102,196 matches
-
Păduri dacice de fag", "Păduri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion" și "Peșteri în care accesul publicului este interzis") și protejează o gamă diversă de floră și fauna caracteristică lanțului carpatic al Occidentalilor. La baza desemnării sitului se află mai multe specii de mamifere, păsări, pești, reptile și amfibieni; dintre care unele enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 - privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică sau aflate
Platoul Vașcău () [Corola-website/Science/334552_a_335881]
-
baza desemnării sitului se află mai multe specii de mamifere, păsări, pești, reptile și amfibieni; dintre care unele enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 - privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică sau aflate pe lista roșie a IUCN); precum și câteva specii floristice. Mamifere: mistreț ("Sus scrofa"), râs ("Lynx lynx"), lup ("Caniș lupus"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioara ("Capreolus capreolus"), pisica sălbatică ("Felis silvestris silvestris"), veverița ("Sciurus carolinensis
Platoul Vașcău () [Corola-website/Science/334552_a_335881]
-
dintre care unele enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 - privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică sau aflate pe lista roșie a IUCN); precum și câteva specii floristice. Mamifere: mistreț ("Sus scrofa"), râs ("Lynx lynx"), lup ("Caniș lupus"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioara ("Capreolus capreolus"), pisica sălbatică ("Felis silvestris silvestris"), veverița ("Sciurus carolinensis"), liliacul cu aripi lungi ("Miniopterus schreibersi"), liliacul comun ("Myotis myotis"), liliac mare cu potcoava ("Rhinolophus
Platoul Vașcău () [Corola-website/Science/334552_a_335881]
-
un pas dincolo de explorarea spațiului și implică o prezență permanentă sau pe termen lung a oamenilor în medii din afara Pământului. Colonizarea spațiului este pusă pe tapet ca cea mai bună cale de asigurare a supraviețuirii umanității sau a oamenilor ca specie. Alte motive pentru colonizare includ interese economice, cercetare științifică întreprinsă de oameni la fața locului (spre deosebire de explorarea robotică a spațiului) sau simpla curiozitate. Venus este a doua cea mai mare planetă terestră din sistemul solar și cea mai apropiată planetă
Colonizarea planetei Venus () [Corola-website/Science/334556_a_335885]
-
kg. Este asemănător crocodilului. Principala sursă de hrană o constituie animalele de talie mică, dar poate ucide și mânca animale mari (spre exemplu căprioare), păsări, pești și reptile. Când este însă iritat, poate ataca și omul. În 1967 a devenit specie protejată, din cauza vânatului excesiv. Efectivul aligatorilor a crescut în 20 de ani până la aproximativ 800.000 de exemplare. Se permite vânătoarea lor pentru controlul numărului. Aligatorul are respirație pulmonară, adică respiră prin plămâni. Corpul este alcătuit din cap, trunchi, membre
Aligatorul american () [Corola-website/Science/334561_a_335890]
-
a constituit inițial circa 114 hectare, lacul avînd o suprafață de 34 hectare. În jurul lacului a fost amenajată o alee inelară de o lungime de 2,5 kilometri. În parc cresc plopul canadian și plopul piramidal, castanul sălbatic, mai multe specii de salcâm și arțar, salcie albă, tei, frasin, catalpa, pin negru, Sophora japonică. Lacul a fost populat de crap, caras, în apele lui înotau rațe. Pe teritoriul parcului se află Teatrul de Vară, cu o capacitate de 5000 de locuri
Parcul Valea Morilor () [Corola-website/Science/334575_a_335904]
-
