102,196 matches
-
fără coadă) la eclozare. Maturitatea sexuală este atinsă la 3-4 ani. Au fost raportate cazuri izolate despre reproducerea acestei specii în captivitate. Este o specie specie politipică care include 2 subspecii: În România și Republica Moldova trăiește subspecia "Dolichophis caspius caspius". Specia "Dolichophis caspius" era inclusă în clasificările mai vechi ca o subspecie ("Coluber jugularis caspius") în specia "Coluber jugularis", care includea 4 subspecii: Șarpele rău aduce foloase pentru agricultură deoarece se hrănește cu rozătoare care provoacă mari daune culturilor agricole. În raport cu
Șarpele rău () [Corola-website/Science/333912_a_335241]
-
despre reproducerea acestei specii în captivitate. Este o specie specie politipică care include 2 subspecii: În România și Republica Moldova trăiește subspecia "Dolichophis caspius caspius". Specia "Dolichophis caspius" era inclusă în clasificările mai vechi ca o subspecie ("Coluber jugularis caspius") în specia "Coluber jugularis", care includea 4 subspecii: Șarpele rău aduce foloase pentru agricultură deoarece se hrănește cu rozătoare care provoacă mari daune culturilor agricole. În raport cu aceste foloase, pagubele, mai mult locale, pe care le aduce prin consumul păsărilor și ouălor lor
Șarpele rău () [Corola-website/Science/333912_a_335241]
-
pășunat, despăduririle, turismul și urbanizarea, utilizarea pesticidelor și a îngrășămintelor agricole, uciderea directă de către localnici, colectarea ilegală și traficul rutier sunt factorii principali ai scăderii populațiilor șarpelui rău. În Lista roșie privind starea de conservare a reptilelor europene a IUCN specia "Dolichophis caspius" este menționată ca o specie neamenințată cu dispariția (LC - "least concern"), dar nu este încă evaluată în Lista roșie globală a UICN privind speciile amenințate. În Cartea Roșie a Vertebratelor din România specia este considerată ca fiind vulnerabilă
Șarpele rău () [Corola-website/Science/333912_a_335241]
-
și a îngrășămintelor agricole, uciderea directă de către localnici, colectarea ilegală și traficul rutier sunt factorii principali ai scăderii populațiilor șarpelui rău. În Lista roșie privind starea de conservare a reptilelor europene a IUCN specia "Dolichophis caspius" este menționată ca o specie neamenințată cu dispariția (LC - "least concern"), dar nu este încă evaluată în Lista roșie globală a UICN privind speciile amenințate. În Cartea Roșie a Vertebratelor din România specia este considerată ca fiind vulnerabilă (VU). Specia "Dolichophis caspius" este inclusă și
Șarpele rău () [Corola-website/Science/333912_a_335241]
-
șarpelui rău. În Lista roșie privind starea de conservare a reptilelor europene a IUCN specia "Dolichophis caspius" este menționată ca o specie neamenințată cu dispariția (LC - "least concern"), dar nu este încă evaluată în Lista roșie globală a UICN privind speciile amenințate. În Cartea Roșie a Vertebratelor din România specia este considerată ca fiind vulnerabilă (VU). Specia "Dolichophis caspius" este inclusă și în Cartea Roșie a Ucrainei ca specie vulnerabilă (VU) și în Cartea Roșie a Republicii Moldova. În România, specia "Dolichophis
Șarpele rău () [Corola-website/Science/333912_a_335241]
-
a reptilelor europene a IUCN specia "Dolichophis caspius" este menționată ca o specie neamenințată cu dispariția (LC - "least concern"), dar nu este încă evaluată în Lista roșie globală a UICN privind speciile amenințate. În Cartea Roșie a Vertebratelor din România specia este considerată ca fiind vulnerabilă (VU). Specia "Dolichophis caspius" este inclusă și în Cartea Roșie a Ucrainei ca specie vulnerabilă (VU) și în Cartea Roșie a Republicii Moldova. În România, specia "Dolichophis caspius" este protejată prin Legea Nr. 13 din 1993
