104,954 matches
-
minerală, cu ajutorul profesorului Petru Bogdan (1873-1944). In continuare, Raluca Ripan a fost avansată asistentă la Laboratorul de chimie fizică al Facultății de Științe a Universității din Iași (1920) și, în același an, s-a transferat ca șef de lucrări la Laboratorul de chimie anorganică al Facultății de Științe a Universității din Cluj, pentru a-și definitiva teza de doctorat. În anul 1922 a susținut la Universitatea din Cluj teza de doctorat intitulată “ Aminele duble corespunzând sulfaților dubli din seria magneziană”, în fața
Raluca Ripan () [Corola-website/Science/307160_a_308489]
-
colectiv de cercetare, format din cadre didactice de la ambele Universități “V. Babeș” și “J. Bolyai”, condus de academician Raluca Ripan. De remarcat meritul deplin în înființarea Institutului de chimie (1951, pe trei secții : chimia anorganică, chimia organică, chimia fizică), în laboratoarele căruia s-au întreprins cercetări științifice privind “proprietățile combinațiilor complexe ale metalelor rare”; “înnobilarea caolinului de Aghireș” ; “urmărirea fluxului tehnologic în industria auriferă” ; “recuperarea aurului de pe deșeuri de sticlă” ; “determinarea și dozarea aurului, seleniului și telurului din minereuri, din compuși
Raluca Ripan () [Corola-website/Science/307160_a_308489]
-
1919, Ioan Ciurea a înființat Catedra de Parazitologie și inspecția alimentelor de la Facultatea de Medicină Veterinară din București, ocupând prin concurs postul de conferențiar, apoi din 1922 pe cel de profesor universitar. El a organizat cursuri și seminarii practice în Laboratorul de Parazitologie, fondând primul Laborator de cercetări experimentale pentru studiul viermilor care, în stare larvară, se găsesc la pești, iar în stare adultă la om, mamifere și păsări. În acest timp a descoperit cistecercul de "Taenia saginata" în carnea vitelor
Ioan Ciurea () [Corola-website/Science/307176_a_308505]
-
Catedra de Parazitologie și inspecția alimentelor de la Facultatea de Medicină Veterinară din București, ocupând prin concurs postul de conferențiar, apoi din 1922 pe cel de profesor universitar. El a organizat cursuri și seminarii practice în Laboratorul de Parazitologie, fondând primul Laborator de cercetări experimentale pentru studiul viermilor care, în stare larvară, se găsesc la pești, iar în stare adultă la om, mamifere și păsări. În acest timp a descoperit cistecercul de "Taenia saginata" în carnea vitelor tăiate, a semnalat "Trichinella spiralis
Ioan Ciurea () [Corola-website/Science/307176_a_308505]
-
iulie 1934 se căsătorește cu Olga Cimponeriu, cu care va avea doi fii, pe Nicolae, în 1937 și pe Gheorghe, în 1942. În ultimul an de studii, sprijinit de prof Gheorghe Spacu, obține un post de custode la unul din laboratoarele Facultății de Științe. După efectuarea serviciului militar, în cadrul Școlii de Gaze din București, revine la Cluj, unde din 1 octombrie 1931 este încadrat ca asistent la Catedra de Fizică a universității. În 1 octombrie 1932 trece, ca preparator, la Catedra
Coriolan Drăgulescu () [Corola-website/Science/307175_a_308504]
-
titlul de doctor docent. Profesor și cercetător cu rezultate remarcabile, academicinul a deținut, de-a lungul anilor, funcții în învățământul superior agronomic în calitate de șef de catedră, decan, prorector și rector al Institutului Agronomic din București, conducător de doctorate, șef de laborator, în administrația publică de stat și în cercetare. Este autor a peste 400 de articole de cercetare științifică, 23 de tratate, monografii și studii, apărute în țară și peste hotare, însumând aproape 20.000 de pagini. În semn de recunoaștere
David Davidescu () [Corola-website/Science/307178_a_308507]
-
