han, izbind În dreapta și-n stânga
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
calea. După el vine un călăreț cu chipul rotund și privirea semeață. Calul lui e numai spumă. Stă drept În șa. Pletele Îi curg pe spatele Împlătoșat, ca valurile pârâului care Îi duce cine știe unde. Călărețul acesta este Ștefan cel Mare, voievodul Moldovei. Ce apă este asta ? Întreabă domnul Ștefan. E Putna, Măria ta - răspunde oșteanul din frunte. Mai mergem mult ? Cum poruncește Măria ta. Ajungând pe malurile Putnei, În dulcea și frumoasa Bucovină, Înconjurat de ostașii săi, viteazul domn se sui
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
poartă, ca o salbă, străvechi monumente, adăpostind neprețuite obiecte de artă, fiecare din ele amintindu-ne de un trecut glorios. Un astfel de monument este și Mânăstirea Putna, zidită de Ștefan cel Mare. Cuvinte: cetate de scaun = cetatea unde locuiau voievodul și slujitorii săi; capitala țării; Împlătoșat = Îmbrăcat, Înarmat cu o haină specială din zale, de fier, piele etc., pentru a apăra corpul de lovituri; arcaș = oștean Înarmat cu arc; persoană care trage cu arcul. GIURGIU - CĂLUGĂRENII după Alexandru Vlahuță Sosim
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
Alecu Cantacuzino, Logofătul Baptiste Veleli de V. Alexandrescu (V.A. Urechia) și Manoil de D. Bolintineanu. Dovedind prețuire pentru înaintași, R.l. publică cinci poezii de C. Conachi și scrisoarea acestuia către mitropolitul Veniamin Costache, fragmentul Răzvan-Vodă din Românii supt Mihai Voievod Viteazul de N. Bălcescu, Jalnica Moldovei întâmplare de Al. Beldiman. Spiritul critic este ilustrat prin fabulele tipărite de Gr. Alexandrescu (Răzbunarea șoarecilor, Ogarul și iepurele) și Al. Donici (Nada și chiticul, Știuca și motanul), printr-un articol despre mitropolitul Iacob
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289324_a_290653]
-
prin care neamul românesc a reapărut În istorie, iar conducătorii acestui partid, cel mai stalinist dintre toate, care se țin la cîrma țării numai prin grația rușilor și slujindu-se de o singură armă, teroarea, se numesc, ca și primii voievozi români: descălecători. Încerc să uit acest cuvînt și nu pot” (p. 42). La un capăt se află „marii colaboratori” cum este cazul lui Mihai Beniuc plasat „la avangarda poliției”, Întrucît În volumul autobiografic Pe muche de cuțit Beniuc Îl denunță
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Regim de înălțime: parter ● Capacitate grădiniță: săli de grupă 2 Durata de realizare a investiției luni 12 -------- Anexa 2/ 1.b/12 CARACTERISTICILE PRINCIPALE ȘI INDICATORII TEHNICO-ECONOMICI AI OBIECTIVULUI DE INVESTIȚII Construire Grădinița cu program normal 2 grupe, sat Valea Voievozilor, comuna Răzvad, județul Dâmbovița TITULAR: Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului BENEFICIAR: Consiliul Local al comunei Răzvad, județul Dâmbovița AMPLASAMENT: Intravilanul localității Valea Voievozilor, comuna Răzvad, județul Dâmbovița INDICATORI TEHNICO-ECONOMICI Valoarea totală a investiției (inclusiv TVA): mii lei 1.007
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235775_a_237104]
-
ȘI INDICATORII TEHNICO-ECONOMICI AI OBIECTIVULUI DE INVESTIȚII Construire Grădinița cu program normal 2 grupe, sat Valea Voievozilor, comuna Răzvad, județul Dâmbovița TITULAR: Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului BENEFICIAR: Consiliul Local al comunei Răzvad, județul Dâmbovița AMPLASAMENT: Intravilanul localității Valea Voievozilor, comuna Răzvad, județul Dâmbovița INDICATORI TEHNICO-ECONOMICI Valoarea totală a investiției (inclusiv TVA): mii lei 1.007*) în prețuri 29.11.2010; 1EUR = 4,3137 lei din care: ● construcții - montaj mii lei 812 ● cost specific (Val tot/mp Ad) 3,41
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235775_a_237104]
-
Regim de înălțime: parter ● Capacitate grădiniță: săli de grupă 2 Durata de realizare a investiției luni 12 -------- Anexa 2/ 1.b/12 CARACTERISTICILE PRINCIPALE ȘI INDICATORII TEHNICO-ECONOMICI AI OBIECTIVULUI DE INVESTIȚII Construire Grădinița cu program normal 2 grupe, sat Valea Voievozilor, comuna Răzvad, județul Dâmbovița TITULAR: Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului BENEFICIAR: Consiliul Local al comunei Răzvad, județul Dâmbovița AMPLASAMENT: Intravilanul localității Valea Voievozilor, comuna Răzvad, județul Dâmbovița INDICATORI TEHNICO-ECONOMICI Valoarea totală a investiției (inclusiv TVA): mii lei 1.007
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235948_a_237277]
-