Șarpele rău () [Corola-website/Science/333912_a_335241]
-
caspius" este menționată ca o specie neamenințată cu dispariția (LC - "least concern"), dar nu este încă evaluată în Lista roșie globală a UICN privind speciile amenințate. În Cartea Roșie a Vertebratelor din România specia este considerată ca fiind vulnerabilă (VU). Specia "Dolichophis caspius" este inclusă și în Cartea Roșie a Ucrainei ca specie vulnerabilă (VU) și în Cartea Roșie a Republicii Moldova. În România, specia "Dolichophis caspius" este protejată prin Legea Nr. 13 din 1993, pentru aderarea României la Convenția la Convenția
Șarpele rău () [Corola-website/Science/333912_a_335241]
-
dar nu este încă evaluată în Lista roșie globală a UICN privind speciile amenințate. În Cartea Roșie a Vertebratelor din România specia este considerată ca fiind vulnerabilă (VU). Specia "Dolichophis caspius" este inclusă și în Cartea Roșie a Ucrainei ca specie vulnerabilă (VU) și în Cartea Roșie a Republicii Moldova. În România, specia "Dolichophis caspius" este protejată prin Legea Nr. 13 din 1993, pentru aderarea României la Convenția la Convenția de la Berna (Anexa II, unde este menționată ca "Coluber jugularis"), Directiva Europeană
Șarpele rău () [Corola-website/Science/333912_a_335241]
-
privind speciile amenințate. În Cartea Roșie a Vertebratelor din România specia este considerată ca fiind vulnerabilă (VU). Specia "Dolichophis caspius" este inclusă și în Cartea Roșie a Ucrainei ca specie vulnerabilă (VU) și în Cartea Roșie a Republicii Moldova. În România, specia "Dolichophis caspius" este protejată prin Legea Nr. 13 din 1993, pentru aderarea României la Convenția la Convenția de la Berna (Anexa II, unde este menționată ca "Coluber jugularis"), Directiva Europeană 92/43/EEC a Consiliului Comunităților Europene (Anexa IV, unde este
Șarpele rău () [Corola-website/Science/333912_a_335241]
-
Urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări ulterioare (Anexele IV A și IV B, unde este menționată ca "Coluber caspius"), fiind considerată o specie de interes comunitar și național care necesită o protecție strictă.
Șarpele rău () [Corola-website/Science/333912_a_335241]
-
chiar în podurile caselor unde vânează porumbei. Este răspândit în sud-estul Europei (Albania, sudul-estul României, Republica Moldova, sud-estul Bulgariei, nord-estul Greciei, sudul Ucrainei, Turcia europeană), Asia Mică, sud-vestul Rusiei, Caucaz, sud-vestul Kazahstanului, nord-vestul Turkmenistanului și vestul Iranului. În România este o specie protejată și a fost găsit în județele Galați, Tulcea, Constanța, Buzău. Are o talie mare, de până la 2,60 m, fiind unul dintre cei mai mari șerpi din România. Evită soarele puternic. Se cațără bine în arbori și se mișcă
Balaurul dobrogean () [Corola-website/Science/333913_a_335242]
-
3,9 la masculi și de 5,1 la femele. Grosimea corpului este de 5-6 cm. Aspectul general este mai puțin zvelt decât la șarpele rău ("Dolichophis caspius") și șarpele lui Esculap ("Zamenis longissimus"), capul alungit, mai mare decât la speciile citate, botul obtuz, trunchiul lung, coada moderat alungită. Capul este slab separat de gât. Ochiul este de mărime mijlocie, cu pupila rotundă. Dinții maxilari au o lungime egală. Osul palatin cu proces median mai mare decât procesul lateral. Carena hemală
Balaurul dobrogean () [Corola-website/Science/333913_a_335242]
-
egală. Osul palatin cu proces median mai mare decât procesul lateral. Carena hemală a vertebrelor trunchiului se termină anterior față de condil. Folidoza (forma și dispoziția solzilor și scuturilor tegumentare). Solzii capului și ai corpului au o mare importanță pentru determinarea speciilor de șerpi. Solzii mici se numesc grăuncioare, iar cei mari scuturi sau plăci. Scuturile sunt bine dezvoltate pe cap. Partea superioară a capului acoperită de scuturi se numește pileu (pileus). La balaurul dobrogean scutul rostral (situat la vârful botului) este