cursuri de perfecționare în farmacologie la Praga, Bratislava (1963); specializare în farmacologie la Bruxelles (1965-1966); instruire în farmacologie în cadrul unui program de fellowship la Washington (1973). Rezidențiat la Spitalul Brâncovenesc și la Spitalul de Urgență, București (1947-1949); farmacist și șeful laboratorului clinic, Spitalul Militar din Brașov (1950-1951); asistent universitar (1955-1963); conferențiar (1963-1967), catedră de farmacologie, Facultatea de Medicină, București; profesor asociat (1967-1973); profesor, catedră de farmacologie, Facultatea de Farmacie, București (1973-1997); medic specialist (1961); medic primar (1969); medic homeopat (1981); farmacolog
Dumitru Dobrescu () [Corola-website/Science/307184_a_308513]
-
iar sub redacția sa apar tratatele de „Medicină legală” (1967), „Anatomia patologică” (1980), „Dicționar de imunologie” (împreună cu E. Păunescu, 1981), „Imunopatologie” (1984) și colaborează la volumul „Methods in Enzymology” (New York, 1983). Lucrând peste 3 decenii în domeniul anatomiei patologice în laboratoarele Catedrei de anatomie patologică a Institutului de Medicină din Moscova, la secția de anatomie patologică a IML București și apoi la Institutul „Victor Babeș” din București, a studiat o variată cazuistică legată de boala membranelor hialine, docimazia histologică pulmonară la
Ioan Moraru () [Corola-website/Science/307192_a_308521]
-
atunci nu eram încă dumerit pe ce drum de muncă să apuc. Și iată așa a început între mine și profesorul I. Simionescu o legătură care, în al doilea an de studiu geologic, s-a întărit prin statornicirea mea la laboratorul condus de el. Și au trecut ani de rodnică ucenicie în care sufletu-mi s-a legat din ce în ce mai puternic de personalitatea sa, de la care nu puteai învăța decât binele și frumosul”. După absolvirea facultății, în 1910 a avut marea satisfacție
Mihail D. David () [Corola-website/Science/307177_a_308506]
-
material didactic, după cum a mărturisit el însuși mult mai târziu. Întrucât în anul universitar 1924-1925 numărul studenților Secției de Geografie ajunsese deja la 114, M. David a obținut închirierea unei clădiri în str. Codrescu, Nr. 11 în care a organizat Laboratorul de geografie cu o sală de curs și de lucrări practice, o bibliotecă, o sală de material didactic și cabinete pentru cadrele didactice. Abia în 1934 i s-a repartizat Secției de geografie, mai întâi provizoriu și apoi definitiv, un
Mihail D. David () [Corola-website/Science/307177_a_308506]
-
M. David a organizat temeinic acest spațiu dotându-l cu mobilier trainic și perfect adecvat, cu numeroase cărți, reviste de specialitate, hărți, planșe, instrumente și aparate necesare procesului didactic și cercetării științifice. A organizat o bibliotecă de specialitate și un laborator fotografic, încadrând un excelent fotograf care a realizat o impresionantă colecție de fotografii documentare. În felul acesta, M. David a reușit să creeze o bază materială care asigura condiții optime procesului didactic și cercetării științifice. Din 1920 și până în 1944
Mihail D. David () [Corola-website/Science/307177_a_308506]
-
pentru stimularea participării studenților la activitatea geografică, M. David a sprijinit înființarea, în 1930, a Societății geografice „Dimitrie Cantemir”. M. David a condus și lucrări practice, punând accent pe deprinderea citirii hărților topografice și analiza geomorfologică în teren și în laborator. O importanță deosebită se acorda excursiilor de studiu organizate cu studenții la sfârșit de săptămână în apropierea Iașului sau în perioade mai lungi (10-18 zile), în timpul verii, în diferite regiuni din țară. Pentru a întregi pregătirea studenților, M. David a
Mihail D. David () [Corola-website/Science/307177_a_308506]
-
dând dovadă de omenie și de curaj civic. În primăvara anului 1944, când Iașul a intrat în zona frontului, a fost nevoit să organizeze evacuarea Universității, cu tot personalul și cu toată averea ei materială. În acest fel, Catedra și Laboratorul de geografie au ajuns la Zlatna, în Munții Apuseni. Acolo i-a parvenit lui M. David ordinul prin care, începând cu data de 22 octombrie 1944, era demis din învățământ, fiind astfel printre primele victime ale epurării pe motive politice
