102,802 matches
-
a organizat un simpozion cu subiectul „Holocaustul și implicațiile sale pentru România”. La Conferința OSCE de la Viena (19-20 iunie 2003), cu peste 300 de participanți din lume, la nivel de miniștri, secretari de stat, senatori USA, organizații evreiești etc., cu subiectul: „Proliferarea antisemitismului in Europa contemporană”, reprezentanții guvernului român (de rang secundar) au anunțat că România a recunoscut că "„între 1940 și 1945 pe teritoriul țării noastre s-au petrecut crime de război...”". Delegații USA, Israelului și diferite delegații ale organizațiilor
Antisemitismul în România () [Corola-website/Science/333829_a_335158]
-
tron pe Nicoară Potcoavă, fratele domnitorului ucis de turci, și a-l pedepsi pe trădătorul Irimia Golia. Acțiunea din "Șoimii" a fost reluată, cu mici modificări, în romanul "Nicoară Potcoavă" (1952), publicat de autor după aproape o jumătate de secol. Subiectul celor două romane este același, dar există deosebiri semnificative de substanță între cele două cărți. Academicianul Eugen Simion scria că romanul "Nicoară Potcoavă" nu-l anulează pe cel din tinerețe și trebuie considerate ca fiind două opere literare separate. După
Șoimii (roman) () [Corola-website/Science/333819_a_335148]
-
I de către unul din participanți, oșteanul Radu Suliță. Nemulțumit de prima versiune, Sadoveanu a modificat de mai multe ori textul romanului "Frații Potcoavă". Într-o scrisoare adresată lui Enric Furtună la 26 februarie 1903, el scria că era mulțumit de subiect și de modul de desfășurare a acțiunii, dar că nu-i mai plăcea tehnica literară pe care o abordase și căuta să o îmbunătățească. Rescrierea era terminată de ceva vreme la 12 aprilie, când Sadoveanu îl comunica prietenului său că
Șoimii (roman) () [Corola-website/Science/333819_a_335148]
-
variantă a romanului a fost publicată în foileton în ziarul național-liberal "Voința națională" din București, fiind prefațat în numărul din 2/15 decembrie 1903 de istoricul Vasile Pârvan într-un articol în care situa narațiunea sadoveniană între „romanele istorice cu subiecte naționale”, fiind de o valoare comparabilă cu scrierile istorice ale lui Walter Scott, Victor Hugo, Alessandro Manzoni și Gustave Flaubert și plasând romanul "Șoimii" pe tradiția internă a romanelor lui Ioan Slavici și Duiliu Zamfirescu. Romanul a apărut zilnic în
Șoimii (roman) () [Corola-website/Science/333819_a_335148]
-
evidențiat romantismul romanului de tinerețe al lui Sadoveanu, precum și nerăbdarea autorului de a încheia socotelile cât mai curând cu personajele și de a limpezi cu superficialitate acțiunea. Criticul Alex. Ștefănescu afirma că romanul "Șoimii" se caracterizează prin „romantismul naiv al subiectului, foarte vizibil”, ceea ce-l va determina pe autor să scrie la aproape o jumătate de secol romanul "Nicoară Potcoavă", mai matur din punct de vedere literar. Șerban Cioculescu considera că „romantismul tardiv” al romanului este evidențiat prin „stilul său frenetic
Șoimii (roman) () [Corola-website/Science/333819_a_335148]
-
un concurs pentru muzică organizat de către televiziunea națională finlandeză Yle, și a reprezentat Finlanda la Concursul Muzical Eurovision 2015. a fost formată în 2009, într-un atelier de caritate pentru adulții cu dizabilități de dezvoltare și în 2012, au fost subiectul principal al filmului documentar finlandez „Sindromul Punk”. Documentarul arată cum persoanele cu handicap trăiesc și se exprimă, îndulcind amărăciunea vieții lor de zi cu zi prin muzică. În 2014, trupa a cântat într-un concert de caritate cu Mr. Lordi
Pertti Kurikan Nimipäivät () [Corola-website/Science/333863_a_335192]
-
