11,393 matches
-
afla generalul, pe care Kastor îl ucide, dar nu reușește să cucerească orașul, deoarece veniră egiptenii și scandinavii, aliați ai grecilor. Krios îi spune lui Kastor, că pentru a cuceri orașul, și întreaga Grecie de altfel, trebuie să distragă atenția aliaților. Mai întâi Kastor și armata sa se duc în Scandinavia, unde distrug trei temple ale lui Odin, și construiesc în locul lor trei temple ale lui Cronos, după care atlanții distrug o fortăreață cunoscută sub numele de "Turnul lui Odin", forțândui
Age of Mythology: The Titans () [Corola-website/Science/329735_a_331064]
-
regele Andrei a reconfirmat decretele predecesorul său Ștefan I și a invitat o serie de preoți străini în Ungaria, deoarece rebelii păgâni uciseseră membri ai clerului creștin. Relațiile cu Sfântul Imperiu Roman au rămas tensionate, deoarece regele Petru fusese un aliat apropiat și vasal al împăratului Henric al III-lea. Andrei a refuzat să accepte vasalitatea și s-a pregătit pentru războiul care devenise iminent. Andrei și-a invitat fratele mai tânăr, Béla, care devenise între timp un comandant militar renumit
Andrei I al Ungariei () [Corola-website/Science/329741_a_331070]
-
război mondial: la 7 mai la 02:40 (CET ) generalul german Alfred Jodl a semnat actul de predare al Germaniei naziste. Actul de predare a fost semnat: din partea Uniunii Sovietice de generalul-maior Ivan Susloparov (reprezentant al lui Stalin la Comandamentul Aliat) și din partea SUA de Generalul Beddel Smith. Capitularea Germaniei naziste a intrat în vigoare la 8 mai, ora 23:01 (CET). În această zi, 8 mai 1945, în mai multe orașe europene au avut loc festivități de mare amploare. În
Ziua Victoriei în Europa () [Corola-website/Science/329745_a_331074]
-
Samuel Aba. Între timp, după ce revoltele păgâne au pus capăt domniei regelui Petru Orseolo, fratele lui Béla, Andrei a devenit rege al Ungariei. Relațiile noului rege cu Sfântul Imperiu German au fost tensionate, deoarece Petru Orseolo fusese nu doar un aliat credincios al împăratului, ci și vasalul său. Andrei a refuzat să accepte suzeranitatea împăratului, a adoptat măsuri pentru întărirea independenței regatului și s-a pregătit de război. Pentru a-și întări poziția, el și-a invitat fratele, care se dovedise
Béla I al Ungariei () [Corola-website/Science/329814_a_331143]
-
par a contura o confederație de păstori și războinici slavo-români care a existat timp de două veacuri în Podolia și nordul Moldovei, încercând să-și mențină autonomia între puterile potrivnice ale pecenegilor, Galiției, cumanilor, Ungariei și tătarilor, fiind vasali sau aliați când a unora, când a altora. În 1019 pecenegii și poporul numit „Blokumenn” în documentele de origine scandinavă (probabil Bolohovenii sau Valahii) luptă în (lângă fluviul Nipru) de partea lui Sviatopolk împotriva lui Iaroslav cel Înțelept. V. Spinei arată ca
Bolohoveni () [Corola-website/Science/329850_a_331179]
-
în Moldova. Valahii sunt menționați de Ana Comnena (Alexiada) sub numele de „daci” în cazul expediției conduse de cumanul (sau pecenegul) Tzelgu la sud de Dunăre, în 1087, împotriva Imperiului Bizantin. Dacii îl însoțesc în luptă pe Solomon, fostul lor aliat din bătălia de la Oradea Mică. Comnena menționează că dacii locuiau pe pantele de nord ale munților Haemus/Balcani dar a extins denumirea de daci și pentru aliații lui Tzelgu. Bătălia finală se dă la Cule, lângă Chariopolis în fața zidurilor lui
Bolohoveni () [Corola-website/Science/329850_a_331179]