Mihail D. David () [Corola-website/Science/307177_a_308506]
-
vasta sa activitate didactică și organizatorică, M. David a desfășurat și o intensă muncă de cercetare științifică, aducând valoroase contribuții la cunoașterea geologiei și geografiei unor însemnate regiuni din teritoriul patriei. În urma unor asidue observații de teren și cercetări de laborator, el a elaborat scheme logice de descriere și interpretare a evoluției reliefului în lumina teoriei ciclurilor geografice pentru Podișul și Subcarpații Moldovei, pentru Carpații Orientali și pentru Podișul Transilvaniei. Multe dintre observațiile lui s-au dovedit reale și unele interpretări
Mihail D. David () [Corola-website/Science/307177_a_308506]
-
timp, la 6 decembrie același an, pleacă la Berlin, însoțit de recomandările înalte ale Dr-ului Constantin Istrati adresate ilustrului profesor Emil Fischer, unul dintre cei mai mari chimiști ai vremii, răsplatit mai apoi pentru meritele sale cu premiul Nobel. În laboratorul marelui chimist, G. G. Longinescu își începe lucrările cu analiza calitativă, urmate de cele ale analizei cantitative, volumetriei, electrochimiei și analizelor de gaze. Examenul în 1896 îl trece cu brio, având mențiunea cea mai bună, fiind investit cu titlul de
Gheorghe Gh. Longinescu () [Corola-website/Science/307196_a_308525]
-
septembrie 1896 și până în octombrie 1938: 10 ani de licee și 35 la universitate, fiind omologat în numeroase ocazii și răsplătit pentru meritele sale excepționale. Director de Studii la Institutul Schweitz-Thierrin, Agregat la Facultatea de Științe din București, Director al Laboratorului de Chimie Anorganică timp de 32 de ani, Membru de Onoare al Academiei Române, sunt numai câteva din titlurile înalte pe care G. G. Longinescu le-a deținut de-a lungul frământatei sale activitați eclatante-creatoare pusă in slujba Științei și a
Gheorghe Gh. Longinescu () [Corola-website/Science/307196_a_308525]
-
ca mecanism în stratigeneza scoarței cerebrale. A efectuat investigații ale efectului teratogen al alcoolului. De asemenea a utilizat noi metode de cercetare în embriologia experimentală, ca de exemplu, folosirea de colorații vitale pentru teratogeni și utilizarea microcinematografiei în cercetarea embriologică. Laboratorul pe care l-a condus s-a bucurat de prestigiu, găzduind și tineri cercetători din străinatate, ca de pildă din Polonia și Germania. În anul 1970 autoritățile cu procedat la o așa numită „reorganizare a unităților de cercetare” când Centrul
Benedict Menkes () [Corola-website/Science/307205_a_308534]
-
pionierii relansării bioeticii în România, în formula sa modernă, a formulat pentru acest domeniu următoarea definiție concisă: "„bioetica este un punct de întâlnire al tuturor celor care urmăresc destinul uman supus presiunilor știintei”". În 1958, Constantin Maximilian a organizat primul laborator de genetică medicală din România. A redactat peste 20 de volume de antropologie, bioetică și genetică umană, între care "Dicționarul Enciclopedic de Genetică", apărut în 1984. Constantin Maximilian s-a născut la 2 august 1928, într-o familie de muncitori
Constantin Maximilian () [Corola-website/Science/307219_a_308548]
-
necesitate, a activat ulterior numai în ultimele două. In 1957 Constantin Maximilian a organizat la "Institutul de Endocrinologie" primul nucleu de genetică medicală modernă din România. În paralel a dezvoltat și studiile de antropologie contituțională. În 1958 este inființat primul laborator de genetică medicală din România. În acest laborator s-au format mulți din geneticienii români. Activând în acest laborator profesorul Maximilian a descris noi sindroame, a raportat sindroame ereditare rare, a descris noi variante cromozomiale recunoscute ca atare și incluse