tropicală și incluzând mari zone alpine și deșertice, suporta o magnifica viața animală și o deosebită floră. În ultima vreme în rezervatia naturală de pe muntele Gaoligong, din provincia Yunnan, sud-vestul Chinei, a fost descoperită o pădure primitivă formată dintr-o specie de arbore, numit Taiwania flousicina . Potrivit administratorului rezervației naturale, pădurea se extinde pe suprafața de peste 200 de hectare. Acest arbore are o înălțime de 40 de metri. Un expert în silvicultura a declarat corespondentului nostru că Taiwania flousicina este un
Geografia Chinei () [Corola-website/Science/334589_a_335918]
-
se extinde pe suprafața de peste 200 de hectare. Acest arbore are o înălțime de 40 de metri. Un expert în silvicultura a declarat corespondentului nostru că Taiwania flousicina este un arbore din categoria B de protecție din Chină. Este o specie din familia de brad taiwanez. În afară de Taiwan, arborele este răspândit în județele Lingchang și Fengqing, din provincia Yunnan. Coroană să are forma conica și scoarță este brună-gri. Straturile superficiale ale lemnului sunt galbene și albe, iar miezul este roșiatic și
Geografia Chinei () [Corola-website/Science/334589_a_335918]
-
fibre drepte și fiind ușor de prelucrat. Este un arbore prețios, folosit la ornamentări. Arborele crește rapid și are o mare valoare economică. Arborii descoperiți pe muntele Gaoligong se înmulțesc prin semințe. În județul Fengqing, în 1918, existau 31 de specii, cu peste 300 de arbori, iar în comuna Fengxiang există doar o specie de arbori, fiecare cu o vârstă de peste 400 de ani. Fauna Chinei este foarte bogată și variată. Pentru ocrotirea elementelor rare de floră și fauna, pe teritoriul
Geografia Chinei () [Corola-website/Science/334589_a_335918]
-
ornamentări. Arborele crește rapid și are o mare valoare economică. Arborii descoperiți pe muntele Gaoligong se înmulțesc prin semințe. În județul Fengqing, în 1918, existau 31 de specii, cu peste 300 de arbori, iar în comuna Fengxiang există doar o specie de arbori, fiecare cu o vârstă de peste 400 de ani. Fauna Chinei este foarte bogată și variată. Pentru ocrotirea elementelor rare de floră și fauna, pe teritoriul Chinei există peste 100 parcuri naturale. Printre animalele ocrotite, cel mai cunoscut este
Geografia Chinei () [Corola-website/Science/334589_a_335918]
-
aparține complexului carstic Tăușoare-Zalion. Aceasta este încadrată în bioregiunea geografică alpina a Carpaților Orientali din sudul Munților Rodnei. Rețeaua hidrografica a sitului este tributara râului Gersa, afluent de dreapta al Someșului Mare. La baza desemnării sitului se află mai multe specii de mamifere (lilieci), păsări și insecte ("Euphydryas maturna") enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 - privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică și aflate pe lista
Peștera Tăușoare (sit SCI) () [Corola-website/Science/334664_a_335993]
-
Mare. La baza desemnării sitului se află mai multe specii de mamifere (lilieci), păsări și insecte ("Euphydryas maturna") enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 - privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică și aflate pe lista roșie a IUCN); precum și o gamă diversă specii floristice (arbori, arbuști, ierburi, flori). Mamifere: urs brun ("Ursus arctos", lup ("Caniș lupus"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioara ("Capreolus capreolus"), râs ("Lynx lynx"), vulpe
Peștera Tăușoare (sit SCI) () [Corola-website/Science/334664_a_335993]
-
maturna") enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 - privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică și aflate pe lista roșie a IUCN); precum și o gamă diversă specii floristice (arbori, arbuști, ierburi, flori). Mamifere: urs brun ("Ursus arctos", lup ("Caniș lupus"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioara ("Capreolus capreolus"), râs ("Lynx lynx"), vulpe roșcata ("Vulpes vulpes crucigera"), iepure de câmp ("Lepus europaeus"), liliac mic cu potcoava ("Rhinolophus hipposideros hipposideros"), liliac
