102,802 matches
-
Înlocuiește o propoziție sau un verb la infinitiv și în acest caz se folosește înaintea verbului "être": b) Tot înaintea lui "être" înlocuiește un inanimat sau un animat, inclusiv un nume de persoana: c) În frază cu propoziție subiectivă constituie subiectul aparent al propoziției principale: d) Urmat de un pronume relativ simplu, formează alt pronume relativ. Funcția acestuia depinde de elementul secund: "Ce qui" și "ce que" funcționează și în calitate de conjuncții care introduc în vorbirea indirectă propoziția interogativa referitoare la subiectul
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
subiectul aparent al propoziției principale: d) Urmat de un pronume relativ simplu, formează alt pronume relativ. Funcția acestuia depinde de elementul secund: "Ce qui" și "ce que" funcționează și în calitate de conjuncții care introduc în vorbirea indirectă propoziția interogativa referitoare la subiectul inanimat, respectiv la complementul direct inanimat: "Dis-moi ce qui ț’intéresse" „Spune-mi ce te interesează”, " Îl me demande ce que je veux" „Mă întreabă ce vreau”. e) În registrul elevat poate înlocui pronumele "cela" sau "ceci": "Votre problème est
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
ceci": "Votre problème est insoluble, et ce pour deux raisons :..." „Problemă dumneavoastră nu are soluție, si aceasta din două motive:...”. 2. Cela, ceci și ça se referă la un substantiv, un verb la infinitiv sau o propoziție, îndeplinind funcția de subiect, de atribut cu prepoziție sau de complement: "Cela" se folosește în registrul elevat, în general reluând ceva enunțat înaintea să: Îl a perdu șes parents très jeune ; cela l’a marqué pour la vie" „Și-a pierdut părinții de foarte
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
nu se va întoarce niciodată”. Trei dintre pronumele interogative sunt invariabile: "Qui" se referă numai la persoane și cuvintele acordate cu acest pronume sunt totdeauna la masculin singular. "Que" (totdeauna fără prepoziție) vizează complementul direct inanimat în propoziție interogativa cu subiectul după predicat: "Que voulez-vous ?" „Ce vreți?”. În cea cu topica subiect + predicat se folosește expresia interogativa "qu’est-ce que": "Qu’est-ce que vous voulez ?" "Quoi" vizează tot inanimate. Două alte pronume interogative se acordă cu cuvântul la care se referă
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
Qui" se referă numai la persoane și cuvintele acordate cu acest pronume sunt totdeauna la masculin singular. "Que" (totdeauna fără prepoziție) vizează complementul direct inanimat în propoziție interogativa cu subiectul după predicat: "Que voulez-vous ?" „Ce vreți?”. În cea cu topica subiect + predicat se folosește expresia interogativa "qu’est-ce que": "Qu’est-ce que vous voulez ?" "Quoi" vizează tot inanimate. Două alte pronume interogative se acordă cu cuvântul la care se referă: Fiecare din pronumele interogative poate fi și relativ, în afară de "quel(le
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
element component nehotărât provenind din formă impersonala "îl n’importe" „nu e important” a verbului "importer", care face parte din mai multe locuțiuni nehotărâte: On este un pronume personal nehotărât care provine din substantivul latinesc "homo" „om”. Poate fi numai subiect persoană și are mai multe sensuri. Inițial, "on" este subiectul nedefinit. În această calitate are două nuanțe de sens: În registrul familiar, "on" înlocuiește pronumele personal "nous", deci este definit, dar și în acest caz predicatul este la persoana a
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
nu e important” a verbului "importer", care face parte din mai multe locuțiuni nehotărâte: On este un pronume personal nehotărât care provine din substantivul latinesc "homo" „om”. Poate fi numai subiect persoană și are mai multe sensuri. Inițial, "on" este subiectul nedefinit. În această calitate are două nuanțe de sens: În registrul familiar, "on" înlocuiește pronumele personal "nous", deci este definit, dar și în acest caz predicatul este la persoana a III-a singular: "Și tu veux, on va au cinéma
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
Nu bea nici vin, nici bere”. Însă "ni" nu înlocuiește articolul hotărât: "Elle n’aime ni le vin ni la bière" „Nu-i place nici vinul, nici berea”. 5. Numele de ocupație în funcție de nume predicativ se folosesc fără articol dacă subiectul este un substantiv sau un pronume personal, si daca numele de ocupație nu are atribut: "Paul/Îl est journaliste" „Paul/El e ziarist”, dar "C’est un journaliste" „(Acesta) e un ziarist” (subiectul nu este substantiv sau pronume personal), "Paul
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
