24,313 matches
-
ceilalți într-un număr de alianțe și instituții care au durat șaizeci de ani. În timpul Războiului Rece am învins Uniunea Sovietică printr-o strategie de îngrădire care a implicat deopotrivă puterea blândă și puterea dură. Este adevărat faptul că noua amenințare a terorismului transnațional a sporit vulnerabilitatea Americii și că parte din unilateralismul nostru manifestat în urma evenimentelor din septembrie 2001 a fost motivat de teamă. Dar Statele Unite nu pot face față acestei noi amenințări identificate în strategia de securitate națională fără
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
puterea dură. Este adevărat faptul că noua amenințare a terorismului transnațional a sporit vulnerabilitatea Americii și că parte din unilateralismul nostru manifestat în urma evenimentelor din septembrie 2001 a fost motivat de teamă. Dar Statele Unite nu pot face față acestei noi amenințări identificate în strategia de securitate națională fără a coopera cu alte țări. Până la un punct, acestea vor coopera din interes pur individual, dar gradul lor de cooperare va fi influențat și de forța de atracție exercitată de Statele Unite. Să ne
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
militare împotriva rețelei Al Qaeda. Dar când Statele Unite s-au angajat în războiul nepopular împotriva Irakului, germanii și-au exprimat neîncrederea față de motivele avansate de către S.U.A. printre care presupusa legătură dintre Irak și atacul terorist de pe 11 septembrie, sau iminenta amenințare a armamentului de distrugere în masă. Suspiciunile le-au fost întărite de atitudinea considerată ca fiind părtinitoare a presei americane în timpul războiului, precum și de faptul că ulterior nu s-au descoperit arme de distrugere în masă și nici legăturile între
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
concret este modul în care trebuie implementată noua abordare. Până acum ne-am descurcat mai bine în determinarea scopurilor decât în stabilirea mijloacelor. În privința acestei dimensiuni, atât administrația cât și Congresul au fost profund divizate. Potrivit strategiei de securitate națională, amenințările cele mai mari cu care se confruntă poporul american sunt terorismul transnațional, armele de distrugere în masă și, mai ales, îmbinarea celor două. Dar pentru a face față provocării reprezentate de organizațiile militare transnaționale care își pot procura aramament de
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
și a terorismului. Wilsonienii îndeamnă mai degrabă la o politică externă transformațională decât la una conservatoare sau de status quo. În opinia lor, fără democratizare, Orientul Mijlociu (ca și alte regiuni) va continua să existe ca pepinieră pentru state-delincvent și pentru amenințări teroriste. Mare parte din dezbaterile care au marcat administrația Bush în cazul războiului din Irak s-au purtat între realiștii hamiltonieni tradiționaliști (precum Secretarul de Stat Colin Powell) și o coaliție de jacksonieni (cum sunt Vicepreședintele Dick Cheney și Secretarul
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
a pornit pe calea sfințeniei. După trei ani s-a mutat la schitul Glossia, nevoindu-se mai mult pentru a atinge perfecțiunea spirituală. De la starețul mănăstirii a învățat meșteșugul rugăciunii neîncetate pe care o practică monahii. În anul 1326, datorită amenințării invaziei turce, se retrage în Tesalonic, unde a fost hirotonit ca preot. Sf. Grigorie a găsit un loc potrivit în care să viețuiască în solitudine, lăngă Tesalonic, la Bereia. Aici a adunat în jurul lui în timp scurt mai mulți călugări
Demnitatea omului şi harisma creativităţii sale la Sfȃntul Grigore Palama. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Elena Bărbulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2305]
-
În mod constant acest proces; posibilitatea derulării unor programe și colaborări internaționale; -existența la nivel județean a Programului de integrare școlară a I.S.J.; -accesul la informații de specialitate (prin cursuri de perfecționare, module de formare profesională - studii universitare, master etc); Amenințări: etichetarea școlii și afectarea prestigiului școlii și a cadrelor didactice; diminuarea numărului copiilor cu performanțe În Învățare din școală prin creșterea numărului solicitărilor de transfer la alte școli; formarea unei reprezentări negative și eronate asupra procesului de integrare școlară și
MODALITĂȚI DE RĂSPUNS LA NEVOILE EDUCAȚIONALE ALE ELEVILOR CU CES INTEGRAȚI ÎN ŞCOALA „IONEL TEODOREANU” IAŞI. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Daniela GURGU, Luciana FRUMOS, Coca-Marlena VASILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2116]
-
ambivalent, contradictoriu, incert, șovăielnic, al părinților față de proprii copii. Copilul este îngrijorat de fiecare dată când părinții pleacă de acasă, în fața inconsecvenței reacțiilor acestora la semnalele lui, șovăie și el în explorarea lumii din jur și resimte ca pe o amenințare orice absență părintească, orice parțială indisponibilitate a unuia dintre părinți la exigențele pe care le impune. c. foarte nesigure sau ambivalente: datorită lipsei unei relații normale între părinți și copii și îndeosebi lipsei totale de afectivitate, de dragoste părintească, în
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
