144,219 matches
-
Acea Adunare legifera, vota impozitele și controla socotelile. Ea se recruta prin alegere; și toate clasele sociale, boieri mari ca și boieri mici, adică burgezia, comerțul și industria, puteau fi alese deputați. Într-un mod și mai larg era compusă Adunarea numită extraordinară, care alegea pe Domn. Însă, toate acestea, se Înțelege, că funcționau după ideile timpului de acum 40 de ani, și nu trebuie să le judecăm după ideile de astăzi numai” . Valoarea istorică a afirmațiilor nu are, bineînțeles, nici o
IDENTITĂȚI DOCTRINARE ÎN PRIMA PARTE A DOMNIEI LUI CAROL I: CAZUL VASILE BOERESCU. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SIMION-ALEXANDRU GAVRIŞ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1275]
-
litere, scrie și citește cuvinte monosilabice dar în mod mecanic Vocabular sărac, posibilități de exprimare reduse, tulburări semantice accentuate Parțial realizate deprinderile de numerație 1-20 Nu sunt realizate deprinderile de calcul mintal în limita 1-10 Realizează parțial în plan concret adunări și scăderi cu suport intuitiv, în activitățile dirijate de profesorul de sprijin în concentrul 0-10 Cunoaște parțial monedele și bancnotele, știe parțial prețul alimentelor de bază Comportament psihomotric și autonomie personală: schema corporală este realizată relativ slab, deprinderile de igienă
Logopedie : modele de programe logoterapeutice : caiet de lucrări practice by Iolanda Tobolcea () [Corola-publishinghouse/Science/474_a_733]
-
cuvinte și propoziții simple; să scrie corect cuvinte cu sens și propoziții simple să construiască oral și scris un text foarte scurt să scrie corect după dictare cuvinte cu sens și propoziții simple; să respecte încadrarea în pagină; să efectueze adunări și scăderi în concentrul 0-10,cu și fără suport intuitiv; să rezolve probleme cu o singură operație; să respecte pașii în rezolvarea problemelor cu o singură operație; Metode și mijloace didactice (exemple): Exerciții și jocuri de dezvoltare a auzului fonematic
Logopedie : modele de programe logoterapeutice : caiet de lucrări practice by Iolanda Tobolcea () [Corola-publishinghouse/Science/474_a_733]
-
și construirea orală a unor propoziții. Exerciții de scris - citit a unor propoziții scurte realizate după imagini (utilizarea unor cuvinte cu sens este obligatorie). Ordonarea unor propoziții simple pentru a obține un text foarte scurt (după imagini). Exerciții de calcul (adunări și scăderi în concentrul 0-10 cu suport în obiecte și imagini). Exerciții de calcul mintal (adunări și scăderi în concentru l0-10). Exerciții de identificare a cuvintelor cheie care arată operația care trebuie realizată (mai mult cu, mai puțin cu). Rezolvarea
Logopedie : modele de programe logoterapeutice : caiet de lucrări practice by Iolanda Tobolcea () [Corola-publishinghouse/Science/474_a_733]
-
imagini (utilizarea unor cuvinte cu sens este obligatorie). Ordonarea unor propoziții simple pentru a obține un text foarte scurt (după imagini). Exerciții de calcul (adunări și scăderi în concentrul 0-10 cu suport în obiecte și imagini). Exerciții de calcul mintal (adunări și scăderi în concentru l0-10). Exerciții de identificare a cuvintelor cheie care arată operația care trebuie realizată (mai mult cu, mai puțin cu). Rezolvarea de probleme cu o singură operație și cu suport concret Criterii de evaluare (exemple). Identifică și
Logopedie : modele de programe logoterapeutice : caiet de lucrări practice by Iolanda Tobolcea () [Corola-publishinghouse/Science/474_a_733]
-
text foarte scurt, după imagini și cu sprijin din partea profesorului. Scrie corect după dictare cuvinte cu sens, mono și bisilabice. Scrie și propoziții simple formate din 3-4 cuvinte. Respectă încadrarea în pagină dar cu suport prin utilizarea caietelor speciale. Efectuează adunări și scăderi în concentrul 0 10,cu și fără suport intuitiv. Rezolvă probleme cu o singură operație, adunare - scădere. Respectă pașii în rezolvarea problemelor cu o singură operație, adunarescădere. Metode și instrumente de evaluare. Evaluarea orală va fi preponderentă dar
Logopedie : modele de programe logoterapeutice : caiet de lucrări practice by Iolanda Tobolcea () [Corola-publishinghouse/Science/474_a_733]
-