Peștera Tăușoare (sit SCI) () [Corola-website/Science/334664_a_335993]
-
grangur ("Oriolus oriolus"), fazan ("Phasianus colchicus"), ciocănitoare pestrița mare ("Dendrocopus major"), privighetoare ("Luscinia megarhynchos"), gaița ("Garrulus glandarius"), mierla ("Turdus merula"), mierla de apă ("Cinclus cinclus"), rândunica ("Tachycineta bicolor"), vrabie ("Passer domesticus"), cuc ("Cuculus canorulus"), cinteza ("Fringilla coelebs"); Nevertebrate cavernicole: trei specii rare de paianjeni ("Ischyropsalis manicata, Micrargus herbigradus, Porrhomma microphthalmum"), ("Litocampa humilis" - o insectă mică, fără aripi și ochi, cu antene foarte lungi), un crustaceu ("Megacyclops viridis") ce aparține subspeciei Copepode și un miriapod din specia "Romanosoma birtei". Printre elementele vegetale
Peștera Tăușoare (sit SCI) () [Corola-website/Science/334664_a_335993]
-
Fringilla coelebs"); Nevertebrate cavernicole: trei specii rare de paianjeni ("Ischyropsalis manicata, Micrargus herbigradus, Porrhomma microphthalmum"), ("Litocampa humilis" - o insectă mică, fără aripi și ochi, cu antene foarte lungi), un crustaceu ("Megacyclops viridis") ce aparține subspeciei Copepode și un miriapod din specia "Romanosoma birtei". Printre elementele vegetale semnalate în arealul sitului se află mai multe rarități floristice (arbori, arbuști, ierburi și flori), dintre care unele protejate la nivel european prin aceeași "Directivă CE 92/43" din 21 mai 1992 Arbori și arbuști
Peștera Tăușoare (sit SCI) () [Corola-website/Science/334664_a_335993]
-
Câinele de mare ("Squalus acanthias") este o specie de rechin din ordinul Squaliformes, familia Squalidae, cunoscut și sub numele de „peștele cu pinteni”. Câinele de mare poate fi întâlnit în apele puțin adânci din Marea Neagră, Marea Mediterană, Marea Baltică, Marea Nordului și apele reci din Atlantic și Pacific. În Marea Neagră, se
Câine de mare () [Corola-website/Science/334646_a_335975]
-
Marea Baltică, Marea Nordului și apele reci din Atlantic și Pacific. În Marea Neagră, se află una dintre cele mai mari populații de rechini din acest gen. Spre deosebire de rechinii oceanici, este total inofensiv pentru om. Din familia Squalidae, în Marea Neagră este prezentă și specia "Squalus blainville". Traiește mai mult izolat la adâncimi de 50-90 metri, în intervalul martie-iunie și octombrie-noiembrie, uneori până la 100 m, foarte rar apropiindu-se de litoral la adâncimi mai mici de 10 m. Se hrănește cu scrumbii, aterine, hamsii, guvizi
Câine de mare () [Corola-website/Science/334646_a_335975]
-
un ritm de creștere foarte lent. Vârsta medie este de 35-40 de ani, dar sunt și exemplare care trăiesc până la 50-75 de ani. Masculii ating maturitatea sexuală la vârsta de 10-11 ani și femelele la 18-21 de ani. Este o specie ovovipară, perioada de împerechere fiind în ianuarie-martie. După o perioadă de gestație de 22-24 luni, nasc între 2 și 11 pui, măsurând 25-30 cm. Creșterea lentă, maturitatea sexuală târzie și faptul că femelele produc un număr mic de pui pe
Câine de mare () [Corola-website/Science/334646_a_335975]
-
încadrată în regiunea geografică continentală a bioregiuneii Carpaților de Curbura, grupare sudică ce aparține Orientalilor. Situl conserva două habitate de interes comunitar ("Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum, Păduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum") și protejează mai multe specii din fauna sălbatică și floră spontană caracteristice etajului piemontan ale acestei grupări montane de curbura a Munților Carpați. Fauna sitului are în componență o gamă diversă de mamifere, păsări, reptile, amfibieni și insecte protejate la nivel european ("Directivă Consiliului European