familiei la schimbare, ambivalența opiniilor și comportamentelor în interiorul familiei, refuzul părinților de a accepta contactul cu proprii copii și interviurile cu asistenți sociali etc. Chiar dacă nu trec prin crize acute, familiile cu persoane cu handicap se află sub presiunea unei amenințări pe termen lung și a unor probleme gospodărești manageriale cronice (cineva din familie trebuie să se ocupe permanent de persoana cu handicap, aceasta din urmă vrea să fie ascultată, să fie ajutată). 5.2 Creșterea și îngrijirea copiilor în familia
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
logicilor moștenite și "tradițiilor naționale" ale unei dominații interne eficace -, această schimbare era în continuare marcată de două elemente: conjunctura economică în care se dezvolta, favorizând "credința" în întreprinderi naționale "puternice" și cuceritoare; o "coloratură" sociologică ce menținea ideea permanentei amenințări a conflictului dintre superiori și inferiori. Expansiunea pieței capitaliste și mai ales formele pe care le capătă mediatizarea acesteia au condus la influențe importante din partea acestor optici culturale; în concordanță cu restructurările economice în curs, globalizarea ideologică a implicat într-
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
este prins în însuși interiorul uzinei sale prin logica procesului, scandat diferit de fracțiunile ierarhice: la nivelul inferior, oamenii persistă în a discredita gestionarea acestuia ca modalitate de incompetență indigenă, pusă în legătură cu competența fostului dominant (colonial), în timp ce cadrele superioare, sub amenințarea ilegitimității, sunt reduse la autoprotecție prin spectacolul funcțiilor abstracte. Acest scenariu de mitizare culturală a câmpurilor economice se prezenta ca fiind foarte rodat în ultimii ani, făcând din Asia dinaintea crizei și din Africa actori ideologici ușor reperabili. Câțiva antropologi
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
internă ale întreprinderilor, care se află în plin proces de realizare la sfârșitul anilor nouăzeci 124: legăturile de subordonare din cadrul muncii sunt traduse în termeni de interdependență comercială și de obligație contabilă, încurajând amplificarea constrângerilor și presiunilor, a violenței și amenințărilor, asupra cărora salariații cu statute precare, condamnați în diverse moduri la autoexploatare, au o slabă influență sau pe care au puține mijloace de a le combate. Pe un alt plan, solidar cu cele precedente, se prezintă transformările de pe piața muncii
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
problemele esențiale ale instituției. Motivația muncii acestuia o constituie exclusiv banul. Individul manifestă o inițiativă și o creativitate limitate. Prin urmare, este necesară adoptarea unei strategii caracterizată printr-o disciplină fermă, exprimată prin constrângere, dirijare și control permanente, sancțiuni și amenințări cu sancțiuni; și toate, pentru a-l determina pe membrul organizației să muncească, să-și îndeplinască atribuțiile ce îi revin. Această strategie bazată pe un riguros și permanent control generează raporturi ierarhice rigide, cu un sens unic de la grupul de
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
stabilit (din nou...) patru tipuri de climat școlar: climat autocratic explorator, climatul autocratic binevoitor, climatul democratic consultativ, climatul democratic participativ. Climat autocratic explorator Climatul autocratic explorator se caracterizează prin faptul că managerii nu au încredere în subordonați și apelează la amenințări și pedepse pentru a pune lucrurile în mișcare. Deciziile se iau la nivel superior, fără implicarea subordonaților. Este un climat de neîncredere, de depreciere, de impunere. Climatul autocratic binevoitor Climatul autocratic binevoitor se caracterizează prin faptul că managerii îi implică
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
de mesaje dintre indivizi și au ca principal instrument de codificare și de transmitere a informației mijoacele lingvistice. Se adaugă și aspectele nonverbale care însoțesc întotdeauna interacțiunile interpersonale. Relațiile intercomunicative se manifestă sub forma convingerii, a persuasiunii, a sugestiei, a amenințării, a blamării etc. Acestea devin un prilej "de cunoaștere interpersonală, un mod de a-i studia pe oameni și de a pune un diagnostic, determinându-le structura de personalitate în funcție de maniera reușită sau nereușită în care comunică, utilizând cuvinte, gesturi
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
bune. Un nivel foarte ridicat al conflictelor centrate pe sarcină interferează negativ cu rezolvarea sarcinii; • conflictul centrat pe relațiile interpersonale. Este conflictul ce interferează cu eforturile depuse în direcția rezolvării sarcinilor, pentru că participanții își focalizează atenția mai degrabă asupra reducerii amenințărilor receptate, asupra creșterii puterii disponibile decât asupra sarcinii propriu-zise. Grupul utilizează mai bine capacitățile și cunoștințele/ competențele membrilor săi atunci când conflictul este centrat pe sarcină și mai puțin în situațiile în care conflictul este absent sau centrat pe relații. În
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