și bisilabice. Scrie și propoziții simple formate din 3-4 cuvinte. Respectă încadrarea în pagină dar cu suport prin utilizarea caietelor speciale. Efectuează adunări și scăderi în concentrul 0 10,cu și fără suport intuitiv. Rezolvă probleme cu o singură operație, adunare - scădere. Respectă pașii în rezolvarea problemelor cu o singură operație, adunarescădere. Metode și instrumente de evaluare. Evaluarea orală va fi preponderentă dar va alterna cu evaluarea scrisă (elevul se poate exprima mai bine oral decât scris). I se va oferii
Logopedie : modele de programe logoterapeutice : caiet de lucrări practice by Iolanda Tobolcea () [Corola-publishinghouse/Science/474_a_733]
-
alegerea lui Carol I că domnitor al Principatelor Unite. Deoarece, după cum se știe, Rezoluția Conferinței de la Paris a celor șapte mari puteri garanțe, ale cărei lucrări s-au desfășurat Între 26 februarie/10 martie și 1/13 aprilie 1866, „invitase” Adunarea Națională de la București să aleagă, fie pentru ambele Principate, fie pentru fiecare În parte, un domnitor indigen. Deși era agreat de numeroase Curți monarhice europene, există, totuși, posibilitatea unei intervenții armate comune din partea Rusiei și a Porții, menită să impună
ASPECTE ALE PROBLEMEI ORIENTALE ÎN TIMPUL PRIMEI PĂRȚI A DOMNIEI LUI CAROL I (1866-1878). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by VENIAMIN CIOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1270]
-
având caracteristici distincte, determinate de un singur și important obiectiv: constituirea și consolidarea statului național. Epoca Unirii debutează În 1856, când marile puteri europene au luat act de dorința românilor de a se uni, a continuat cu lucrările celor două Adunări ad-hoc În 1857, deosebit de importante pentru destinul ulterior al românilor, și a atins un moment de grație În ianuarie 1859 prin dubla alegere a colonelului Al. I. Cuza. Trendul ascendent al epocii a fost spre finele anului 1861, odată cu recunoașterea
IDEEA „PRINȚULUI STRĂIN” ÎN DECENIUL PREMERGĂTOR INSTAURĂRII MONARHIEI CONSTITUȚIONALE (1856-1866). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
noastre exprimate În memoriile adresate marilor puteri, În scrierile și pozițiile publice, adoptate de elita culturală și politică, mai ales după declanșarea războiului Crimeii. Această idee a căpătat o formă concretă, de necontestat, În programul unionist adoptat de cele două Adunări ad-hoc din octombrie 1857. În acest program una din condițiile de bază, vitale ale existenței statului național român, era „prinț străin cu moștenirea tronului, ales dintr-o dinastie domnitoare a Europei și ai cărui moștenitori să fie crescuți În religia
IDEEA „PRINȚULUI STRĂIN” ÎN DECENIUL PREMERGĂTOR INSTAURĂRII MONARHIEI CONSTITUȚIONALE (1856-1866). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
care s-a străduit să Împace lucrurile și să-i convingă pe români să renunțe temporar la ideea prințului străin În favoarea realizării Unirii Principatelor. Demersurile țării lui Napoleon al III-lea nu i-a Împiedicat pe români să adopte În Adunările ad-hoc cunoscutul program unionist, unde prințul străin și Unirea Într-un stat cu numele de România erau considerate condiții sine qua non. Așa după cum este știut, În lunile mai-august 1858, la Paris, s au desfășurat lucrările Conferinței puterilor garante care
IDEEA „PRINȚULUI STRĂIN” ÎN DECENIUL PREMERGĂTOR INSTAURĂRII MONARHIEI CONSTITUȚIONALE (1856-1866). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
România erau considerate condiții sine qua non. Așa după cum este știut, În lunile mai-august 1858, la Paris, s au desfășurat lucrările Conferinței puterilor garante care, conform Tratatului de pace din 1856, trebuia să analizeze atât doleanțele Principatelor Române, exprimate În Adunările ad-hoc, cât și propunerile Comisiei europene, iar la final să decidă asupra „problemei românești”. Dezbaterile, mânate de interese contradictorii, au alunecat pe panta compromisurilor, rezultatele obținute nefiind cele așteptate de români; marile puteri au Încercat, În fapt, o soluționare decentă
IDEEA „PRINȚULUI STRĂIN” ÎN DECENIUL PREMERGĂTOR INSTAURĂRII MONARHIEI CONSTITUȚIONALE (1856-1866). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