ȘI INDICATORII TEHNICO-ECONOMICI AI OBIECTIVULUI DE INVESTIȚII Construire Grădinița cu program normal 2 grupe, sat Valea Voievozilor, comuna Răzvad, județul Dâmbovița TITULAR: Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului BENEFICIAR: Consiliul Local al comunei Răzvad, județul Dâmbovița AMPLASAMENT: Intravilanul localității Valea Voievozilor, comuna Răzvad, județul Dâmbovița INDICATORI TEHNICO-ECONOMICI Valoarea totală a investiției (inclusiv TVA): mii lei 1.007*) în prețuri 29.11.2010; 1EUR = 4,3137 lei din care: ● construcții - montaj mii lei 812 ● cost specific (Val tot/mp Ad) 3,41
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235948_a_237277]
-
liric (1963) și Poeme în marș (1969) conțin fie scrisori de dragoste adresate „patriei socialiste”, fie declarații de atașament partinic. Cu trecerea timpului, poetul își definește mai precis menirea și își limpezește orizontul liric. În Ctitorie în albastru (1972) și Voievod de stea (1973) nu va mai rămâne decât o impetuozitate exterioară a declamației, echilibrată însă de o sfiiciune a dezrădăcinatului. Pentru cel ce era scoborâtor din pădurile Țării de Sus, peisajul natal devine obsedant: „Căutați-mă prin păduri, printre ape
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290548_a_291877]
-
zeița Artemis, surprinsă goală la scăldat, într-un cerb ce aleargă peste poieni de timp: „Tristele m-alungă spre departe/ și rup din carnea mea cu dinți de moarte”. Lirismul discret se regăsește și în elogiul cetății, prezent încă în Voievod de stea. De pildă, Șarpele mut are în centru un ceremonial folcloric, un descântec în manieră argheziană, iar în Poem de țară și în Poem cu domnițe se simte o interiorizare a sentimentului patriotic. Proza lui V. este, în anii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290548_a_291877]
-
București, 1967; Camera 210, București, 1968; Poeme în marș, București, 1969; Dincolo de azur, București, 1970; Aventurile lui Țâncu-Năzdrăvanul, București, 1971; Ctitorie în albastru, București, 1972; Țară și scut, București, 1972; Bătrânul și livada, Iași, 1973; Cântec deasupra apelor, București, 1973; Voievod de stea, București, 1973; Satul cu oameni frumoși, București, 1975; Pasărea Phoenix, București, 1976; Poemele de-acasă, Iași, 1977; Arboroasa, București, 1978; Cerbul singuratic, București, 1979; Poeme sub drapel, București, 1979; Dulcile și uneori ciudatele aventuri ale unui reporter, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290548_a_291877]
-
în hexametri și alexandrini, sunt abandonate în avantajul octosilabului, caracteristic „eroicului romancero spaniol”, zice poetul. Lipsă de tact. Scene grave, bătălii saltă în versuri jucăușe, în contratimp. Dar și în alte poeme vigoarea se află în suferință. Torturat de dubii, voievodul citește în pâlpâirea candelei prevestiri negre. Peste vechile curți în ruină, luna, „crai nou”, e un „sol al morții” (Boierii). Chervane duc la țară „mari averi domnești”, haiduci în figurație tipică dialoghează cu „copacii-n codru”. Un text antologic reține
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287609_a_288938]
-
625 Idem, vol. 6, f. 284; Planul era identic cu cel semnalat de Alex. Mihai Stoenescu, potrivit căruia, în timpul tratativelor purtate între Iuliu Maniu și N. Titulescu, în Franța se discuta îndepărtarea regelui Carol al II-lea și instalarea Marelui Voievod de Alba Iulia, Mihai I, pe tron. Alex Mihai Stoenescu, Istoria loviturilor de stat în România, vol. 3, Editura Rao, București, 2004, p. 206.) 626 Arhivele Ministerului de Justiție, București, fond Penal, dosar 10176, vol. 6, f. 231. 627 Idem
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
este Îndeaproape urmat de beizadele și de marii boieri, al căror privilegiu de a fi cei mai apropiați de alesul Domnului le dă dreptul de a se apropia primii de oamenii acestuia. Spectacolul puterii este acum pe cale să se Încheie: voievodul și mitropolitul intră În biserică pentru slujă, În vreme ce moaștele rămân afară „pentru sărutarea norodului”. Epilogul este rezervat Însă tot monarhului: după ce trupul sfintei revine În biserică „se petrece Domnul și beizadelile și cu boierii pe dedesubtul sfântului trup și apoi
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
favorabilitate pentru desfășurarea vieții și activităților umane, fapt confirmat și de prezența omului pe aceste meleaguri. III POPULAȚIA III 1. CONSIDERAȚII ISTORICO - GEOGRAFICE Cel mai vechi document despre satul Provița se referă la întărirea stăpânirii asupra moșiei Provița. Provine de la voievodul Pătrașcu cel Bun (1554-1557), tatăl lui Mihai Viteazul, hrisovul datând din ultimul an al domniei acestuia, 1557 (între 1 septembrie - 31 decembrie): „Cu mila lui Dumnezeu, Io, Pătrașco-voievod, Domn a toată Țara Românească, feciorul marelui și prea bunului Radu Voievod
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]