-
1087, împotriva Imperiului Bizantin. Dacii îl însoțesc în luptă pe Solomon, fostul lor aliat din bătălia de la Oradea Mică. Comnena menționează că dacii locuiau pe pantele de nord ale munților Haemus/Balcani dar a extins denumirea de daci și pentru aliații lui Tzelgu. Bătălia finală se dă la Cule, lângă Chariopolis în fața zidurilor lui Anastasius. Invadatorii sunt învinși iar Tzelgu și Solomon sunt uciși în luptă. Prima mențiune a apariției ducatului Haliciului (Galiția), vecinul și uneori dușmanul bolohovenilor . Primul prinț de
Bolohoveni () [Corola-website/Science/329850_a_331179]
-
să schimbe rapid locația din cauza norului uriaș de praf și fum rezultat în urma tragerii. Grenada antitanc folosită avea o putere de perforare mai mică decât în cazul celei folosite de Panzerfaust (dotat cu o grenadă supracalibru). Majoritatea tancurilor folosite de Aliați erau însă victime sigure în cazul unei lovituri. Arma necesita doi soldați pentru a fi folosită: un trăgător și un încărcător care realimenta arma și conecta firele electrice. Panzerschreck avea o bătaie eficace și o precizie mult mai bună, era
Panzerschreck () [Corola-website/Science/329904_a_331233]
-
Odesa un „Comitet pentru Eliberarea Basarabiei”, care a avut legături atât cu Sovietele cât și cu Anton Ivanovici Denikin. Acest Comitet a adresat o declarație către Conferința de Pace de la Paris cerând retragerea trupelor românești, înlocuirea lor cu trupele ala Aliaților și organizarea unui referendum cu privire la viitorul acestui teritoriu: dacă Basarabia trebuie să intre în componența României sau să fie independentă. Astfel de tulburări de proporții cum au fost evenimentele din ianuarie 1919 din ținutul Hotinului, au fost inspirate și sprijinite
Răscoala de la Hotin () [Corola-website/Science/329950_a_331279]
-
Sigfred). Chiar și după supunerea lui Widukind și creștinarea din 785, triburile nordalbingiene au rămas în stare de rezistență până când în cele din urmă au fost înfrânte în 798, în bătălia de la Bornhöved de cptre forțele combinate ale francilor și aliaților lor obodriți, conduși de principele Thrasco. Saxonii au pierdut cu acea ocazie 4000 de oameni, iar 10.000 de familii de saxoni au fost deportate în alte regiuni ale Imperiului Carolingian. Teritoriile de la nord de Elba au fost inițial oferite
Nordalbingia () [Corola-website/Science/328066_a_329395]
-
începutul secolului al XVI-lea, Acoperișul de Aur s-a dorit să fie un omagiu dedicat împăratului Maximilian. El a fost reprezentat alături de cea de-a doua sa soție, Bianca Maria Sforza, fiica ducelui de Milano. Nedorind să-și înstrăineze aliații câștigați prin prima sa căsătorie, cu ducesa Maria de Burgundia (decedată în 1482), împăratul a dispus reprezentarea sa între cele două femei pictate pe balcon. Fațada balconului este bogat decorată cu reliefuri ce reprezintă blazoanele celor opt țări ale împăratului
Acoperișul Auriu () [Corola-website/Science/328069_a_329398]
-
pentru Polonia cât și pentru el, obținând din partea papalității recunoașterea titlului de „legati nati” pentru arhiepiscopul de Gniezno. În ultimii ani, sprijinul pe care l-a acordat nepotului său, Hieronymus Laski, care favoriza candidatura lui Ioan Zapolya (voievodul Transilvaniei și aliatul turcilor) împotriva Habsburgilor la conducerea Ungariei, l-a determinat pe papa Clement VII să anunțe excomunicarea sa. Disgrația acestei excomunicări a fost și cauza șocului care i-a provocat moartea subită, în 1531.