nume predicativ se folosesc fără articol dacă subiectul este un substantiv sau un pronume personal, si daca numele de ocupație nu are atribut: "Paul/Îl est journaliste" „Paul/El e ziarist”, dar "C’est un journaliste" „(Acesta) e un ziarist” (subiectul nu este substantiv sau pronume personal), "Paul est un journaliste renommé" „Paul e un ziarist renumit” (numele are atribut). 6. [Apoziție|Apoziția]] poate fi de asemenea fără articol: "Nous avons mangé de la polenta, plat traditionnel roumain" „Am mâncat mămăligă, mâncare
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
propoziția afirmativa canonica, adică în aceea în care sunt trei părți de propoziție, predicatul constând dintr-un singur cuvânt, nefiind scoasă în evidență niciuna din părțile de propoziție, dar din punct de vedere prozodic toate trei fiind accentuate, topica este subiect + predicat + complement: "Pierre mange une pomme" „Pierre mănâncă un măr”, "Pierre téléphone à să mère" „Pierre îi dă telefon mamei sale”. Într-o asemenea propoziție, din punct de vedere logic, tema (partea din enunț deja cunoscută de destinatarul acestuia) este
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
predicat + complement: "Pierre mange une pomme" „Pierre mănâncă un măr”, "Pierre téléphone à să mère" „Pierre îi dă telefon mamei sale”. Într-o asemenea propoziție, din punct de vedere logic, tema (partea din enunț deja cunoscută de destinatarul acestuia) este subiectul gramatical ("Pierre") și stă pe locul întâi, iar rema (partea de enunț care constituie o informație nouă pentru destinatar) ("mange une pomme") este pe locul al doilea, iar vorbitorul nu face niciun efort pentru că acesta să fie rolul părților logice
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
este complement direct + complement indirect + complement circumstanțial: "Leș enfants ont acheté des fleurs à leur maman à l’occasion de la fête des Mères" „Copiii i-au cumpărat flori mamei lor cu ocazia Zilei mamelor”. În franceză nu există propoziție fără subiect exprimat prin cuvânt aparte, în afară propoziției imperative. De aceea, daca subiectul nu este exprimat printr-un cuvânt accentuat, atunci este exprimat printr-un pronume neaccentuat. Și complementele pot fi exprimate prin pronume neaccentuate, și atunci topica naturală a propoziției
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
fleurs à leur maman à l’occasion de la fête des Mères" „Copiii i-au cumpărat flori mamei lor cu ocazia Zilei mamelor”. În franceză nu există propoziție fără subiect exprimat prin cuvânt aparte, în afară propoziției imperative. De aceea, daca subiectul nu este exprimat printr-un cuvânt accentuat, atunci este exprimat printr-un pronume neaccentuat. Și complementele pot fi exprimate prin pronume neaccentuate, și atunci topica naturală a propoziției este diferită de cea canonica. Locul acestor pronume este după subiect și
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
daca subiectul nu este exprimat printr-un cuvânt accentuat, atunci este exprimat printr-un pronume neaccentuat. Și complementele pot fi exprimate prin pronume neaccentuate, și atunci topica naturală a propoziției este diferită de cea canonica. Locul acestor pronume este după subiect și direct înaintea predicatului: Predicatul poate avea numai două asemenea complemente. Ordinea acestora unul față de celălalt depinde de felul pronumelor și, în cazul celor personale, de persoana lor. Dacă este vorba de două pronume personale, unul este complement direct, celălat
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
topica și prozodie În comunicarea prin limba, rolul de tema și cel de remă al părților de propoziție privite din punct de vedere gramatical depinde de situație și de intențiile vorbitorului sau ale scriitorului. De aceea tema nu este totdeauna subiectul. O intrebare precum "Quand vas-tu à la poste ?" „Când mergi la poștă?” se referă la complementul circumstanțial de timp. Răspunsul poate fi, de exemplu, "Je vais à la poste demain" „Merg la poștă mâine”, în care tema este "Je
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
complemente diferite, dintre care cea mai importantă este pe primul loc: "En Laponie, en été, îl y a beaucoup de moustiques" „În Laponia, vara, sunt mulți țânțari”. Mai ales în limba scrisă, cănd complementul circumstanțial este pe locul întâi, iar subiectul este exprimat printr-un cuvânt accentuat, acesta poate ajunge după predicat: "Une heure plus tard se produisit un évènement imprévu" „Cu o oră mai târziu se produse un eveniment neprevăzut”, "Ensuite seront désignés leș lauréats" „După aceea vor fi desemnați
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
și Juliette au trecut la examen” → "Ont été reçus Pierre, Paul, Mărie et Juliette" „Au trecut la examen Pierre, Paul, Mărie și Juliette”. În afara chestiunii temă-remă este de menționat cazul propoziției incidente în limba scrisă. În această topica este predicat + subiect, fie că acesta este un cuvant accentuat sau un pronume personal neaccentuat: "Arrêtez-vous, hurla le gendarme en pointant son arme" „Opriți-vă, urlă jandarmul îndreptându-și armă către ei”, "Qu’allons-nous faire, demanda-t-il ?" „Ce-o să facem, întreba el?” În registrul