Love”, Keys cântând la pain. „Messiah” și „Devil Pray” sunt alte două piese pe care Madonna le-a confirmat în diferite interviuri. Din punct de vedere tematic, Caryn Ganz de la "Rolling Stone" a considerat că albumul se focusează pe două subiecte: ascultarea inimii cuiva și a fi rebel. Madonna a explicat că aceste concepte nu au fost sursele ințiale de inspirație, însă au apărut în timpul ședințelor cu Avicii. Cântăreața a observat cele două teme dezvoltându-se și a simțit nevoie de la
Rebel Heart () [Corola-website/Science/333846_a_335175]
-
pentru prima dată. La 1 martie, Madonna a călătorit în Italia pentru o apariție la emisiunea "Che tempo che fa" (difuzat la 8 martie), unde a cântat „Devil Pray” și „Ghosttown”. Aceasta a vorbit cu gazda Fabio Fazio despre diverse subiecte, inclusiv procesul de dezvoltare al albumului. Următoarea zi, solista a apărut la emisiunea franceză "Le Grand Journal" acolo unde a interpretat versiuni editate ale cântecelor „Living for Love” și „Ghosttown”. Un alt interviu a fost difuzat la "The Today Show
Rebel Heart () [Corola-website/Science/333846_a_335175]
-
procedurile companiilor. Un studiu din 2011 făcut de compania American Express a găsit o corelație clară între atenția unei companii pentru serviciul clienți și dorința clienților de a plăti mai mult pentru un serviciu bun. Televiziunea CBC a prezentat acest subiect în cadrul emisiunii televizate Marketplace, în luna ianuarie 2001. Organizațiile de mystery shopping recomandă ca în urma rezultatelor proiectelor de mystery shopping să fie utilizate modalități de motivare a angajaților. Concedierea sau mustrarea angajaților nu sunt recomandate, fiind considerate pe termen lung
Mystery shopping () [Corola-website/Science/333899_a_335228]
-
în "Scrieri", s-au constituit astfel într-o cronică a vieții culturale și artistice din Roman timp de jumătate de veac (1964-2004) În completare, alte scrieri ale sale sale au dovedit că până la urmă, orașul natal a fost de fapt subiectul unei cronici a marilor spirite și așezări din piatră, care au conferit identitate acestei localități. Scrierile sale și-au găsit loc în publicistica locală din Roman (Cronica Romanului, Gazeta de Roman, Ziarul de Roman, Școala Nouă, , Melidonium, (Câmpulung Moldovenesc), Cronica
Gheorghe A. M. Ciobanu () [Corola-website/Science/333033_a_334362]
-
perechi de miomeri, vizibili ca linii verticale subțiri. Mușchii din miomeri stau pe o parte și de alta a unei structuri flexibile, ca o sfoară, care începe la cap și se termină în vârful cozii. Există multe dezbateri pe acest subiect în comunitatea științifică. Arată ca un vierme care a fost aplatizat pe stânga și dreapta, această înfățișare nesugerând o cordată. Fosilele din șisturile de la Burgess arată caracteristici ale cordatelor, cum ar fi notocordul sau o coardă dorsală de nervi — toate
Pikaia gracilens () [Corola-website/Science/333042_a_334371]
-
cunoașterea condiției umane și experiențelor asociate. Importanța identificării cu alții pentru compasiune este în contrast cu efectele fizice și psihologice negative ale abandonării. Compasiunea pare să fie caracteristică societăților democratice. Rolul compasiunii ca un factor contributiv comportamentului individual sau social a fost subiectul unor dezbateri continue. Spre deosebire de procesul de identificare cu alte persoane, o absență completă a compasiunii, poate cere ignorarea sau dezacordul identificării cu alte persoane sau grupuri. Acest concept a fost ilustrat de-a lungul istoriei: Holocaustul, genocidul, colonizarea europeană a
Compasiune () [Corola-website/Science/333043_a_334372]
-
