16,963 matches
-
pentru a se convinge dacă un certificat pe care dorea să-l utilizeze mai este valid 26. Primele două funcții ale unui P.K.I. (certificarea și validarea) permit autentificarea unei entități pentru a participa la trasferul securizat de informații. Pentru mediul academic, infrastructura de chei publice este EuroPKI www.europki.org, care are ca obiectiv asigurarea suportului pentru dezvoltarea și difuzarea în Europa a tehnologiilor specifice securității în rețele. ( Certificatul digital Certificatul digital reprezintă un document în format electronic destinat să ofere
Asigurarea securităţii informaţiilor în organizaţii by Bogdan-Dumitru Ţigănoaia () [Corola-publishinghouse/Science/894_a_2402]
-
rezultate sunt prezentate în capitolul 2) privind securitatea informațiilor, finalizându-se printr-un studiu de caz, ceea ce a permis validarea modelului propus. Valoarea științifică și aplicativă a demersului de cercetare este una deosebită, lucrarea putând fi folosită atât în scop academic, cât și în scop practic, de către organizațiile industriale; * Securitatea informațiilor cu care organizațiile lucrează reprezintă un domeniu în continuare deschis cercetărilor științifice, multe aspecte putând fi obiectul unor studii ulterioare. Principalele contribuții, raportate la obiectivele specifice ale lucrării vizează: * O1
Asigurarea securităţii informaţiilor în organizaţii by Bogdan-Dumitru Ţigănoaia () [Corola-publishinghouse/Science/894_a_2402]
-
Sitech, 2008. Constantinescu D., Managementul proiectelor, Editura Sitech, 2008. Constantinescu D., Florin Dănălache, Stana Costoiu, Cezar Scarlat, Evaluarea eficieței economico-sociale a proiectelor, Editura Bren, 2002. Constantinescu D., R. Marinescu, L. Sandovici, D.C. Șerban, Management principii și funcții, Școala de Studii Academice Postuniversitare de Management, Editura Printech, 2002. Cornescu V., Paul Marinescu, Doru Curteanu, Sorin Toma, Management, de la teorie la practică, Editura Universității din București, p. 308, 2003. Coroiu V., Teza doctorat (rezumat): Criminalitatea informatica-factor de risc major pentru ordinea publica și
Asigurarea securităţii informaţiilor în organizaţii by Bogdan-Dumitru Ţigănoaia () [Corola-publishinghouse/Science/894_a_2402]
-
și metode de cercetare științifică astfel: cercetarea bibliografică, analiza comparativă, chestionarul, analiza S.W.O.T., modelarea, simularea software și studiul de caz. Valoarea științifică și aplicativă a demersului de cercetare este deosebită, lucrarea putând fi folosită atât în scop academic, cât și în scop practic, de către organizații industriale. Cuvinte-cheie: securitatea informațiilor, risc, management, organizație Abstract Our research scope was to stress the importance of the information security domain and to develop and validate, through case study, a model for information
Asigurarea securităţii informaţiilor în organizaţii by Bogdan-Dumitru Ţigănoaia () [Corola-publishinghouse/Science/894_a_2402]
-
regarding information security in organization; Some methods and tools for scientific research were used: bibliographic research; comparative study; questionnaire; SWOT analysis; pattern making; software simulation; case study. The research has a high applicative level and can be used both in academic purpose, but also in industry. Keywords: information security, risk, management, organization În seria STUDII STRATEGICE ȘI DE SECURITATE au mai apărut: Apărarea Europei, Raoul Girardet (coord.) Argumentul nuclear în politica externă a statelor, Rodica Dinulescu Biserica și dimensiunea socială a
Asigurarea securităţii informaţiilor în organizaţii by Bogdan-Dumitru Ţigănoaia () [Corola-publishinghouse/Science/894_a_2402]
-
Security Magasine, www.infosecuritymag.com, 2012. 6 C. Argyris, Organizational Learning, Editura Reading, Addison Westey, 1997. 7 Doina Constantinescu, Managementul calității, Editura Printech, 2005. 8 Doina Constantinescu, R. Marinescu, L. Sandovici, D.C. Șerban, Management principii și funcții, Școala de Studii Academice Postuniversitare de Management, Editura Printech, 2002. 9 Idem. 10 Idem. 11 Doina Constantinescu, R. Marinescu, L. Sandovici, D.C. Șerban, Management principii și funcții, Școala de Studii Academice Postuniversitare de Management, Editura Printech, 2002. 12 Idem. 13 Doina Constantinescu, R. Marinescu
