106,812 matches
-
fost recomandată de OMS din 1991. În țările în care vaccinarea a fost introdusă în programele naționale de imunizare, s-a înregistrat o scădere remarcabilă a incidenței hepatitei B printre nou-născuți, copii și adolescenți. Totuși, hepatita B rămâne o problemă majoră de sănătate publică deoarece nu toate țările au introdus vaccinarea obligatorie împotriva bolii. În anii '90 au fost dezvoltate vaccinuri împotriva rotavirusurilor responsabile de unele gastroenterite infecțioase, frecvente la sugari și copiii mici. Programele de vaccinare în masă au avut
Vaccin () [Corola-website/Science/305310_a_306639]
-
tipurile descrise în literatura de specialitate, utilizând tehnici moderne precum excluderea vasculara totală, abordul transparenchimatos, disecția cu ultrasunete, etc; Începind din 1995, anul în care Irinel Popescu a demarat programul actual de chirurgie hepatică din Institutul Clinic Fundeni, rezecțiile hepatice majore s-au transformat din operații excepționale (până în 1995 cea mai mare experiență comunicată în România era de 41 de cazuri) în operații de rutină. În acest interval de timp, în Institutul Clinic Fundeni s-a format o adevarată școală de
Irinel Popescu () [Corola-website/Science/305351_a_306680]
-
de limbă germană. Pe lângă poezii, a scris povestiri, un roman și studii privitoare la artă și cultură. A făcut numeroase traduceri în germană din literatura și lirica altor națiuni, în special din limba franceză. Bogata sa corespondență reprezintă o componentă majoră a creației sale literare. Rilke s-a născut pe 4 decembrie 1875 la Praga, localitate ce aparținea pe atunci, ca și întreaga Boemia, de Imperiul Austro-Ungar. Numele său real a fost René Karl Wilhelm Johann Maria Rilke. Tatăl său, Josef
Rainer Maria Rilke () [Corola-website/Science/305361_a_306690]
-
magnetul samariu-cobalt, dar care este inferior ca magnetizare permanentă doar magnetului cu neodim; totuși, compușii samariului pot rezista în mod semnificativ temperaturilor înalte (mai mari de 700 °C) fără să își piardă proprietățile lor magnetice. Izotopul radioactiv samariu-153 este componentul major al medicamentului samariu (Sm) lexidronam (numit și "Quadramet"), care ucide celulele canceroase în cazul cancerului pulmonar, cancerului de prostată, cancerului mamar și în cazul osteosarcomului. Alt izotop, samariu-149, este un puternic absorbant de neutroni și de aceea este adăugat în
Samariu () [Corola-website/Science/305368_a_306697]
-
asemenea, cantități comparabile de europiu. Elementul pur a fost produs doar în 1901 de către Eugène-Anatole Demarçay. Boisbaudran și-a denumit elementul "samaria", după numele mineralului samarskit, care i-a adus onoarea lui Vasili Samarsky-Bykhovets (1803-1870). Samarsky-Bykhovets, ca Șef al Statului Major al Corpului de Inginerie Minieră din Rusia, avea acces acordat la doi mineralogi germani, anume la frații Gustav Rose și Heinrich Rose, pentru a studia eșantioane din acest mineral direct în Munții Urali. În acest sens, samariul a fost primul
Samariu () [Corola-website/Science/305368_a_306697]
-
mai sus, halogenurile samariului își schimbă structura cristalină când atomul unui tip de halogen este substituit de către altul; acesta este un comportament mai puțin compun pentru multe elemente, printre care se numără și actinidele. Majoritatea halogenurilor au două stări cristaline majore pentru o singură compoziție, una dintre ele fiind semnificativ mai stabilă, iar cea de a doua fiind metastabilă. Ultima fază este formată prin comprimare sau încălzire, urmată de schimbarea condițiilor ambientale. De exemplu, comprimând obișnuita diiodură de samariu monoclinică și
Samariu () [Corola-website/Science/305368_a_306697]
-
