12,426 matches
-
al doilea e concretizarea ei prin creația lumii în afara esenței divine, în timp și spațiu. Sfântul Grigore de Nazianz, răspunzând curiozității noastre naiv omenești de a ști ce făcea Dumnezeu înainte de crearea lumii, scrie că Dumnezeu contempla în propria-i înțelepciune paradigmele sau ideile lucrurilor, pe care avea să le zidească. Artistul, precum am văzut, își contemplă de asemenea opera în forma ideală din propria-i fantezie, înainte de a o concretiza obiectiv în materie. Dumnezeu însă a luat numai din sine
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
suntem înzestrați cu aceeași capacitate. Darurile lui Dumnezeu sunt felurite și diferă de la ființă la ființă, de la om la om. Adevărul acesta de doctrină se verifică în varietatea naturală, pe care o experimentăm în jurul nostru. Sofianismul lumii create, adică sublimitatea înțelepciunii divine, nu se poate înțelege numai din măreția unitară a cosmosului, dar și din infinita varietate a părților lui, care împreună alcătuiesc armonia universală. Căci întocmai ca în opera de artă, varietatea părților proporționate între ele dă unitatea și armonia
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
care sunt înzestrate făpturile. Aceste capacități felurite sunt darurile naturale ale lui Dumnezeu. În clipa când ne-ar face pe toți genii, geniul n ar mai avea nici un farmec deosebit. L-am purta cum ne purtăm mâinile și picioarele. Potrivit înțelepciunii lui Dumnezeu însă, geniul e o raritate, o excepție, un miracol natural și numai astfel poate să-și exercite în lume farmecul superior al creațiilor sale artistice. Adesea geniul e o nefericire pentru cine-l poartă, dar nimeni nu trebuie
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
să-și exercite în lume farmecul superior al creațiilor sale artistice. Adesea geniul e o nefericire pentru cine-l poartă, dar nimeni nu trebuie să fie nefericit că nu-l are. Fiecare suntem înzestrați cu o capacitate anumită, personală. Toată înțelepciunea creștină a vieții stă în perfecționarea maximă a darului natural de care ne bucurăm. Și precum fiecare făptură din lume își are arhetipul în atotștiința lui Dumnezeu, tot astfel, fiecare dar cu care suntem înzestrați își are corespondentul desăvârșitor în
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Sfânt. Darurile naturale fac parte din existența rațională. Ele sunt în noi după chipul lui Dumnezeu. Existența rațională, creată în timp și durând în veșnicie, zice Maxim Mărturisitorul(Maxim Mărturisitorul: Centuria III, 25) e după chipul lui Dumnezeu; virtutea și înțelepciunea ei se dobândesc prin asemănarea cu bunătatea și înțelepciunea divină Arta existând în inteligența genială și considerată numai ca dar natural e, prin urmare, după chipul lui Dumnezeu. Același lucru îl spune și Toma de Aquino în următoarea propoziție: „Precum
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
sunt în noi după chipul lui Dumnezeu. Existența rațională, creată în timp și durând în veșnicie, zice Maxim Mărturisitorul(Maxim Mărturisitorul: Centuria III, 25) e după chipul lui Dumnezeu; virtutea și înțelepciunea ei se dobândesc prin asemănarea cu bunătatea și înțelepciunea divină Arta existând în inteligența genială și considerată numai ca dar natural e, prin urmare, după chipul lui Dumnezeu. Același lucru îl spune și Toma de Aquino în următoarea propoziție: „Precum intelectul divin e principiul naturii, spiritul omenesc, care e
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
artistul. Suferința de a nu fi înțeles de contemporani o mărturisește Beethoven: „De cum deschid ochii încep să suspin, căci ceea ce văd e împotriva religiei mele și disprețuiesc lumea care nu pricepe că muzica e o revelație mai sublimă decât orice înțelepciune, decât orice filosofie, că ea e vinul ce inspiră noile creații. Eu sunt Bacchus care varsă pentru oameni acest nectar delicios; eu le dau această beție a spiritului și când ea a încetat, iată-i că au pescuit o mulțime
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
acestui lucru prea cunoscut. Să trecem la al patrulea izvor de inspirație mult mai interesant pentru noi. Filosoful, care a scris Ireligia viitorului și Morala fără obligație și fără sancțiuni, recomandă călduros Biblia ca izvor de inspirație. Biblia, nu pentru înțelepciunea dumnezeiască pe care o conține, căci Guyau, profund creștin prin generozitatea inimii, e anticreștin prin rațiune, ci Biblia ca formidabilă forță literară a geniului oriental. Ca pozitivist, el combate pe Chateaubriand, înflăcăratul apologet al Geniului creștinismului, care a fecundat în