Balaurul dobrogean () [Corola-website/Science/333913_a_335242]
-
general brun-cenușiu sau aproape negru și se poate transforma într-o suprafață neagră neîntreruptă la adulți. Pe părțile laterale ale capului, de la ochi la colțul gurii se întinde o dungă brună-închisă bine vizibilă care se îngustează pe parcurs, caracteristică majorității speciilor genului "Elaphe". Scuturile supralabiale la adulți au o culoare galben-deschisă caracteristică. Irisul ochiului este negru. Abdomenul are o culoare monocromă uniformă galben-pai sau uneori este pătat cu pete brune mici neclare. Masculii adulți sunt mai mari decât femelele și au
Balaurul dobrogean () [Corola-website/Science/333913_a_335242]
-
Este răspândit în sud-estul Europei (Albania, sudul-estul României, Republica Moldova, sud-estul Bulgariei, nord-estul Greciei, sudul Ucrainei, Turcia europeană), Asia Mică (Siria, Liban, Israel), sud-vestul Rusiei (Daghestan), Caucaz (Georgia, Armenia, Azerbaidjan), sud-vestul Kazahstanului, nord-vestul Turkmenistanului și vestul Iranului. În România este o specie protejată și a fost găsit în județele Galați (Movileni, Furceni), Tulcea (Măcin, Greci, Vârful Țuțuiatul din munții Măcin, Atmagea, Tulcea), Constanța (Gura Dobrogei, Cernavodă, Medgidia, Constanța, Valul lui Traian, Agigea, Tuzla), Buzău (Rezervația Naturală Vulcanii Noroioși Pâclele Mari). În Republica Moldova
Balaurul dobrogean () [Corola-website/Science/333913_a_335242]
-
dușmani încolăcindu-și inelele corpului în jurul ei. Maturitatea sexuală este atinsă în al treilea an de viață. Se pot reproduce și în captivitate. Este crescut cu succes în exotariul din Tula (Rusia), unde în anul 2000 au eclozat 33 pui. Specia "Elaphe sauromates" era inclusă în clasificările mai vechi ca o subspecie ("Elaphe quatuorlineata sauromates") în specia "Elaphe quatuorlineata", care includea 4 subspecii: Balaurul dobrogean e aduce foloase pentru agricultură deoarece se hrănește cu rozătoare care provoacă mari daune culturilor agricole
Balaurul dobrogean () [Corola-website/Science/333913_a_335242]
-
viață. Se pot reproduce și în captivitate. Este crescut cu succes în exotariul din Tula (Rusia), unde în anul 2000 au eclozat 33 pui. Specia "Elaphe sauromates" era inclusă în clasificările mai vechi ca o subspecie ("Elaphe quatuorlineata sauromates") în specia "Elaphe quatuorlineata", care includea 4 subspecii: Balaurul dobrogean e aduce foloase pentru agricultură deoarece se hrănește cu rozătoare care provoacă mari daune culturilor agricole. În raport cu aceste foloase, pagubele, mai mult locale, pe care le aduce prin consumul păsărilor și ouălor
Balaurul dobrogean () [Corola-website/Science/333913_a_335242]
-
subspecii: Balaurul dobrogean e aduce foloase pentru agricultură deoarece se hrănește cu rozătoare care provoacă mari daune culturilor agricole. În raport cu aceste foloase, pagubele, mai mult locale, pe care le aduce prin consumul păsărilor și ouălor lor, sunt neînsemnate. Este o specie atractivă pentru terarii, fiind prinsă ilegal în scop comercial. Din cauza sentimentelor de teamă provocate de șerpii veninoși, la unii oameni s-a dezvoltat teama inclusiv față de acest șarpe inofensiv, chiar și în zilele noastre aceștia încercând să îl omoare pe
Balaurul dobrogean () [Corola-website/Science/333913_a_335242]
-
turismul și urbanizarea, utilizarea pesticidelor și a îngrășămintelor agricole, colectarea și uciderea de către localnici și turiști sunt factorii principali ai scăderii populațiilor balaurului dobrogean. În Lista roșie privind starea de conservare a reptilelor europene a IUCN este menționată ca o specie neamenințată cu dispariția (LC - "least concern"), dar nu este încă evaluată în Lista roșie globală a UICN privind speciile amenințate. În România este considerată ca o specie amenințată cu dispariția (EN - "endangered"). În Cartea Roșie a Republicii Moldova (unde este menționată
