65,754 matches
-
și terapii senzoriale sau de dezvoltare a vorbirii. De asemenea, familiilor le este recomandată consilierea pe teme genetice, pentru a înțelege mecanismul de transmitere al acestui sindrom precum și probabilitatea ca și alți viitori nou născuți să moșteneasca această afecțiune. Dacă afecțiunile anterioare pot fi confundate cu autismul, următoarele aspecte patologice sunt caracteristice autismului. Acestea fiind însă mai mult sau mai puțin evidente, în funcție de fiecare individ în parte. Crizele. Se estimează că 25% din indivizii diagnosticați ca autiști prezintă crize, unii chiar
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
generale medico psihosociale de identificare și încadrare a copiilor (0-18 ani) cu deficiențe și handicap (dizabilități)” sunt diagnosticate cu autism (tulburări pervazive de dezvoltare, însă la capitolul „Tulburări psihice” și nu la neurologice/neurobiologice), la maturitate sunt încadrați tot la „Afecțiuni psihice”, de data aceasta la „psihoze”, iar autismul, după cum bine se știe, nu este o boală psihică! (autismromania.ro). Cert este faptul că și în țara noastră numărul copiilor cu autism este în creștere, aspect sesizat chiar de specialiștii domeniului
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
o arată testul de inteligență. Abilitatea sau inabilitatea în una dintre arii nu trebuie considerate indicative pentru abilitățile dintr-o altă sferă funcțională. c) Autiștii nu pot să stabilească relații de prietenie Personale cu autism sunt capabile să-și exprime afecțiunea. Este într-adevăr un aspect mai dificil pentru majoritatea acestor persoane. Însă poate fi un aspect realist pentru foarte multe cazuri dar necesită timp, multă muncă și răbdare. Chiar și cazurile foarte severe pot lega relații și prezenta preocupări pentru
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
poziția secundă găsim tulburările afective depresii 12 cazuri (36,4%) , depresia cu forme ușoare și medii Într-o proporție de 71% din cazuri, doar 3 cazuri fiind cu depresie majoră, numar explicabil prin variația cazurilor internate În total cu aceaste afecțiuni. Alcoolismul se situează pe poziția a treia-5 cazuri( 15,2%), majoritatea acestor pacienți săvârșind autoagresiunea În stări de agitație psihomotorie; un singur caz prezentând tentative autolitice repetate motivate prin conștientizarea condiției sale de dependent de etanol. De menționat, ca motivație
CONSIDERAŢII CLINICE PRIVIND MANIFESTĂRILE AUTO- ŞI HETEROAGRESIVE ÎN MORBIDITATEA PSIHIATRICĂ CURENTĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Nedelciuc, Lăcrămioara Fărcăşel, O. Alexinschi () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1462]
-
Statisticile ASP confirmă poluarea Poluarea din Galați este confirmată an de an și de statisticile Autorității Judetene de Sănătate Publică Galați. Numai anul trecut, peste 20.000 de copii și 14.000 de adulți au ajuns la doctor doar cu afecțiuni ale căilor respiratorii, aproape 2.000 de copii au fost diagnosticați cu rinită, rinofaringită și faringită cronică, alte sute fiind bolnavi de sinuzită cronică, bronșită cronică sau astm. Aproape 1.000 de copii au suferit afecțiuni ale pleoapei, aparatului lacrimal
Moldova şi poluarea. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Cruţ Bianca, Humelnicu Cezar Daniel () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1214]
-
la doctor doar cu afecțiuni ale căilor respiratorii, aproape 2.000 de copii au fost diagnosticați cu rinită, rinofaringită și faringită cronică, alte sute fiind bolnavi de sinuzită cronică, bronșită cronică sau astm. Aproape 1.000 de copii au suferit afecțiuni ale pleoapei, aparatului lacrimal, orbitei sau conjunctivei . Iar la aceștia se adaugă șapte cazuri de tumori maligne ale buzei ori cavității bucale la copii și șase cazuri la adulți, precum și un caz de tumoare malignă a traheii, bronhiilor și plămânilor
Moldova şi poluarea. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Cruţ Bianca, Humelnicu Cezar Daniel () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1214]
-
alte tulburări psihiatrice, iar ca factori de risc pentru rezistența terapeutică a pacienților: * Sexul feminin * Premorbidul nevrotic * Debutul tardiv al depresiei * Văduv, divorțat, singur * Nivel socioeconomic scăzut * Pierderea suportului social * Antecedente depresive prelungite * Coexistența tulburărilor de anxietate * Comorbiditatea cu alte afecțiuni