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
Una dintre construcțiile de scoatere în evidență este "c’est" + parte de propoziție (inclusiv grup de cuvinte) de scos în evidență + pronumele relativ "qui/que". Aceasta constituie totodată și atribuirea rolului de remă. Construcția cu "qui" scoate totdeauna în evidență subiectul. De alfel, în franceză, acesta nu poate fi scos în evindență în vorbire prin simpla accentuare mai puternică: "C’est cette découverte qui allait révolutionner la physique moderne" „Această descoperire (este cea care) urma să revoluționeze fizică modernă”. Dacă subiectul
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
subiectul. De alfel, în franceză, acesta nu poate fi scos în evindență în vorbire prin simpla accentuare mai puternică: "C’est cette découverte qui allait révolutionner la physique moderne" „Această descoperire (este cea care) urma să revoluționeze fizică modernă”. Dacă subiectul este la plural, primul element al construcției se acordă în general cu el: Ce șont toujours leș meilleurs qui partent leș premiers" „Cei mai buni (sunt cei care) pleacă totdeauna primii”. Sdandardul accepta și lipsa acordului, mai ales în registrul
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
acordă în general cu el: Ce șont toujours leș meilleurs qui partent leș premiers" „Cei mai buni (sunt cei care) pleacă totdeauna primii”. Sdandardul accepta și lipsa acordului, mai ales în registrul familiar: C’est leș meilleurs qui ..." Dacă însă subiectul este un pronume personal de persoana I sau a II-a plural, forma "ce șont" este exclusă: "C’est nous qui sommes arrivés leș premiers" „Noi (suntem cei care) am sosit primii”. Subiectul fiind accentuat în această construcție, daca pronumele
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
C’est leș meilleurs qui ..." Dacă însă subiectul este un pronume personal de persoana I sau a II-a plural, forma "ce șont" este exclusă: "C’est nous qui sommes arrivés leș premiers" „Noi (suntem cei care) am sosit primii”. Subiectul fiind accentuat în această construcție, daca pronumele personal are forma accentuată diferită de cea neaccentuata, este obligatorie cea accentuată: "C’est moi qui le ferai" „Eu (sunt cel care) o voi face”. În general, verbul "être" din primul element al
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
être" din primul element al construcției rămâne la timpul prezent și dacă predicatul este la alt timp: "C’est votre frère qui avait raison" „Fratele dv. (este cel care) avea dreptate”. Dacă predicatul este nominal, la scoaterea în evidență a subiectului, "qui" este facultativ: "C’est Paris qui est la capitale de la France" sau "C’est Paris la capitale de la France" „Parisul este capitala Franței” (nu alt oraș). Topica celei de-a doua formulări se poate schimba, păstrându-se înțelesul de
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
scos în evidență, avem o frază cu sensul „Este cravată pe care o prefer” (față de altă cravată). Unei părți de propoziție nu numai i se poate atribui rolul de tema, ci se poate și scoate în evidență prin acest procedeu. Subiectul exprimat prin substantiv poate fi scos în evindență reluându-l prin pronumele personal formă accentuată corespunzător: Leș vrais coupables, eux, buvaient des apéritifs au bistrot" „Adevărații vinovați beau aperitive la cârciuma” (în contrast cu nevinovații considerați vinovați). Pronumele poate fi și de
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
poate fi scos în evidență prin anticipare cu pronumele corespunzător de forma accentuată "cela" sau varianta acestuia din limba vorbită, "ça": "Cela/Ça, c’est vrai" „Această/Asta e adevărat”. Scoaterea în evidență a complementului direct seamănă cu cea a subiectului, inclusiv prin faptul că și acesta ajunge la începutul propoziției: Acest procedeu este folosit și pentru scoaterea în evidență a celorlalte complemente: Numele predicativ exprimat prin adjectiv poate fi scos în evidență în două sensuri: Cu această din urmă construcție
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
funcție). Exemple: Observații: În exemplul precedent, "c’est" poate fi înlocuit cu adverbul "voilà" „iată”: "Brasser des affaires, voilà ce qu’îl ambitionne" „Să învârtă afaceri, iată ce are ambiția să facă”. Cu "voilà" poate fi scos în evidență și subiectul unui predicat nominal: "Le hasard est la clé de l’évolution" „Întâmplarea este cheia evoluției” → "Le hasard, voilà la clé de l'évolution" „Întâmplarea, iată cheia evoluției”. Specificul propoziției interogative franceze este că întrebarea totală și oricare dintre întrebările parțiale
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]