Ammonius, după anul 50 d.Hr., unde se instruiește Plutarh din Cheronea (45-125 d.Hr.), o figură respectată de către platonicienii secolelor următoare care se vor raporta la el într-un mod paradigmatic . Secolul al doilea după Hristos cunoaște trei tendințe majore ale tradiției platoniciene: Școala ateniană (reprezentanți: Nicostratus, Calvenus Taurus, Atticus, Harpocration din Argos, Severus), Școala lui Gaius (Gaius, inițiatorul, apoi Albinus, Apuleius din Madaura, Galenus) și Neopitagoreicii (Moderatus din Gades, Nicomachus din Gerasa, Numenius din Apameia, Cronius, Ammonius Saccas). Numenius
Neoplatonism () [Corola-website/Science/305392_a_306721]
-
epoca Rescriptului declaratoriu, al Regulamentului și Sistemului consistorial (1779-1782-1868), și în fine epoca Rescriptului imperial (1868-1920). Rolul Bisericii Ortodoxe Sîrbe în dobândirea independenței și în realizarea unității poporului sîrb în decursul secolelor XIX și XX a fost de o importanță majoră. În acest efort, un loc important l-a avut crearea Mitropoliei de Karlowitz, care însemna înființarea unei structuri bisericești autonome într-o țară creștină și libera. Mitropolia din Carloviț a avut în sec. XIX lea în deosebi 2 ierarhi mari
Biserica Ortodoxă Sârbă () [Corola-website/Science/305377_a_306706]
-
patriarh de Franz Iosef /Francisc Iosif de la Viena, el beneficiind de putere și influența - a dus o politică dublă că mitropolit politic al sîrbilor, deoarece era aliat cu Viena și a subordonat episcopi de alte naționalități. În toate evenimentele politice majore din secolul al XIX-lea, Biserica Ortodoxă a avut un cuvânt de spus. Răscoală sîrbă izbucnită în 1804 a antrenat și clerul sîrb, devenit în timpul conflictelor forță conducătoare. Revoluționarii sîrbi au dorit permanent să refacă Șerbia din perioada să de
Biserica Ortodoxă Sârbă () [Corola-website/Science/305377_a_306706]
-
mult timp în sicilia și a ajuns la Constantinopol aproape de sfârșitul anului 546 sau în ianuarie 547. Vigiliu a cătat să-l convingă pe împărat să trimită ajutor locuitorilor Romei și Italiei, care erau presați de constrânți de goți. Interesul major a lui Iustinian era însă asupra condamnării "Cele Trei Capitole" și a avut mult de suferit, fiindcă Vigiliu nu era gata să facă concesii în acest punct de vedere. În final, Papa a recunoscut printr-o scrisoare pe 8 decembrie
Papa Vigiliu () [Corola-website/Science/305406_a_306735]
-
titlul de "illustris". Împăratul răsăritean, Iustinian I l-a recunoscut oficial pe Papa Ioan al III-lea după patru luni de la decesul predecesorului său, Papa Pelagius I. În decursul pontificatului lui Papa Ioan al III-lea, s-au întâmplat schimbări majore pe plan politic, împăratul Iustinian I moare pe 11 noiembrie 565, iar succesorul său, Iustin al II-lea va perde două treimi din Italia în fața invaziei longobarde din 568. În anul morții împăratului, Papa Ioan a încurajat creștinii din Italia
Papa Ioan al III-lea () [Corola-website/Science/305407_a_306736]
-
și s-a grăbit să cucerească Sicilia. Inocențiu al III-lea se vede înșelat. În consecință, se îndepărtează de el, îl excomunică și favorizează alegerea lui Frederic al II-lea de Sicilia, pupilul său de odinioară, care între timp devenise major. Otto și-a pierdut toți susținătorii și a fost constrâns să se retragă în propriul ducat, unde moare în 1218. Deoarece și atitudinea lui Frederic al II-lea față de papă a fost oscilantă, râvnind și coroana Siciliei, lucrurile au fost
Papa Inocențiu al III-lea () [Corola-website/Science/305428_a_306757]
-