COMPORTAMENTUL AUTODESTRUCTIV ÎN DEPRESIILE REZISTENTE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Cărăuşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1473]
-
de viol. În 20 de cazuri dintre oligofrenii investigați aceștia aveau antecedente penale, În mare măsură aceștia fiind acuzați pentru fapte similare. Studiind antecedentele patologice am constatat că subiecții interesați au suferit un TCC În copilărie, sunt suferinzi de diferite afecțiuni neurologice (encefalopatie cronică, epilepsie GM, pareze) precum și tuberculoză pulmonară sau silicoză. Examenul psihiatric evidențiază un deficit de abstractizare și generalizare (40,35%), deficit de analiză și sinteză, deficit global al cunoașterii, dificultăți de inserție socio-familială. Alături de acestea s-au mai
AGRESIVITATEA LA OLIGOFRENI DIN PUNCT DE VEDERE MEDICO-LEGAL. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Anton Knieling, Laura Knieling, Bulgaru Diana, Ioan Beatrice () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1483]
-
vorba de un oligofren gr.I, de sex masculin, cu vîrsta cuprinsă Între 18-30 ani, neșcolarizat sau absolvent de 4 clase primare, necăsĂtorit, fărĂ ocupație (sau cei din mediul rural sunt agricultori), cu un TCC În copilărie sau cu diverse afecțiuni neurologice, cu antecedente penale pentru același tip de faptă, cu deficit de abstractizare și generalizare, deficit de analiză și sinteză, deficit global al funcției de cunoaștere, dificultăți de inserție socio-familială. Frecvent aceștia provin din familii dezorganizate, au carențe educative și
AGRESIVITATEA LA OLIGOFRENI DIN PUNCT DE VEDERE MEDICO-LEGAL. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Anton Knieling, Laura Knieling, Bulgaru Diana, Ioan Beatrice () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1483]
-
alte determinări morbide să capete valoare de simptom și să permită diagnosticul stării mentale. Suicidul este legat de anxietate organică tulburare de dispozoție biogena,existentă În diverse boli mentale. Din perspectiva psihiatriei clinice ,suiciderea reprezintă o manifestare apărută la debutul afecțiunii psihice sau În cursul evoluției ei.Se cunoaște cu certitudine că există stări psihopatologice ce conferă subiectului o predispoziție mai mult sau mai putin accentuată de a trece la actul suicidar. Există dezechilibre caracteriale care favorizează tentativa.Impulsivul va avea
CONSIDERAŢII ASUPRA COMPORTAMENTULUI AUTOAGRESIV (SINUCIDEREA) DIN PERSPECTIVA PSIHOLOGICĂ ŞI PSIHIATRICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Florescu Daniela, Surdu Gabriela, Dobriţa Preda, Sorina Ropotă () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1463]
-
la orice depresiv iar Held că un rapt suicidal poate suveni atât Într-o depresie psihotica cât și Într-o depresie nevrotica gravă. Cea mai favorabilă stare de elaborare a ideilor autolitice este depresia melancolică.Suicidul poate marca fie debutul afecțiunii sau poate constitui punctul culminant al melancoliei;ideea sinuciderii la melancolici este Îndelung elaborată , premeditată, actul fiind îndeplinit cu mult calm și seninătate, reprezentând unică soluție salvatoare. În stările nevrotice, bine tolerată până la un moment dat este exacerbarea depresiva ce
CONSIDERAŢII ASUPRA COMPORTAMENTULUI AUTOAGRESIV (SINUCIDEREA) DIN PERSPECTIVA PSIHOLOGICĂ ŞI PSIHIATRICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Florescu Daniela, Surdu Gabriela, Dobriţa Preda, Sorina Ropotă () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1463]
-
aproximativ 45 bilioane de dolari, dintre care 80% dintre ele reprezintă cheltuieli pentru tentativele suicidare și consecințele acestora. Cercetătorii consideră că riscul suicidar În cazul tulburărilor bipolare este mult mai mare decât În cazul altor tulburări psihice sau a altor afecțiuni cronice. Sax a constatat că În special În cazul pacienților care sunt diagnosticați cu tulburare afectivă sub vîrsta de 18 ani, debutul tulburării se face frecvent printr-un act suicidar comparativ cu situațiile În care debutul tulburării se produce după
MANIFESTĂRI AGRESIVE ÎN TULBURĂRILE AFECTIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Alexandra Boloş, V. Chiriţă, Roxana Chiriţă , MariaRoxana Şova , R. P. Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1471]
-