competitiv, ce-și va însuși un beneficiu cât mai consistent" (p. 96). "Alegerea cooperativă presupune că celălalt nu va exploata poziția vulnerabilă în care subiectul se plasează prin însăși decizia lui", remarcă Brenda Kershenbaum și Samuel Komorita (apud idem). Față de amenințări, care blochează relațiile de cooperare (deși încearcă să le stimuleze) și facilitează pe cele competitive, promisiunile au meritul (dacă sunt ținute) să extindă cooperarea. Spre deosebire de amenințări, acestea promisiunile nu provoacă (cel puțin la început) rezistența partenerului. Ele se dovedesc "o
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
plasează prin însăși decizia lui", remarcă Brenda Kershenbaum și Samuel Komorita (apud idem). Față de amenințări, care blochează relațiile de cooperare (deși încearcă să le stimuleze) și facilitează pe cele competitive, promisiunile au meritul (dacă sunt ținute) să extindă cooperarea. Spre deosebire de amenințări, acestea promisiunile nu provoacă (cel puțin la început) rezistența partenerului. Ele se dovedesc "o pârghie importantă în câștigarea bunăvoinței celuilalt și în declanșarea conduitei de concesiune" (Boncu, 2006, p. 97). Însă, precum constatăm, în cele mai multe cazuri în viață sunt preferate
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
acestea promisiunile nu provoacă (cel puțin la început) rezistența partenerului. Ele se dovedesc "o pârghie importantă în câștigarea bunăvoinței celuilalt și în declanșarea conduitei de concesiune" (Boncu, 2006, p. 97). Însă, precum constatăm, în cele mai multe cazuri în viață sunt preferate amenințările, pentru că sunt mai comode, mai ieftine și dau o imagine mai impunătoare, mai persuasivă. Pentru a face promisiuni trebuie să ne dominăm emoțiile, să uităm pentru o clipă de sentimentele noastre negative și de atitudinile egocentrice/distante ale celuilalt față de
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
legate de relațiile competitive și cele legate de relațiile de cooperare în clasa de elevi se prezintă astfel (Johnson, 1980, apud Sălăvăstru, 2004, p. 135): Caracteristica Clasa cooperativă Clasa competitivă interacțiune ridicată scăzută comunicare eficace minimă, amăgitoare, sub formă de amenințări susținerea și influența semenilor/colegilor ajutor, sprijin și orientare lipsa ajutorului, lipsa susținerii și orientarea spre competiție managementul conflictului integrator, egalitarist ineficace, orientat către a câștiga/a pierde rezultatele învățământului de ordin înalt, conceptuale efective, necreative atmosfera prietenoasă, de într-
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
oferit încredere, care i-a stimulat dezvoltarea sentimentului de încredere în relațiile cu cei apropiați, atunci el tinde să crească cu acest admirabil sentiment. Pe parcursul vieții sale, el va avea tendința să presupună că oamenii și univesul nu reprezintă o amenințare; că oamenii sunt demni de încredere, cu excepția celor care se dovedesc nedemni. Se observă faptul că oamenii care, principial, sunt încrezători își fac mult mai ușor prieteni, pentru că își abordează semenii cu bunăvoință, cu deschidere, gândind cele mai bune gânduri
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
El va avea tendința să presupună că oamenii nu sunt și nu pot fi de încredere, că nu au intenția de a-i satisface dorințele și se va grăbi să interpreteze acțiunile lor neutre sau chiar pozitive ca pe niște amenințări sau ca pe o dovadă a faptului că presupunerea sa inițială a fost corectă. În copilărie, acest comportament ar fi reacție adecvată de autoprotejare. Însă adulții care manifestă această neîncredere generală și au tendința să abordeze oamenii cu suspiciune au
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
Brillon, 2010, p. 37). Frica face parte dintre emoțiile cu un mare impact psihologic. În cele mai multe cazuri, ea ne pregătește pentru o acțiune fizică. Frica este emoția specifică primejdiei (Lelord, André, 2003). Este reacția organismului în fața unui pericol, a unei amenințări. Ea "dă alarma și ne mobilizează resursele pentru a face față dificultății la starea de alertă maximă; creierul analizează situația, confruntând datele aflate la dispoziție. Ne organizăm protecția și alegem cea mai bună atitudine: fugim, luptăm sau ne prefacem morți
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
care sunt dacă nu distructive, periculoase, atunci inutile. Fobia constituie un exces de frică, o frică intensă și prelungită. Ea este "o istorie a angoasei, adică un sentiment de insecuritate incontrolabil, care se traduce printr-o focalizare maniacă pe o amenințare" (Braud, 2008, p. 114). Caracterizate prin apariția unor temeri foarte intense, legate de situații considerate fără pericol major de către indivizi aparținând aceleași culturi și care mai departe obligă persoana în cauză să evite ceea ce îi produce teamă, fobiile sunt maladii
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
Ansembourg (2006, p. 211). Orice s-ar spune, pare că nimeni nu este total scutit de furie; ea este "o caracteristică naturală a fiecărei personalități", susține L. Carter (2007, p. 5). Ca și frica, ea apare adeseori ca reacție la amenințare, durere sau respingere. Când suntem furioși, avem tendința să reacționăm fie prin luptă, fie prin fugă; "sentimentele erup, explodând din noi ca un vulcan, năpădindu-ne, clocotind, în timp ce încercăm să dominăm situația care ne amenință", punctează R. Holmes și J.
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]