aprobe regula și să le permită predicarea itinerantă. Grație recomandărilor episcopului de Assisi, papa a confirmat regula Fraților Penitenți din Assisi și le-a autorizat predica itinerantă. Rolul jucat de ordin în istoria Bisericii Catolice a fost și a rămas major. Tot Inocențiu al III-lea a sprijinit începuturile ordinului domninican. Deși nu zăbovim asupra ei, nu putem trece sub tăcere calitatea de cruciat a lui Inocențiu al III-lea. În timpul pontificatului său a avut loc cea de a patra cruciadă
Papa Inocențiu al III-lea () [Corola-website/Science/305428_a_306757]
-
(n. 23 octombrie 1927, Radom, Polonia − d. 17 iulie 2009, New York, SUA) a fost un filozof polonez, cunoscut pe plan internațional ca un critic al marxismului, dar și ca istoric al filosofiei. Interesele sale majore se manifestă mai ales în domeniul filosofiei liberale de secol al XIX-lea, filosofiei culturii și filosofiei religiei. S-a menținut aproape atât de filosofia continentală cât și de cea analitică, fiind un bun cunoscător al originilor lor comune. Trăiește
Leszek Kołakowski () [Corola-website/Science/305448_a_306777]
-
este un fost deputat român în legislatura 1990-1992, ales în județul Iași pe listele partidului FSN. Dată și locul nașterii: 25 septembrie 1951, comuna Stulpicani, județul Suceava. Starea civilă: căsătorit, are trei copii majori. Studii universitare: Este doctorand în istorie. Cursuri extraprofesionale: Limbi străine: Activitate profesională: 1974 - 1975: profesor la Școala generală Preutești, județul Suceava; 1975 - 1982: profesor și director la Școala Generală Osoi, Sinești, județul Iași; 1982 - 1990: consilier juridic la Întreprinderea de
Vasile Diacon () [Corola-website/Science/305465_a_306794]
-
Lamiales care cuprinde 90 de genuri cu cca 1700 de specii de plante erbacee, rareori arbustive, răspândite pe tot globul. Flora României conține 19 specii ce aparțin la două genuri: "Plantago" și "Littorella". Unele specii sunt plante medicinale ca "Plantago major" (pătlagină mare), "Plantago lanceolata" (pătlagină cu frunze înguste). În prezent mai multe genuri care erau incluse clasic în familia "Scrophulariaceae" sunt transferate în familia "Plantaginaceae". le sunt plante ierbacee scunde, rareori arbustive semifrutescente, entomofile sau anemofile. Au tulpini scapiforme (excepție
Plantaginacee () [Corola-website/Science/303428_a_304757]
-
Sfântului Ștefan, în prezența lui Conrad al III-lea al Germaniei, a episcopului Otto de Freising și al altor nobili germani care urmau să plece în Cruciada a doua. Deși prima structură a fost finalizată în 1160, reconstrucția și extinderea majoră a sa a durat până în 1511, proiectele de reparații și de restaurare continuând până în prezent. De la 1230 la 1245, structura romanică inițială a fost extinsă spre vest; actualul perete vestic și turnurile în stil romanic datează din această perioadă. În
Catedrala Sfântul Ștefan din Viena () [Corola-website/Science/303418_a_304747]
-
religii din cauza înaltului grad de disciplină monastică și a angajamentului călugărilor față de modul de viață autoimpus. În timpul stăpânirii britanice din India (1757-1947) jainismul a suferit un proces de hinduizare crescândă. Jainismul a fost o forță culturală, filozofică, politică și socială majoră încă de la germinarea civilizațiilor în Asia, iar sfera sa a depășit granițele Indiei moderne pătrunzând în Orientul Apropiat și regiunea mediterană. În unele perioade istorice jainismul se găsea în întreaga Asie meridională: Sri Lanka, Pakistan, Bangladesh, Myanmar și Afghanistan. Influența sa
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]
-
dar sub o formă mai atenuată: de exemplu, prin jurământul "brahmacarya", un monah înțelege să își păstreze castitatea întreaga viață, în timp ce un laic este îndemnat doar să nu abuzeze de plăcerile trupului și să se păstreze curat până la nuntă. Diferențe majore există și în interpretarea principiului non-violenței, "ahimsa". Laicii au doar datoria de a nu vătăma în mod conștient o ființă și de a păstra o alimentație vegetariană. Ei nu trebuie să lezeze fizic, verbal sau în gând nici un om sau