Jan Łaski (1456–1531) () [Corola-website/Science/328092_a_329421]
-
de Oldenburg a fost anexat de Primul Imperiu Francez și Augustus și tatăl său au călătorit în Rusia unde au stat în exil la rudele lor, familia imperială rusă. Această anexare a fost una dintre cauzele rupturii diplomatice dintre foștii aliați Franța și Rusia, o dispută care va conduce la război în 1812 și în cele din urmă la căderea lui Napoleon. Din 1811 în 1816 el a fost Guvernator de Estonia unde a condus pregătirea abolirii iobăgiei din Rusia. A
Augustus, Mare Duce de Oldenburg () [Corola-website/Science/328107_a_329436]
-
Titlul său de conte de Aversa a fost recunoscut în 1037 de către împăratul Conrad al II-lea. După înfrângerea bizantinilor din 1038, el s-a autoproclamat ca principe, devenind astfel independent și "de facto" față de Neapole și de foștii săi aliați longobarzi. Rainulf a cucerit principatul vecinului său Pandulf, iar Conrad a aprobat uniunea dintre cele două stăpâniri, care au devenit în acel moment cea mai mare putere din sudul Italiei. În 1039, el s-a aflat în aceeași tabără cu
Rainulf Drengot () [Corola-website/Science/328115_a_329444]
-
la rangul de prevostie, iar prevostul (rectorul) a primit împuterniciri speciale. El îndeplinea acum rangul de pronotar apostolic ad instar participantum și avea dreptul de a purta mitră, cruce pectorală și inel. În 1944 biserica a fost avariată de bombardamentele aliaților. În 1964 a fost înființată Dieceza de Innsbruck, iar biserica parohială a primit rangul de catedrală episcopală (dom). În anul 2000 a fost înființată Capela Preasfântului Sacrament din Turnul de Sud. În același an s-a sărbătorit jubileul de 350
Domul din Innsbruck () [Corola-website/Science/328104_a_329433]
-
și Armata Roșie au diminuat constant numărul acestora. Până în 1946, toate partidele de drepta au fost scoase în afara legii, iar noul guvern al Frontului Unității Naționale a fost înființat și îi cuprindea pe predecesorul Partidului Muncitoresc Unit Polonez și pe aliații săi de stânga. Pe 19 ianuarie 1947, au avut loc primele alegeri parlamentare prin care PPR avea candidați proprii și prezența simbolică a opoziției Partidului Popular Polonez deja lipsit de putere datorită controlului deținut de guvern. Rezultate au fost aranjate
Istoria Poloniei (1945–1989) () [Corola-website/Science/328096_a_329425]
-
altui antipapă, de această dată Honorius al II-lea. Astfel, el a devenit un adevărat făcător de papi, deși în 1066, căutând să își extindă outerea teritorială în toate părțile, a pornit un marș chiar asupra Romei, fiind respins de către aliații din Toscana ai papei. În 1062, Richard l-a trimis pe fiul său, Iordan să preia Gaeta de la ducele Atenulf al II-lea, însă acestuia din urmă i s-a permis să își exercite domnia personală până în 1064. În acel
Richard I de Capua () [Corola-website/Science/328119_a_329448]
-
a reușit cu rapiditate să înăbușe toate amenințările din interior, el a căzut bolnav și nu a mai putut să întreprindă expediția împotriva lui Richard, care a fost imediat confirmat în posesiunile sale de către noul papă, Grigore al VII-lea, aliatul său. În 1076, ca răspuns la depunerea papei de către împăratul Henric al IV-lea, Robert Guiscard și Richard au trimis mesageri unul către celălalt. A fost stabilită o întâlnire a celor doi conducători normanzi la Montecassino la finele acelui an
Richard I de Capua () [Corola-website/Science/328119_a_329448]
-