Asigurarea securităţii informaţiilor în organizaţii by Bogdan-Dumitru Ţigănoaia () [Corola-publishinghouse/Science/894_a_2402]
-
R. Marinescu, L. Sandovici, D.C. Șerban, Management principii și funcții, Școala de Studii Academice Postuniversitare de Management, Editura Printech, 2002. 9 Idem. 10 Idem. 11 Doina Constantinescu, R. Marinescu, L. Sandovici, D.C. Șerban, Management principii și funcții, Școala de Studii Academice Postuniversitare de Management, Editura Printech, 2002. 12 Idem. 13 Doina Constantinescu, R. Marinescu, L. Sandovici, D.C. Șerban, Management principii și funcții, Școala de Studii Academice Postuniversitare de Management, Editura Printech, 2002. 14 Idem. 15 Ioan Timiș, Teza doctorat (rezumat) Securitatea
Asigurarea securităţii informaţiilor în organizaţii by Bogdan-Dumitru Ţigănoaia () [Corola-publishinghouse/Science/894_a_2402]
-
Doina Constantinescu, R. Marinescu, L. Sandovici, D.C. Șerban, Management principii și funcții, Școala de Studii Academice Postuniversitare de Management, Editura Printech, 2002. 12 Idem. 13 Doina Constantinescu, R. Marinescu, L. Sandovici, D.C. Șerban, Management principii și funcții, Școala de Studii Academice Postuniversitare de Management, Editura Printech, 2002. 14 Idem. 15 Ioan Timiș, Teza doctorat (rezumat) Securitatea națională și dreptul la viața privată, Academia de Poliție "Alexandru Ioan Cuza", București, 2010. 16 Gheorghe Mureșanu, Settlements regarding the activities of CERT structures Ph
Asigurarea securităţii informaţiilor în organizaţii by Bogdan-Dumitru Ţigănoaia () [Corola-publishinghouse/Science/894_a_2402]
-
bun iconom, potrivit Evangheliei: vistiernicul Ianache, vrednica sa rudenie, care i-a fost de mare ajutor În drumeția pământească până În sfârșit, Împreună purcezând ei prin nevoința mucenicească și În călătoria spre cer, În patria cea cerească. Nicolae Iorga evocă spiritul academic al domnitorului, care s-a remarcat ca un mare om de cultură, prin Înființarea Academiei Domnești de la Sfântul Sava, În 1694, cu predare În limba greacă, prin care Constantin Brâncoveanu pune bazele Învățământului superior În Țara Românească și prin activitatea
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Cristina-Alina Bardos-Micu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92314]
-
martie 1847, În Iași, ca fiu al unui străin (Dimitrie Xenopol), așezat de curând În Moldova, și al Mariei Vasiliu, Alexandru Xenopol și-a făcut primele studii În pensioane particulare (unul chiar al tatălui său), luându-și bacalaureatul la Institutul Academic (1867), Într-o „atmosferă de Întețire intelectuală“, de care avea să-și aducă aminte, bucuros, În Istoria ideilor mele, succinta și densa lui autobiografie. Istoria, ca domeniu de cunoaștere, Îl interesa de pe atunci, În mod eminent, motiv pentru care frecventa
Prelegeri academice by Acad. ALEXANDRU ZUB () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92347]
-
calificare și În drept, la Universitatea din Berlin, cu disertația De publicanorum Romanorum historia ac natura iuridiciali, titlu ce Îi va Îngădui să profeseze apoi ca procuror și avocat. Un eveniment de seamă a avut loc la finele stagiului său academic peste hotare. Câțiva tineri, În frunte cu Eminescu și Slavici, au plănuit sărbătorirea lui Ștefan cel Mare, la Putna, cu ocazia Împlinirii a patru secole de la Întemeierea mănăstirii. Amânată din cauza „evenimentelor“ (izbucnise războiul franco-prusac), festivitatea avu loc la 15 august
Prelegeri academice by Acad. ALEXANDRU ZUB () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92347]
-
cuvine raportat la mișcarea critică de la Junimea, al cărei membru Xenopol era Încă din 1865, când redacta procesele verbale de ședință. Maiorescu Îl stimulase de la Început și tot el l-a invitat, după terminarea studiilor, să predea istoria la Institutul Academic. În această calitate, a și publicat o Cronologie raționată a istoriei universale, aducând un suflu nou În abordarea domeniului. Semnificativ pentru Xenopol e orizontul vast În care și-a Înscris de la Început strădaniile cărturărești, istoricul fiind acompaniat mereu de filozof