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]
-
căutările moderniste cu caracter experimental: acesta este un cartier format din blocuri bară cu circa 600 apartamente, așezate după axa heliotermă, cu numeroase facilități pentru locuitorii săi și cei din împrejurimi. Este de remarcat că, acest cartier, este prima investiție majoră a regimului de factură comunistă instaurat după cel de-al război mondial. Pe Prelungirea Ferentari s-a construit prin 1975 un bloc de locuințe cu 10 etaje și spații comerciale la parter printre care se număra și un restaurant ce
Cartierul Ferentari () [Corola-website/Science/303438_a_304767]
-
amintirea acelui restaurant se păstrează prin numele ce identifică azi acel punct pe harta cartierului: „Vadu Nou”. În apropierea acestui bloc, la mică distanță, între străzile Tunsu Petre și Livezilor, se află un cvartal de blocuri, azi într-o stare majoră de degradare: acesta este locul care aduce după sine renumele negativ al cartierului. Blocurile construite la începutul anilor 70, pe un teren liber ce purta denumirea de „La Maici” și au avut un regim de confort II conform normelor de
Cartierul Ferentari () [Corola-website/Science/303438_a_304767]
-
Literary Boot Camp", care se desfășoară pe durata unei săptămâni. Participanții sunt aleși dintre doritorii care au trimis mostre din operele lor de ficțiune. Atelierul se încheie cu un weekend de lectură deschis tuturor celor veniți. Absolvenții au câștigat premii majore ale concursurilor de science fiction și fantasy (cum ar fi actualmente defunctul concurs Phobos contest și concursul Writers of the Future), au vândut numeroase povestiri revistelor de SF și fantasy cum ar fi "Asimov's Science Fiction" și "Realms of
Orson Scott Card () [Corola-website/Science/303450_a_304779]
-
de departe încât până și orașul Novgorod le era relativ accesibil. Totuși, comerțul interstatal din nordul Europei, și în special din Marea Baltică, a fost practic nesemnificativ până la constituirea Hansei, dată după care a început să se desfășoare la o scară majoră. Orașele germane obținuseră controlul asupra comerțului din Marea Baltică cu o relativă ușurință pentru circa mai bine de un secol, între anii 1120 - 1250, timp în care Lübeck a devenit nodul central al rețelei comerțului maritim care conecta toate zonele adiacente
Liga Hanseatică () [Corola-website/Science/303481_a_304810]
-
Imperiul Rus. Nu a fost o mișcare organizată sau controlată și nu a avut cauze sau scopuri unice. "Pentru cadrul general al evenimentelor, vezi și "Istoria Rusiei, 1892-1917"." Deși revoltele și răscoalele au reprezentat fenomene obișnuite în Imperiul Rus, tulburările majore au fost rare în deceniile de dinaintea anului 1905. Nemulțumirile politice au apărut și au crescut în continuu de la controversata emancipare a iobagilor din 1861 făptuită de țarul Alexandru al II-lea. Emanciparea a fost incompletă, limitată din punct de vedere
Revoluția rusă din 1905 () [Corola-website/Science/301455_a_302784]
-
succesorul lui, Viaceslav von Plehve, în 1904. Aceste asasinate au făcut guvernul să dea și mai multă putere poliției. Războiul ruso-japonez, foarte popular la început, a devenit în scurtă vreme o sursă de nemulțumiri populare, odată ce au apărut primele insuccese majore militare. Țăranii nemulțumiți de inechitățile eliberării din iobăgie s-au răsculat în întreaga țară, dând foc la ferme. Creșterea economică din anii 1890-1900 s-a transformat în depresie, iar muncitorii au început să-și exprime din ce în ce mai puternic revendicările economice și
Revoluția rusă din 1905 () [Corola-website/Science/301455_a_302784]