al II-lea, poate să se bată până va fi nimicită, dar nu se va lăsa să fie dezarmată!” <ref id="98">98 Memoriile Regelui Carol I, vol. IV, p. 89. </ref> Însuși Țarul Îl asigura pe Carol I de afecțiunea sa, dar regreta atitudinea unor persoane din Guvernul de la București, care creează raporturi tensionate, În contradicție cu „adevăratele interese ale României” <ref id="99">99 ANIC, fond Casa Regală, dosar nr. 16/1877, f. 99. </ref>. Situația tensionată atinge apogeul
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
demonstrează că anularea defenselor patogene are consecințe asupra activismului persoanei În cauză. Sublimarea agresivității este observabilă În activitatea reală: inhibiția muncii (la cei pentru care orice activitate este o agresiune), inhibiție socială (la persoane guvernate de teama de a pierde afecțiunea). Apariția unor afecțiuni psihosomatice (ulcer gastro-duodenal, rectocolită ulcerohemoragică, infarct miocardic, HTA, manifestări alergice) este după opinia psihanaliștilor o manifestare a refulării agresivității. Teoria frustrației elaborată de W. Scott și J. Dollard (teoria reactivă 1993) preia ideea lui Freud, considerând agresivitatea
ACTUALITĂŢI ŞI PERSPECTIVE ÎN AGRESIVITATEA EPILEPTICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Bădescu, D. Marinescu, I. Udriştoiu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1477]
-
defenselor patogene are consecințe asupra activismului persoanei În cauză. Sublimarea agresivității este observabilă În activitatea reală: inhibiția muncii (la cei pentru care orice activitate este o agresiune), inhibiție socială (la persoane guvernate de teama de a pierde afecțiunea). Apariția unor afecțiuni psihosomatice (ulcer gastro-duodenal, rectocolită ulcerohemoragică, infarct miocardic, HTA, manifestări alergice) este după opinia psihanaliștilor o manifestare a refulării agresivității. Teoria frustrației elaborată de W. Scott și J. Dollard (teoria reactivă 1993) preia ideea lui Freud, considerând agresivitatea ca rezultat al
ACTUALITĂŢI ŞI PERSPECTIVE ÎN AGRESIVITATEA EPILEPTICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Bădescu, D. Marinescu, I. Udriştoiu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1477]
-
și nici nu manifestă trăiri emoționale pozitive pentru el. Copilul unui astfel de părinte: va avea o stimă de sine scăzută; va fi urmărit de un oarecare complex de inferioritate; va fi rigid, apatic, insensibil, pragmatic chiar, datorită lipsei de afecțiune. Prin stilul protector, părintele apare ca un model; este extrem de atent la nevoile copilului și se dedică cu toată ființa sa meseriei de părinte. Prioritatea lui este să-i ofere copilului securitate. Acest stil atrage după sine numeroase dezavantaje. Copilul
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
a nepoților. Alte aspecte relevante, pe lângă cele cuprinse în ipotezele de cercetare formulate și verificate, sunt următoarele: perceperea bunicilor de către nepoți, ca persoane cicălitoare, pisăloage, „de modă veche”; bunicii nu țin seama și de părerile lor; au mare nevoie de afecțiune parentală, concretizate în: mângâieri; aprecieri; acordare de timp pentru problemele lor. nevoia de securitate într-o familie unită, doresc reîntoarcerea părinților. 6. INTERPRETAREA REZULTATELOR OBȚINUTE a) Pe chestionar: Confirmarea primei ipoteze evidențiază existența unei diferențe semnificative între bărbați și femei
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
a nepoților. Alte aspecte relevante, pe lângă cele cuprinse în ipotezele de cercetare formulate și verificate, sunt următoarele: perceperea bunicilor de către nepoți, ca persoane cicălitoare, pisăloage, „de modă veche”; bunicii nu țin seama și de părerile lor; au mare nevoie de afecțiune parentală, concretizate în: mângâieri; aprecieri; acordare de timp pentru problemele lor. nevoia de securitate într-o familie unită. Toate aceste aspecte se explică prin faptul că, de regulă, orice schimbare a structurii familiale este însoțită de dezagregare și stres, atunci când
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
ce părăsesc nucleul familial se modifică, ei devenind mai puțin democratici și poate chiar dezangajați, lăsând totul pe umerii bunicilor, care au vârsta lor, problemele lor, ideile și concepțiile lor. S-a văzut ce le lipsește copiilor cel mai mult: afecțiunea parentală și comunicarea. Lipsind comunicarea, lipsește educația eficientă, pentru că cea mai importantă funcție a comunicării este cea educativă. O altă funcție a comunicării este cea de suport. Si iubirea se exprimă tot prin comunicare, sub diferite forme: verbală sau nonverbală