Prelegeri academice by Acad. ALEXANDRU ZUB () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92347]
-
mari pe care le-a vestit gândul meu, prin pana mea“. Nu se poate descrie ușor o asemenea existență. Din proximitatea ei și cu deplină Întemeiere, N. Iorga o sugera astfel, În registru istoriografic, punând accent pe latura cea PRELEGERI ACADEMICE 53 mai semnificativă a operei: „Știința istoriei va ști să arate cât de mare a fost rolul acelui care, venit Într-un moment când studiile de trecut se opreau la cercetarea migăloasă a unor amănunte Înfățișate fără interpretare și când
Prelegeri academice by Acad. ALEXANDRU ZUB () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92347]
-
cunoscut în lumea culturală autohtonă a celei de-a doua jumătăți a veacului al XIX-lea până către deceniul al patrulea al celui următor, străduindu-ne să nuanțam, să înțelegem cum funcționa sistemul universitar belgian, care era regimul titlurilor / diplomelor academice, cine erau beneficiarii lor din România, ce specializări li s-au părut la îndemână sau ce cariere au îmbrățișat, cât de mult se implică statul în sprijinirea tinerilor plecați la studii la Bruxelles, Gând, Liège ori Louvain, ce viața duceau
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
Ț 038, Commission d'entérinement. Registre d'inscription. Droit - dosarele nr. 1002, 1003, 1004 -, am căutat să semnalam, să trecem succint în revistă, câteva aspecte, spunem noi importante, pentru tema noastră. Astfel, am redactat câteva note cu privire la statutul titlurilor / diplomelor academice obținute de tinerii din România după ce studiau la Universitatea Liberă, sau in Belgia, în general (în acest context am stăruit și asupra legislației românești în privința recunoașterii diplomelor obținute în străinătate în domeniul medicinei și al ingineriei - vezi Regulamentul pentru esaminarea
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
Gând (1923)5. Legea organică a învățământului superior (Loi organique sur l'enseignement supérieur) din 27 septembrie 1835 prevedea, printre altele, ca licențele ori titlurile de doctor erau conferite de un juriu central, constituit la nivel național pentru fiecare grad academic, în fața căruia se prezentau atât absolvenții universităților de stat, cât și cei ai instituțiilor libere de învățământ superior 6. Membrii acestui juriu, în număr de sapte, erau numiți, după cum urmează: Cameră Reprezentanților și Senatul desemnau câte doi, iar guvernul încă
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
notar, care se adăugau celor deja existente pentru fiecare domeniu în parte, adică de candidat și de doctor în drept, medicina, științe, litere și filosofie 10. După 17 ani, pe 20 mai 1876, intră în vigoare Legea cu privire la acordarea gradelor academice și a programei examenelor universitare (Loi sur la collation des grades académiques et le programme des examens universitaires), ce prevedea că universitățile recunoscute (adică acelea care aveau în compunere patru facultăți), indiferent de natură lor (libere sau de stat), să
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
de examene de către responsabilii guvernamentali ai domeniului 11. Legile din 1876, iar apoi cele din 1890 și 1891 reglementau statutele juridice ale instituțiilor libere de învățământ superior și ale universităților de stat, făcând ca acestea să aibă drepturi și obligații academice similare. De aceea a fost menținut juriul central și s-a constituit o comisie specială, numită de Rege, alcătuită din doi consilieri de la Curtea de Casație, doi titulari ai Academiei de Medicină și câte doi reprezentanți ai claselor de stiinte
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