fapt, o soluționare decentă care să nu le afecteze prestigiul și interesele. Convenția din 7/19 august 1858, fructul Conferinței de la Paris, a stabilit, lucru cunoscut de altfel, că cele două principate vor avea câte un domnitor și câte o Adunare pentru fiecare, o Comisie Centrală la Focșani, pentru legiferări de interes comun, o Curte de Casație comună, armata sub comanda unui singur șef, menținerea suzeranității otomane, garanția comună a marilor puteri și denumirea de Principatele Unite ale Moldovei și Valahiei
IDEEA „PRINȚULUI STRĂIN” ÎN DECENIUL PREMERGĂTOR INSTAURĂRII MONARHIEI CONSTITUȚIONALE (1856-1866). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
Principatelor” <ref id="4">4 T. W. Riker, Cum s-a Înfăptuit România. Studiul unei probleme internaționale, 1856-1866, București, f.a., p. 231. </ref>. În ceea ce privește domnia, Convenția de la Paris stabilea că ea este acordată pe viață unui domn autohton, ales de Adunarea electivă. Era exclusă, Într-o formulare implicită, posibilitatea ca domnia să aibă ulterior un caracter ereditar, dinastic. Ca domnitor În unul din cele două Principate putea fi aleasă orice persoană, În vârstă de minimum 35 de ani, născut din tată
IDEEA „PRINȚULUI STRĂIN” ÎN DECENIUL PREMERGĂTOR INSTAURĂRII MONARHIEI CONSTITUȚIONALE (1856-1866). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
tensiona raporturile dintre domn și opoziția politică. În conformitate cu Convenția de la Paris, domnitorul, la recomandarea miniștrilor, numea persoanele ce ocupau funcții publice. În domeniul legislativ tot lui i se acordau importante prerogative: pregătea legile, inclusiv bugetul, pe care le supunea dezbaterii Adunării și, după caz, Comisiei Centrale de la Focșani, iar după adoptare le promulga sau nu, potrivit opțiunilor sale. Domnitorul convoca Adunarea deputaților În sesiune ordinară, cu o durată de trei luni, la nevoie putând să o prelungească. Avea dreptul de a
IDEEA „PRINȚULUI STRĂIN” ÎN DECENIUL PREMERGĂTOR INSTAURĂRII MONARHIEI CONSTITUȚIONALE (1856-1866). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
publice. În domeniul legislativ tot lui i se acordau importante prerogative: pregătea legile, inclusiv bugetul, pe care le supunea dezbaterii Adunării și, după caz, Comisiei Centrale de la Focșani, iar după adoptare le promulga sau nu, potrivit opțiunilor sale. Domnitorul convoca Adunarea deputaților În sesiune ordinară, cu o durată de trei luni, la nevoie putând să o prelungească. Avea dreptul de a convoca Adunarea În sesiune extraordinară și chiar să o dizolve, cu condiția Întrunirii uneia noi ca rezultat al alegerilor Într-
IDEEA „PRINȚULUI STRĂIN” ÎN DECENIUL PREMERGĂTOR INSTAURĂRII MONARHIEI CONSTITUȚIONALE (1856-1866). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
după caz, Comisiei Centrale de la Focșani, iar după adoptare le promulga sau nu, potrivit opțiunilor sale. Domnitorul convoca Adunarea deputaților În sesiune ordinară, cu o durată de trei luni, la nevoie putând să o prelungească. Avea dreptul de a convoca Adunarea În sesiune extraordinară și chiar să o dizolve, cu condiția Întrunirii uneia noi ca rezultat al alegerilor Într-un termen de trei luni. Tot domnitorul desemna o parte din membrii Comisiei Centrale de la Focșani, către care putea trimite propuneri ce
IDEEA „PRINȚULUI STRĂIN” ÎN DECENIUL PREMERGĂTOR INSTAURĂRII MONARHIEI CONSTITUȚIONALE (1856-1866). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
ianuarie 1859, Al. I. Cuza primise un mandat și nu o coroană. Mandatul său era să Înfăptuiască Unirea Principatelor, să constituie statul român, să aducă În atenția Europei națiunea română și, În ultimă instanță, să pregătească, așa cum se angajase În Adunarea ad-hoc, terenul pentru aducerea prințului străin. Astfel Încât, doar pentru un neavizat ar putea constitui o surpriză angajamentul reprezentanților partidei unioniste de a acționa cu consecvență, și pe viitor, pentru realizarea acestui ultim obiectiv al programului unionist: Înscăunarea pe tronul țării
IDEEA „PRINȚULUI STRĂIN” ÎN DECENIUL PREMERGĂTOR INSTAURĂRII MONARHIEI CONSTITUȚIONALE (1856-1866). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
ultim obiectiv al programului unionist: Înscăunarea pe tronul țării a unui principe străin. Din aceste motive, la 4/16 ianuarie 1859, cu doar o zi Înaintea alegerii domnitorului, un grup de cinci deputați, printre ei și M. Kogălniceanu, au prezentat Adunării elective a Moldovei propunerea de a se da „un vot foarte lămurit”, care „să facă cunoscut țării și Europei că noi persistăm a voi Unirea sub un principe străin”. Și cum nu existau condiții pentru o astfel de unire, domnitorului