Balaurul dobrogean () [Corola-website/Science/333913_a_335242]
-
ai scăderii populațiilor balaurului dobrogean. În Lista roșie privind starea de conservare a reptilelor europene a IUCN este menționată ca o specie neamenințată cu dispariția (LC - "least concern"), dar nu este încă evaluată în Lista roșie globală a UICN privind speciile amenințate. În România este considerată ca o specie amenințată cu dispariția (EN - "endangered"). În Cartea Roșie a Republicii Moldova (unde este menționată ca "Elaphe quatuorlineata" - Șarpe cu patru dungi) este considerată ca o specie vulnerabilă (V) În România specia "Elaphe sauromates
Balaurul dobrogean () [Corola-website/Science/333913_a_335242]
-
privind starea de conservare a reptilelor europene a IUCN este menționată ca o specie neamenințată cu dispariția (LC - "least concern"), dar nu este încă evaluată în Lista roșie globală a UICN privind speciile amenințate. În România este considerată ca o specie amenințată cu dispariția (EN - "endangered"). În Cartea Roșie a Republicii Moldova (unde este menționată ca "Elaphe quatuorlineata" - Șarpe cu patru dungi) este considerată ca o specie vulnerabilă (V) În România specia "Elaphe sauromates" este protejată prin Legea Nr. 13 din 1993
Balaurul dobrogean () [Corola-website/Science/333913_a_335242]
-
în Lista roșie globală a UICN privind speciile amenințate. În România este considerată ca o specie amenințată cu dispariția (EN - "endangered"). În Cartea Roșie a Republicii Moldova (unde este menționată ca "Elaphe quatuorlineata" - Șarpe cu patru dungi) este considerată ca o specie vulnerabilă (V) În România specia "Elaphe sauromates" este protejată prin Legea Nr. 13 din 1993 pentru aderarea României la "Convenția de la Berna" (Anexa II, unde este menționată ca "Elaphe quatuorlineata"), Directiva Europeana 92/43/EEC a Consiliului Comunităților Europene (Anexele
Balaurul dobrogean () [Corola-website/Science/333913_a_335242]
-
UICN privind speciile amenințate. În România este considerată ca o specie amenințată cu dispariția (EN - "endangered"). În Cartea Roșie a Republicii Moldova (unde este menționată ca "Elaphe quatuorlineata" - Șarpe cu patru dungi) este considerată ca o specie vulnerabilă (V) În România specia "Elaphe sauromates" este protejată prin Legea Nr. 13 din 1993 pentru aderarea României la "Convenția de la Berna" (Anexa II, unde este menționată ca "Elaphe quatuorlineata"), Directiva Europeana 92/43/EEC a Consiliului Comunităților Europene (Anexele II și IV, unde este
Balaurul dobrogean () [Corola-website/Science/333913_a_335242]
-
ca "Elaphe quatuorlineata") și Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 57/2007 (unde este menționată ca "Elaphe quatuorlineata") privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări ulterioare, fiind considerată o specie de interes comunitar care necesită o protecție strictă (Anexa IV A) și a cărei conservare necesită desemnarea ariilor speciale de conservare (Anexa III).
Balaurul dobrogean () [Corola-website/Science/333913_a_335242]
-
("Ablepharus kitaibelii") este o șopârlă ovipară din familia scincide ("Scincidae"), răspândită în sud-estul Europei și Turcia. În România a fost identificată în sudul Olteniei, în câmpia Dunării și în Dobrogea. Specia "Ablepharus kitaibelii" cuprinde 4 subspecii: cuprinde patru subspecii, care trăiesc în Albania, Bulgaria, Croația, Grecia, Ungaria, Macedonia, România, Serbia, Slovacia, vestul și centrul Turciei. În România a fost semnalată în sudui Olteniei, în câmpia Dunării și în Dobrogea. Lipsește în
Șopârlița de frunzar () [Corola-website/Science/333935_a_335264]