construită social ca Celălalt. Astfel, inferioritatea femeilor nu este naturală, ea provine din acest binarism ierarhic inventat de patriarhat cu scopul de a promova autoritatea masculină. Bărbatul nu definește femeia prin ea însăși, ci prin relație cu el. El este Subiectul, Absolutul, ea este Celălalt. Beauvoir susține că rareori femeile își doresc să devină Subiect, pentru că ele sunt legate economic și psihologic de opresorii lor. În opoziție cu Simone de Beauvoir, unele feministe radicale preferă să păstreze o strânsă legătură între
Gen (sociologie) () [Corola-website/Science/333023_a_334352]
-
binarism ierarhic inventat de patriarhat cu scopul de a promova autoritatea masculină. Bărbatul nu definește femeia prin ea însăși, ci prin relație cu el. El este Subiectul, Absolutul, ea este Celălalt. Beauvoir susține că rareori femeile își doresc să devină Subiect, pentru că ele sunt legate economic și psihologic de opresorii lor. În opoziție cu Simone de Beauvoir, unele feministe radicale preferă să păstreze o strânsă legătură între sexul biologic și rolurile sociale ale femeilor. În concepția lor, femeile sunt speciale, și
Gen (sociologie) () [Corola-website/Science/333023_a_334352]
-
etc.) pentru a ilustra furia, teama, surpriza, angoasa fără nici o indicație privind sexul, au reținut de două ori mai multe imagini cu bărbați, în timp ce studentele au selectat paritar cele două sexe. În schimb anumite afecte au fost influențate de sexul subiecților anchetei: pentru a figura mânia, studentele au ales în marea lor majoritate un bărbat. Simbolic “destinate” discreției și resemnării, femeile dau dovadă de “intuiție” pentru a prevedea și satisface dorințele dominanților; de aici sensibilitatea lor la toți indicii non verbali
Gen (sociologie) () [Corola-website/Science/333023_a_334352]
-
extinsă cere includerea drepturilor omului ca element al securității umane, se exclude fenomenul violenței domestice. Încă de la începuturile ei, în anii ’50, televiziunea a reprezentat un mediu de comunicare puternic influențat de cultura de masă. Televiziunea oferă o varietate de subiecte de discuție și pretinde existența la receptori doar a unui nivel minim de înțelegere, mizând masiv pe gratificarea emoțională a acestora. Petrecem tot mai mult timp în fața televizoarelor; în Statele Unite, cercetări efectuate încă din anii ’70 au arătat că un
Gen (sociologie) () [Corola-website/Science/333023_a_334352]
-
de luat vederi “decupează” numai o parte a vieții de zi cu zi, chiar și în cazul transmisiilor în direct. “Realitatea” oferită de televiziune este una selectivă, schematică, preconstruită, bazată pe stereotipuri. Televiziunea a constituit, încă din primii ani, un subiect de studiu pentru sociologi și antropologi. Inițial, cercetările au fost mai degrabă de tip cantitativ, luând în discuție subiecte precum influența programelor tv (în special a celor cu conținut violent) asupra copiilor și rolul televiziunii în viața socială și culturală
Gen (sociologie) () [Corola-website/Science/333023_a_334352]
-
direct. “Realitatea” oferită de televiziune este una selectivă, schematică, preconstruită, bazată pe stereotipuri. Televiziunea a constituit, încă din primii ani, un subiect de studiu pentru sociologi și antropologi. Inițial, cercetările au fost mai degrabă de tip cantitativ, luând în discuție subiecte precum influența programelor tv (în special a celor cu conținut violent) asupra copiilor și rolul televiziunii în viața socială și culturală. Deceniile 7 și 8 ale secolului XX au adus cu ele primele încercări de critică feministă a fenomenului televiziunii
Gen (sociologie) () [Corola-website/Science/333023_a_334352]
-