IDEEA „PRINȚULUI STRĂIN” ÎN DECENIUL PREMERGĂTOR INSTAURĂRII MONARHIEI CONSTITUȚIONALE (1856-1866). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
de pe tron, după ce va fi pus cea de pe urmă piatră la edificiu” <ref id="7">7 Acte și documente relative..., vol. VIII, p. 315-316. </ref>. În ziua imediat următoare, la 5/17 ianuarie 1859, Înainte de alegerea lui Al. I. Cuza, Adunarea, Îmbrățișând propunerea făcută În precedenta zi, a adoptat, cu 47 din cele 49 voturi ale deputaților prezenți, o adresă de mulțumire către puterile garante unde, exprimându-și gratitudinea pentru „recunoașterea și garantarea drepturilor Principatelor Române”, se reafirmă, Într-o manieră
IDEEA „PRINȚULUI STRĂIN” ÎN DECENIUL PREMERGĂTOR INSTAURĂRII MONARHIEI CONSTITUȚIONALE (1856-1866). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
Române”, se reafirmă, Într-o manieră categorică, declarația că „Unirea Principatelor Într-un singur stat și sub un principe străin... este și va fi dorința cea mai vie, cea mai aprinsă, cea mai generală a nației române”. La finalul adresei, Adunarea Își exprima speranța că Europa „va ține seama de dorințele rostite În atâtea rânduri și cu stăruință, de o Întreagă nație” <ref id="8">8 Ibidem, p. 341. </ref>. Există destule probe documentare care atestă că Al. I. Cuza a
IDEEA „PRINȚULUI STRĂIN” ÎN DECENIUL PREMERGĂTOR INSTAURĂRII MONARHIEI CONSTITUȚIONALE (1856-1866). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
considera că dubla sa alegere avea „o semnificare Îndestul de vederată pentru toți, adică unirea completă a Principatelor, pe care nația română a voit a o Întemeia”. În același timp, domnitorul atrăgea atenția că „Întemeindu-mă din nou pe votul Adunărilor ad-hoc”, reconfirmat de Adunarea Moldovei la 5/17 ianuarie, „constat Încă o dată că țara a cerut unirea cu prinț străin”, el Însuși contribuind „la succesul acestei combinări”. În această situație „nedorind alta decât binele țării mele, așa precum ea Îl
IDEEA „PRINȚULUI STRĂIN” ÎN DECENIUL PREMERGĂTOR INSTAURĂRII MONARHIEI CONSTITUȚIONALE (1856-1866). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
alegere avea „o semnificare Îndestul de vederată pentru toți, adică unirea completă a Principatelor, pe care nația română a voit a o Întemeia”. În același timp, domnitorul atrăgea atenția că „Întemeindu-mă din nou pe votul Adunărilor ad-hoc”, reconfirmat de Adunarea Moldovei la 5/17 ianuarie, „constat Încă o dată că țara a cerut unirea cu prinț străin”, el Însuși contribuind „la succesul acestei combinări”. În această situație „nedorind alta decât binele țării mele, așa precum ea Îl Înțelege și Îl cere
IDEEA „PRINȚULUI STRĂIN” ÎN DECENIUL PREMERGĂTOR INSTAURĂRII MONARHIEI CONSTITUȚIONALE (1856-1866). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
anevoios și cu o eficiență minimă. La aceasta s-a adăugat neputința de a pune În aplicare, pe cale parlamentar-legislativă, o serie de reforme (În domeniul rural și electoral mai cu seamă) care să contribuie la modernizarea structurilor statului român. Opoziția adunărilor cu o compoziție majoritar conservatoare făcea ca orice demers În această direcție să eșueze. Din aceste cauze, Al. I. Cuza, folosind prerogativele pe care Convenția din 7/19 august i le acorda, a acționat În vederea soluționării a două chestiuni, care
IDEEA „PRINȚULUI STRĂIN” ÎN DECENIUL PREMERGĂTOR INSTAURĂRII MONARHIEI CONSTITUȚIONALE (1856-1866). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
aceste reforme, ce atingeau importante interese economice și politice, se loveau, În procesul de legiferare, de o puternică rezistență, s-a ajuns la cunoscuta lovitură de stat din 2/14 mai 1864. Aceasta din urmă s-a concretizat În dizolvarea Adunării și publicarea Statutului dezvoltator al Convenției din 7/19 august 1858. După discuțiile dintre reprezentanții puterilor garante, o amplă acțiune a „diplomației” românești și o nouă vizită a lui Al. I. Cuza la Constantinopol, conferința ambasadorilor puterilor garante a sancționat
IDEEA „PRINȚULUI STRĂIN” ÎN DECENIUL PREMERGĂTOR INSTAURĂRII MONARHIEI CONSTITUȚIONALE (1856-1866). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]