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
fi dorit este pentru un copil de o importanță vitală În vederea dezvoltării armonioase. În cazul frustrării afective se stabilesc condițiile pentru dezvoltarea trebuințelor nevrotice. Acestea sunt: anxietatea, sentimentul de a nu putea fi iubit, incapacitatea de a crede În vreo afecțiune și ostilitatea față de ceilalți”. Alfred Adler susține că frustrarea afectivă creează un “gol interior”, sentimentul de singurătate și inutilitate, ceea ce determină omul să caute recompensă În exterior, declanșează tendința de a se pune În valoare. Aceasta creează o tensiune crescută
COMPORTAMENTUL SOCIAL-AGRESIV CA MANIFESTARE A FRUSTRĂRII AFECTIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Bivol O., Magda Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1474]
-
care el o reclamă, ci și menținerea iluziei de a fi iubit de ceilalți și de a fi capabil, la rându-i, să iubească. Acest tip social agresiv al cărui procedeu de protecție Își are sursa În impulsia pentru dobândirea afecțiunii numai cu greu poate deveni conștient de incapacitatea sa de a iubi, fie că este vorba de indivizi sau de umanitate În general. Orice fel de afecțiune Îi poate oferi lui o securitate superficială, ba chiar un sentiment de fericire
COMPORTAMENTUL SOCIAL-AGRESIV CA MANIFESTARE A FRUSTRĂRII AFECTIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Bivol O., Magda Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1474]
-
agresiv al cărui procedeu de protecție Își are sursa În impulsia pentru dobândirea afecțiunii numai cu greu poate deveni conștient de incapacitatea sa de a iubi, fie că este vorba de indivizi sau de umanitate În general. Orice fel de afecțiune Îi poate oferi lui o securitate superficială, ba chiar un sentiment de fericire, dar În adâncul său zace neîncrederea sau se agită suspiciunea și frica. El nu ia drept sinceră afecțiunea arătată, deoarece este ferm convins că nimeni nu-l
COMPORTAMENTUL SOCIAL-AGRESIV CA MANIFESTARE A FRUSTRĂRII AFECTIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Bivol O., Magda Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1474]
-
indivizi sau de umanitate În general. Orice fel de afecțiune Îi poate oferi lui o securitate superficială, ba chiar un sentiment de fericire, dar În adâncul său zace neîncrederea sau se agită suspiciunea și frica. El nu ia drept sinceră afecțiunea arătată, deoarece este ferm convins că nimeni nu-l poate iubi. Convingerea de a fi neiubit este aproape Înrudită cu incapacitatea de a iubi; ea este, de fapt, o reflectare conștientă a acestei incapacități. O persoană care poate iubi cu
COMPORTAMENTUL SOCIAL-AGRESIV CA MANIFESTARE A FRUSTRĂRII AFECTIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Bivol O., Magda Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1474]
-
iubi; ea este, de fapt, o reflectare conștientă a acestei incapacități. O persoană care poate iubi cu adevărat pe alții nu se va Îndoi niciodată de faptul că și alții pot s-o iubească. Dacă anxietatea este realmente profundă, orice afecțiune oferită se asociază cu un sentiment de suspiciune și se va susține imediat că aceasta i-a fost oferită cu gânduri ascunse. O persoană care este propulsată de anxietatea sa fundamentală și care, În consecință, ca mijloc de protecție, cerșește
COMPORTAMENTUL SOCIAL-AGRESIV CA MANIFESTARE A FRUSTRĂRII AFECTIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Bivol O., Magda Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1474]
-
oferită se asociază cu un sentiment de suspiciune și se va susține imediat că aceasta i-a fost oferită cu gânduri ascunse. O persoană care este propulsată de anxietatea sa fundamentală și care, În consecință, ca mijloc de protecție, cerșește afecțiune, nu are șanse să reușească, prin acest comportament, feed-back-ul primit, intărindu-i certitudinea că nu poate fi iubit. Din cauza sărăciei spirituale a societății contemporane de multe ori oamenii, din păcate, sunt Încurajați În direcția competitivă, iar termenul de vanitate este Înlocuit
COMPORTAMENTUL SOCIAL-AGRESIV CA MANIFESTARE A FRUSTRĂRII AFECTIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Bivol O., Magda Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1474]