Pădurea Dălhăuți () [Corola-website/Science/334684_a_336013]
-
de curbura a Munților Carpați. Fauna sitului are în componență o gamă diversă de mamifere, păsări, reptile, amfibieni și insecte protejate la nivel european ("Directivă Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică), sau aflate pe lista IUCN. Mamifere cu specii de: urs brun ("Ursus arctos")), lup cenușiu ("Caniș lupus"), râs ("Lynx lynx"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioara ("Capreolus capreolus"), vulpe ("Vulpes vulpes"), pisica sălbatică ("Felis silvestris"), viezure ("Meles
Pădurea Dălhăuți () [Corola-website/Science/334684_a_336013]
-
de mamifere, păsări, reptile, amfibieni și insecte protejate la nivel european ("Directivă Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică), sau aflate pe lista IUCN. Mamifere cu specii de: urs brun ("Ursus arctos")), lup cenușiu ("Caniș lupus"), râs ("Lynx lynx"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioara ("Capreolus capreolus"), vulpe ("Vulpes vulpes"), pisica sălbatică ("Felis silvestris"), viezure ("Meles meles"), iepure de câmp ("Lephus europaeus"); Păsări (migratoare, de pasaj) protejate la nivel
Pădurea Dălhăuți () [Corola-website/Science/334684_a_336013]
-
gușter ("Lacerta viridis"), broască roșie de munte ("Rană temporaria"), broască roșie de pădure ("Rană dalmatina"), broască mare de lac ("Rană ridibunda"), sălămâzdră de uscat ("Salamandra salamandra salamandra"); Nevertebrate: rădașca ("Lucanus cervus") și croitorul cel mare al stejarului ("Cerambyx cerdo"), două specii rare din ordinul coleopterelor; ultima aflată pe lista roșie a Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii. Printre elementele vegetale semnalate în arealul sitului se află câteva rarități floristice (arbori, arbuști, ierburi și flori) protejate la nivel european prin aceeași "Directivă CE
Pădurea Dălhăuți () [Corola-website/Science/334684_a_336013]
-
Cardamine glanduligera"), crucea voinicului ("Hepatică transsilvanica"), pecetea lui Solomon ("Polygonatum verticillatum"), smeoaie ("Seseli gracile"), căpșunica ("Cephalanthera rubra"), mierea ursului ("Pulmonaria rubra"), untul pământului ("Tamus communis"), lăptucul oii ("Telekia speciosa"), cujucărea de munte ("Valeriana tripteris"), brustur-negru ("Symphytum cordatum"), "Koeleria macrantha" (o specie de graminee endemica pentru această zonă), rogoz ("Carex sylvatica"). Reportaj
Pădurea Dălhăuți () [Corola-website/Science/334684_a_336013]
-
este un gen de plante lemnoase (tufe) și ierboase din familia hipericacee, care cuprinde 490 de specii răspândite în regiunile temperate (dar puține în Australia) și tropicale montane. Sunt cunoscute în popor sub denumirea pojarniță sau iarba Sf. Ion. Sunt ierburi sau tufe cu frunze opuse simple, sesile sau subsesile, cu punctuațiuni transparente (= pungi secretoare) sau negru
Hypericum () [Corola-website/Science/334694_a_336023]
-
Hypericum venustum" - "Hypericum vermiculare" - "Hypericum vesiculosum" - "Hypericum virgatum" - "Hypericum vulcanicum" - "Hypericum wardianum" - "Hypericum watanabei" - "Hypericum wightianum" - "Hypericum williamsii" - "Hypericum wilmsii" - "Hypericum wilsonii" - "Hypericum woodianum" - "Hypericum wurdackii" - "Hypericum xylosteifolium" - "Hypericum yamamotoanum" - "Hypericum yamamotoi" - "Hypericum yezoense" - "Hypericum yojiroanum" Flora României conține 12 specii: Flora Republicii Moldova conține 5 specii:
Hypericum () [Corola-website/Science/334694_a_336023]