specială, numită de Rege, alcătuită din doi consilieri de la Curtea de Casație, doi titulari ai Academiei de Medicină și câte doi reprezentanți ai claselor de stiinte, respectiv de litere ai Academiei Regale de Stiinte și Arte Frumoase, ce valida titlurile academice conferite de universități, verificând dacă acestea au fost acordate în conformitate cu legea 12. Comisia specială de întărire a titlurilor academice ("Commission d'entérinement") verifica dacă diplomele emise de cele patru universități (Liège, Gând, Bruxelles - Universitatea Liberă, nu și cea Nouă -, respectiv
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
câte doi reprezentanți ai claselor de stiinte, respectiv de litere ai Academiei Regale de Stiinte și Arte Frumoase, ce valida titlurile academice conferite de universități, verificând dacă acestea au fost acordate în conformitate cu legea 12. Comisia specială de întărire a titlurilor academice ("Commission d'entérinement") verifica dacă diplomele emise de cele patru universități (Liège, Gând, Bruxelles - Universitatea Liberă, nu și cea Nouă -, respectiv Louvain), singurele care puteau elibera diplome cu valoare legală, îndeplineau condițiile reglementărilor din 1876 și 189013. Dar ce era
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
reglementărilor din 1876 și 189013. Dar ce era o diplomă cu valoare legală sau o diplomă legală? Este util să precizam în acest context că legislația relativă la învățământul superior din Belgia făcea încă din 1835 o distincție între gradul academic legal, care dădea titularului posibilitatea de a exercita o profesie în Belgia, și cel științific, care nu avea ratașat acest drept 14. Către a doua parte a secolului al XIX-lea diplomele științifice au fost destinate cu precădere străinilor (veniți
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
apoi mandatul a suferit o serie schimbări din perspectiva duratei, astfel că o persoană care obținea funcția putea inițial să fie reales o singură dată, apoi din 1910 de două ori etc.32 În 1891 Rectorul devenea, odată cu înființarea Consiliului Academic, președinte al acestui organism, fiind asistat de doi dintre predecesorii săi, care ieșiseră cel mai de curand din funcție. Consiliul Academic va fi dobândit ulterior un statut și mai clar de reprezentanta a corpului profesoral la nivelul conducerii Universității Libere
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
reales o singură dată, apoi din 1910 de două ori etc.32 În 1891 Rectorul devenea, odată cu înființarea Consiliului Academic, președinte al acestui organism, fiind asistat de doi dintre predecesorii săi, care ieșiseră cel mai de curand din funcție. Consiliul Academic va fi dobândit ulterior un statut și mai clar de reprezentanta a corpului profesoral la nivelul conducerii Universității Libere, ocupându-se strict de chestiunile didactice și științifice; Rectorul, Administratorul, Președintele și Vicepreședintele Consiliului de Administrație au constituit, incepand cu 1907
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
a doua parte a veacului al XIX-lea și în primele trei decenii ale celui care a urmat! Prezentarea felului în care au fost organizate și reorganizate facultățile, respectiv specializările din cadrul Univesității Libere ni se pare necesară pentru înțelegerea parcursului academic al studenților români, dar și a cunoștințelor, respectiv diplomelor pe care aceștia le-au dobândit la Bruxelles. Facultatea de Drept avea în programa de cursuri stabilită prin legea din 1835 enciclopedia dreptului, filosofia dreptului, instituții de drept român, Pandecte, drept
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
unui juriu central, a impus o asemenea asociere; de altfel, din 1835 și până în 1842 facultatea se numea Facultatea de Drept, Științe Politice și Administrative 43. Potrivit reglementării asupra învățământului superior din 15 iulie 1849 se instituia un nou grad academic, acela de doctor în științe politice și administrative, pe care, la Universitatea Liberă din Bruxelles, l-a asumat Facultatea de Drept 44. În 1876, o altă lege a învățământului superior, la care am mai făcut referire, lasă la latitudinea universităților
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]