tezaurul de la Delos, considerat prea expus, în templul Atenei Parthenos de pe Acropole și înfrâng rând pe rând cetățile rebele unde, de cele mai multe ori, facțiuni aristocratice încercaseră și răsturnarea regimurilor inspirate de modelul, tot mai clar democratic, al instituților ateniene. Cu ajutorul aliaților mai mărunți, care aveau interesul de a păstra liga, și datorită flotei foarte importante - din ce în ce mai “autentice” datorită mecanismului tributului - Atena învinge pe rând răscoalele de la Thasos, Samos, Colophon, Chalcis și Eretria în 447 a.chr. și Milet în 446-5 a
Liga de la Delos () [Corola-website/Science/328148_a_329477]
-
era principele Iordan al II-lea de Capua, la a cărui moarte prematură fiul său, Robert al II-lea de Capua a devenit principe. Principalul senior a rămas astfel Rainulf de Alife. În decembrie, papa Honoriu a vizitat Capua, un aliat de nădejde al papalității, organizând acolo rezistența față de pretențiile lui Roger, atrăgându-i atât pe Rainulf cât și pe Robert la cauza sa. Suveranul pontif le-a promis acestora ca toți cei care ar fi urmat să participe în campania
Rainulf al II-lea de Alife () [Corola-website/Science/328131_a_329460]
-
fost pentru o vreme distras de la vreo acțiune ca urmare a unei rebeliuni din Apulia, însă, după capitularea principelui Grimoald de Bari, el și-a putut concentra eforturile pentru a contracara pe renegații din Capua. Aceștia au ocupat Benevento, un aliat atât al papei cât și al regelui, și s-au îndreptat către armata regală a lui Roger. Roger se afla pe drum pentru a asedia Nocera, însă a fost îmntâmpinat de armata rebelilor: Robert pe partea stângă, iar Rainulf pe
Rainulf al II-lea de Alife () [Corola-website/Science/328131_a_329460]
-
s-a întâlnit cu principalul său inamic, fiul lui Roger Roger, pe care regele Siciliei îl numise duce de Apulia încă din 1134. Cu toate că tânărul Roger a luptat cu vitejie, regele Roger a trebuit să părăsească câmpul de luptă, iar aliatul său, ducele Sergiu al VII-lea de Neapole, a murit în confruntare. Rignano a constituit cea de a doua mare victorie a lui Rainulf asupra lui Roger (dupa cea de la Nocera), îns, ca și cea dintâi, nu a avut efect
Rainulf al II-lea de Alife () [Corola-website/Science/328131_a_329460]
-
s-a raliat răscoalei la Montepeloso. Acolo, el a preluat comanda rebelilor din Apulia, care dețineau Melfi, Venosa, Barletta și multe alte orașe. Roger s-a aruncat asupra lor și a cucerit orașele centrale, tăind astfel legătura lui Tancred cu aliații din Capua, după care a izolat chiar Montepeloso. Rainulf de Alife a trimit 40 de cavaleri conduși de Roger de Plenco pentru a-l ajuta, însă chiar și cu aceștia Tancred nu mai putea rezista. După două săptămâni de asediu
Tancred de Conversano () [Corola-website/Science/328158_a_329487]
-
lui Roger și i s-a confirmat titlul princiar. Atunci când, în 1130, Roger căuta obținerea coroanei regale, primind astfel o onoare superioară celei a principelui (precum dețineau conducătorii din Capua și Bari). Aliindu-se cu Tancred de Conversano, un vechi aliat al său și renegat față de dinastia Hauteville, Grimoald a pornit răscoala în 1131 și a capturat portul Brindisi în ziua de Crăciun. El a menținut Brindisi până în mai 1132, când, după preziceri astronomie și insistențe papale, dar mai ales după ce
Grimoald de Bari () [Corola-website/Science/328166_a_329495]
-
a fost o parte importantă din Bătălia pentru Normandia în timpul celui de al doilea război mondial. Luptele s-au dat, imediat după debarcarea aliaților, pe data de 6 iunie 1944. Trupele americane au izolat și au capturat portul fortificat din Cherbourg, acesta fiind considerat vital pentru succesul operațiunilor din Peninsula Contentin, dar și a întregii campaniii din Europa de Vest. Eforturile lui Winston Churchill pentru al
Bătălia de la Cherbourg () [Corola-website/Science/328157_a_329486]