Constantin Maximilian () [Corola-website/Science/307219_a_308548]
-
In 1957 Constantin Maximilian a organizat la "Institutul de Endocrinologie" primul nucleu de genetică medicală modernă din România. În paralel a dezvoltat și studiile de antropologie contituțională. În 1958 este inființat primul laborator de genetică medicală din România. În acest laborator s-au format mulți din geneticienii români. Activând în acest laborator profesorul Maximilian a descris noi sindroame, a raportat sindroame ereditare rare, a descris noi variante cromozomiale recunoscute ca atare și incluse în toate cataloagele internaționale consacrate tulburărilor genetice, a
Constantin Maximilian () [Corola-website/Science/307219_a_308548]
-
nucleu de genetică medicală modernă din România. În paralel a dezvoltat și studiile de antropologie contituțională. În 1958 este inființat primul laborator de genetică medicală din România. În acest laborator s-au format mulți din geneticienii români. Activând în acest laborator profesorul Maximilian a descris noi sindroame, a raportat sindroame ereditare rare, a descris noi variante cromozomiale recunoscute ca atare și incluse în toate cataloagele internaționale consacrate tulburărilor genetice, a studiat frecvența malformațiilor congenitale printre copiii muncitorilor iradiați profesional, a urmărit
Constantin Maximilian () [Corola-website/Science/307219_a_308548]
-
de la Timișoara. În anul 1948 devine profesor titular la disciplina de construcții metalice, pe care o va preda până în 1981 când s-a pensionat. Prima preocupare în momentul transferării la Institutul Politehnic din Timișoara a fost crearea în 1950 a Laboratorului de Construcții Metalice. Pe parcusul aniilor profesorul Mateescu a predat mai multe discipline: Poduri metalice, Construcții din lemn, beton și oțel, Rezistența materialelor, Calculul structurilor metalice în domeniul plastic, Calculul și tehnologia construcțiilor metalice sudate. A sprijinit Facultatea de Construcții
Dan Mateescu () [Corola-website/Science/307218_a_308547]
-
animală din România editând, în 1900, prima carte de fiziologie în limba română intitulată "Curs de fiziologie generală animală", și tot în același an a elaborat o clasificare originală a regnului animal, publicată în "Curs de zoologie descriptivă". A organizat Laboratorul de Zoologie și Fiziologie de la Facultatea de Științe din Iași unde a realizat diverse studii privind sistematica și morfofiziologia protozoarelor, viermilor, crustaceelor și insectelor. A fost interesat și a publicat lucrări privind faunei de apă dulce și lucrari de paleontologie
Leon C. Cosmovici () [Corola-website/Science/307211_a_308540]
-
Seminarul Pedagogic Universitar al Universității din Cluj. În 1948 s-a înscris la Facultatea de Matematică și Fizică a Universității din București, absolvind în 1953 secția de fizică, specialitatea radiotehnică. Student fiind, a fost încadrat ca asistent de cercetare la laboratorul de optică al profesorului Eugen Bădărău (1951-1953). În 1953 a fost admis aspirant cu frecvență la Universitatea din București, sub îndrumarea profesorului Șerban Țițeica. Și-a susținut în 1958 teza de doctorat cu titlul " Teoria efectului fotoelectric relativist", care va
Mihai Gavrilă () [Corola-website/Science/307221_a_308550]
-
200 de articole prezentate la "Physical Review A", "Journal of Physics B" și alte reviste. A participat la numeroase proiecte finanțate de "Comunitatea Europeană" și "Stichting FOM". În proiectul "Atoms in Superintense, Femtosecond Pulses", al cărui coordonator a fost, patru laboratoare experimentale și teoretice din Franța, Olanda și Belgia au colaborat la construirea unui laser superintens la "Laboratoire d'Optique Appliquée" (Palaiseau, Franța); a fost cea mai substanțială finanțare acordată de CE până în acel moment (aproximativ un milion de euro), iar proiectul
Mihai Gavrilă () [Corola-website/Science/307221_a_308550]