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Sully Prudhomme, Paul Verlaine, Jules Laforgue, Paul Valery, Jean Richepin, Huysmans, Suares, etc. Sunt poeți, romancieri, cugetători, teosofi, ocultiști, care își fac din Elada patria imaginară a pasiunilor lor. Elada nici unuia nu seamănă cu a celorlalți. Elada lui Maurras e înțelepciunea, a lui Leconte de Lisle e marmura, a Contesei de Noailles e halucinația perversă, a lui Montherlant stadionul, a lui Schure și Maurice Magre misterele orgiace, a lui Pierre Louys și a celor mai mulți e desfrâul și descompunerea morală, parfumată cu
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
religia, dar nu aceasta e dominantă. Și dacă insistăm asupra decadentismului încărcat de falsele nestemate și zorzoane antice, o facem ca să arătăm unde duce apoteozarea fără frâu a clasicismului ca disciplină mintală, a umanismului ca disciplină morală. Orice formulă a înțelepciunii antice, imitată ca atare, fără corectivul creștin, cuprinde în ea germenele descompunerii și al morții. Limba franceză e universală și cultul acesta fără limită al neopăgânismului în artă se vehiculează de la Paris pretutindeni în lume și e una din marile
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
și nedesăvârșite, dar nu mai puțin reale. Ceea ce numim inspirație supranaturală se leagă de prezența harică a lui Dumnezeu în suflet. Știm de asemenea că nu există numai aceste două moduri de a lucra, ci multe alte feluri și chipuri. înțelepciunea lui Dumnezeu e inepuizabilă și adâncul ei insondabil pentru mintea omenească. E un mister nepătruns în ce constă deosebirea esențială dintre inspirația naturală și cea supranaturală, deosebire din care se naște un sublim artistic, incontestabil altul decât sublimul mistic. Întrebările
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
conștiințe ortodoxe. Sofianicul e element pur dogmatic și nu poate fi decât în mod arbitrar despărțit de dogma Bisericii. Sofianismul, am spus când am discutat această idee, reprezintă raportul creatorului față de lume și în cazul acesta el e Sophia sau înțelepciunea divină manifestată ca frumusețe către lume. Sofianismul reprezintă pe de altă parte raportul creaturii față de Dumnezeu și în cazul acesta e Sophia creaturală sau lumea înțelepțită prin Iisus Hristos și ridicată din nou la strălucirea frumuseții dumnezeiești. Sophia creaturală e
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
se pare că depășește forțele omenești. Pentru spiritul elin, Apollo și Atena sunt ocrotitorii frumuseții plăsmuite și poeții antici cer ajutorul muzelor, căci fiecare ramură de artă își are obârșia în bunăvoința celor nouă zâne inspiratoare. Însuși Socrate își atribuie înțelepciunea realistă unui daimonion suprafiresc. În cultura păgână, acesta e felul mitologic de a concepe modul teandric al colaborării dintre om și puterea supranaturală. în creștinism, domină aceeași credință, desfășurată însă pe alt plan. Poeții și artiștii creștini imploră ajutorul lui
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
III, blândele apropieri ale zorilor sau amurgul zilei, nici florile primăverii, nici trandafirii verii, nici turmele zburdând pe lunci, eu nu mai văd fața divină a omului; norii, întunericul fără sfârșit mă înfășoară. Departe de căile dulci ale vieții omenești, înțelepciunea mi-e interzisă pe una din ușile sale; lucrurile naturii, șterse pentru mine, nu-mi mai înfățișează decât un alb universal; marea carte, al cărei studiu e atât de înălțător, în fața mea s-a închis pentru totdeauna”. Dar din această
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
pe cele de unii unitate, de ale duce în viitor, de ale cunoaște și ale prețui, pentru că și ele ne înfrumusețează viața și ne arată a fi mai presus de cele ce nu cuvântă și nu-s înzestrate cu duhul înțelepciunii. Pentru că aici sunt locurile noastre sfinte și sfințite prin munca și sudoarea și suferințele bunicilor și părinților, aici și-a șters mama lacrima, așteptându-l pe tata, aici tata s-antristat pentru suferințele mamei, ori amândoi pentru necazurile noastre. Aici am
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
dacă ești și bine organizată, devii un adversar redutabil. Ești pasională, impetuoasă, uneori imprudentă în dragoste. Trăsături definitorii: rafinamentul. Măslinul. Ești foarte puțin trasnparentă, de o discreție desăvârșită. Ești înțeleaptă și vei avea parte de o viață glorioasă. Trăsături definitorii: înțelepciune. Carpenul. Pui foarte mult preț pe felul în care arăți. Ești foarte credincioasă partenerului și pui mare preț pe reciprocitate. Trăsătură definitorie: simțul estetic Fagul. Nu ești în esență un nonconformistă, deși adesea apar astfel. Complit lipsită de imaginație iubirile
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