pe studierea stereotipurilor promovate pe micul ecran. Statele Unite ale Americii au fost scena primelor confruntări dintre organizațiile de femei și televiziuni (la început, cele locale), criticate pentru modul sexist de reprezentare a femeilor și pentru lipsa de interes arătată față de subiecte importante pentru femei (Van Zoonen, 1994: 11). Studiile americane și europene din ultimii 30 de ani au arătat că imaginea femeilor în televiziune este tributară stereotipele de gen și practicilor discriminatorii. Se constată că, în general, bărbații apar în programele
Gen (sociologie) () [Corola-website/Science/333023_a_334352]
-
Talleyrand a devenit ambasadorul Franței la Londra în 1830, ea l-a însoțit și s-a simțit mai confortabil acolo decât la Paris, oraș pe care ea l-a detestat și unde era privită ca o străină. Aceasta a fost subiectul de-a lungul vieții ei: în Prusia era văzută ca fiind prea franceză, la Paris ca fiind prea germană. După moartea lui Talleyrand în 1838, ea a dăruit Château de Rochecotte fiicei ei Pauline de Castellane în 1847, și a
Dorothea de Curlanda () [Corola-website/Science/333085_a_334414]
-
totul de la un simplu șef de trib până la regi și împărați. Colocvial, cuvântul "despot" a fost aplicat peiorativ unei persoane, în special unui șef de stat sau de guvern, care face abuz de putere și autoritate pentru a suprima populația, subiecții sau subordonații. În acest sens este similar cu termenul "tiran". Cuvântul "dictator" s-a dezvoltat și el în mod asemănător, deși "despot" și "tiran" tind să sublinieze cruzimea și chiar plăcerea acestor acte, în vreme ce "dictator" tinde să sublinieze mai mult
Despotism () [Corola-website/Science/333098_a_334427]
-
trecut la învățătura budistă sau are un talisman budist. De-a lungul timpului, dragonii au fost destul de rar reprezentați în arta budistă japoneză. Cu toate acestea, puținele imagini păstrate sunt adevărate opere de artă. În prezent dragonul japonez a devenit subiectul a nenumărate filme, seriale și animații, cel mai celebru fiind Dragon Ball.
Dragon japonez () [Corola-website/Science/333100_a_334429]
-
și durere. Aceasta era după el, împotriva Legii, care cere omului să se bucure în zilele de bucurie și să plângă în zilele de doliu. Ultimul capitol , intitulat "Shaar hagmul" dezbate asupra răsplății și pedepsei, asupra învierii și a unor subiecte asemănătoare. El ia în rîs pe acei filozofi care pretind cunoașterea esenței lui Dumnezeu și a îngerilor, cand însăși compoziția propriului lor corp le este necunoscută. Pentru Ramban revelația divină este cea mai bună călăuză în toate aceste probleme și
Moshe Ben Nahman () [Corola-website/Science/333157_a_334486]
-
altor scrieri rabinice. Ramban a răspuns ordinului regal, dar a cerut să fie garantată deplina libertate de vorbire. Vreme de 4 zile (20-14 iulie) el a discutat cu Pablo Christiani în prezența regelui, a curtii și a numeroși clerici catolici. Subiectele polemicii erau: Christiani susținea, cu sprijinul unor pasaje din Midrash, că înțelepții din rândurile Fariseilor credeau că Mesia trăise în perioada talmudică, și că ei credeau cu mare convingere, că Mesia îi precedase lui [[Iisus Hristos|Iisus}. Ramban a replicat
Moshe Ben Nahman () [Corola-website/Science/333157_a_334486]
-
de-al doilea fiu, care ocupa o poziție oficială la curtea Castiliei, Nahmanides recomanda recitarea rugăciunilor zilnice și avertiza împotriva „imoralității”. Mosher Ben Nahman a murit în Palestina după ce a împlinit 77 ani. Locul unde se află îngropat este un subiect disputat. Unii susțin că a fost îngropat la [[Haifa]]. Alții au afirmat că,după cererea sa, a fost înhumat în apropierea clădirii care găzduiește mormintele patriarhilor și matriarhelor la [[Hebron]]. Exact în locul indicat în cererea sa, sub a șaptea treaptă
Moshe Ben Nahman () [Corola-website/Science/333157_a_334486]