intuit parțial și fără ca vorbitorii să cunoască neapărat contextul originar al expresiilor respective. Acest fapt se constată mai ales în cazul textemelor utilizate cu o frecvență sporită, în care, tocmai din acest motiv, vorbitorii tind să vadă adeseori forme ale "înțelepciunii populare" ("anonime") și să ignore astfel originea lor livrescă. De exemplu, nu foarte mulți dintre cei care folosesc textemul Să revenim la oile noastre cunosc faptul că această "zicală" nu este un produs "popular", ci un cultism provenit din piesa
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
mai mare număr de texteme în vorbirea curentă) sunt, în ultimă instanță, texteme diatropice. De pildă, celebrul Box populi, box Dei reprezintă o "corupere" a celebrului Vox populi, vox Dei. Dictonul originar nu este, însă, un textem diasketic (produs al "înțelepciunii populare" latine), ci reprezintă o formație târzie, a cărei geneză a fost plasată după adoptarea creștinismului în spațiul romanic - dovadă faptul că textemul apare pentru prima dată la învățatul Alcuin din York (c. 735-804), care i-l atribuie lui Charlemagne
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
este utilizat textemul: Cine sapă groapa altuia cade singur în ea, Ai carte, ai parte etc. Textemele de această factură sunt expresia unui ethos (individual sau colectiv), iar analiza lor reprezintă una dintre cele mai eficiente modalități de a aproxima "înțelepciunea" unei comunități sau poetica unui autor; c) texteme bazate pe metaforizare, în care raportul dintre A și B ia naștere din încălcarea "solidarităților lexicale" curente, dar continuă să fie prezentat ca o relație necesară între componente: Urciorul nu merge de
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
BOUL este singurul culturem care intră într-o opoziție nu doar privativă, ci și graduală cu LUPUL (1334: Boii uniți la pășune/ Lupul nu-i poate răpune - distih cules de Anton Pann, prin care "se arată puterea unirii și a înțelepciunii"). În schimb, MÂNZUL și GÂSCA apar doar ca simboluri ale neputinței și naivității confruntate cu forța brută (2117: Mai bine-l făcea mă-sa mânz și-l mânca lupii = " Se zice despre cei proști sau fără de noroc") sau cu viclenia
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
care le-a caracterizat în modul următor: "Observație, căreia nu-i scapă nicio nuanță a realității, interpretare adeseori divinatorie a existenței, spirit ce se joacă cu relativitatea valorilor, imaginație care fixează pentru eternitate o icoană grăitoare, găsești din plin în înțelepciunea acumulată în acea miraculoasă memorie a poporului numită tradiție. Proverbele sunt deopotrivă: frânturi de sisteme filozofice, frânturi de psihologie, frânturi de mare pamflet."374 Nu în ultimul rând, marele filozof proclama necesitatea unui "studiu serios despre proverbul românesc", un studiul
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
nume și o mie de forme. Poate ochii oamenilor de rând au nevoie de altceva și sufletul lor dorește alt joc de colori, dar cel ales trebuie să rămâie într-același loc al său, îndreptat cu toată puterea spiritului spre înțelepciunea cea mai presus de toate. Cel pe care îl servim e unul, născut din el însuși; și din acest unul toate au ieșit și el e în toate și le învăluie pe toate. Nimene dintre muritori nu l-a văzut
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
deja, cel de-al treilea macro-cadru al romanului - i.e., călătoria lui Kesarion Breb în "Egipet", cu scopul de a afla răspunsul la întrebarea Magului ("dacă popoarele lor sunt mai fericite și dacă preoții legii nouă au sporit cu un dram înțelepciunea") - corespunde singurului episod care nu e povestit ca atare în roman, fiind recuperat indirect, prin faptele și vorbele fostului ucenic. Cu toate acestea, episodul este prescris într-un fragment fundamental nu doar pentru înțelegerea inițierii lui Kesarion, dar și a
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
viață e plină de dureri și de mâhnire", p. 95), care dezvoltă una dintre cugetările lui Solomon: Ca umbra de trecătoare este viața noastră și sfârșitul ei este fără înapoiere, că s-a pecetluit și nimeni nu mai vine înapoi." (Înțelepciunea, 2, 5). Cu toate acestea, există în această parte a romanului două categorii de texteme care beneficiază de un statut aparte. 2.4.3.1. În primul rând, e vorba despre textemele titulare, precum "[21] Împărăția și tihna stau în
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
sau afectivă dintre personaje 422, aceste texteme indică în același timp neîncrederea unuia dintre interlocutori în pertinența "discursului repetat". Într-o vreme de tulburări politice (care coincid, de altfel, cu intensificarea dramatismului romanului), indivizii ajung să pună la îndoială fie înțelepciunea divină, fie pe aceea omenească. 2.4.3.3. Un rol-cheie joacă, în acest context, cuvintele părintelui Amos, care cad ca o sentință irevocabilă asupra lumii ficționale a romanului: "[26] Adevărate sunt cele bune [...]; adevărate sunt și cele rele. Dumnezeu
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]