15,743 matches
-
există o opinie unanimă din acest punct de vedere. Pare că, în absența unor date foarte clare, laparoscopia de stadializare în cancerul de pancreas se indică selectiv și nu de rutină. Sintetizând, în declarația de consens a Asociației Americane Hepato-Bilio-Pancreatice (American Hepato-Pancreatico-Biliary Association - AHPBA) indicațiile laparoscopiei de stadializare sunt [31]: în cancerul de pancreas posibil rezecabil se recurge la laparoscopia de stadializare dacă există unul din următoarele criterii:tumoră cefalo-pancreatică > 3 cm;tumori pancreatice corporeo-caudale;examen CT neclar;valori crescute ale
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Valentin Enache () [Corola-publishinghouse/Science/92198_a_92693]
-
Digital Electomyograph, Software Rel 2.10, EBNeuro, Florance. 2002. 318. Templeman J, Olsen A. Microsoft Visual C++ .NET Step by Step. Version 2003: 25 - 210. 319. Thibodeau L, Friel-Patti S, Britt. Psychoacoustic performance in Children completing Fast For Word Training. American Journal of Speech, Language Pathology. 2001;10:248-257. 320. Thomas M, Karmiloff-Smith A. Are developmental disorders like cases of adult brain damage? Implications from connectionist modelling. Behav Brain Sci. 2002;25:727-787. 321. Thompson CK. Unaccusative verb production in agrammatic
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
invazia venei porte, a trunchiului celiac și a vaselor mezenterice ca stadiu T4. Rezultatele pentru acuratețea stadializării T au fost mai slabe: 61-74% pentru stadiul T3 și 78-88% pentru stadiul T4 [8,17,28-30]. În prezent, se utilizează clasificarea TNM (American Joint Committee on Cancer 2010). Aceasta include invazia arterei mezenterice superioare sau a trunchiului celiac ca fiind T4, reprezentând un criteriu de nerezecabilitate. Utilizând această ultimă clasificare, acuratețea crește la 85% pentru stadiile T și 72% pentru stadiile N (tabelul
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Ofelia Anton () [Corola-publishinghouse/Science/92192_a_92687]
-
Alfred L. Kroeber au generat, în timp, o serie de studii care se înscriu în tradiția analizei cantitative a schimbărilor modelor vestimentare, orientare care domină și astăzi în mediile academice. Nu întâmplător, în 2007 la Conferința Asociației Americane pentru Cultură (American Culture Association Conference), s-a acordat premiul pentru cea mai bună teză de doctorat cercetătorului Deirdre Clemente (Universitatea Carnegie Mellon) pentru activitatea științifică asupra evoluției modei vestimentare în anii 1900-1930, în campusul american Princeton, pusă în evidență printr-o metodă
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc[Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
atestă predicția lui Alfred L. Kroeber: în perioadele de declin economic fusta se lungește, iar când economia prosperă, fustele se scurtează (figura 1.3). Figura 1.3. Moda feminină (apud Desmond Morris, 1982/1996, 220) Sunt de acord cu psihosociologul american Marilyn J. Horn (1968, 222), autoarea unei lucrări de referință în domeniu, The Second Skin. An Interdisciplinary Study of Clothing (1968), care atrăgea atenția asupra faptului că rezultatele și concluziile cercetărilor lui Alfred L. Kroeber (1919, 1940) pot constitui textul
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc[Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
cu caracteristicile generale ale lucrărilor lui Gerog Simmel, și nu separat de acestea. Dacă în sociologia americană a anilor 1920-1930 Georg Simmel a fost receptat cu entuziasm (cf. K.H. Wolff, 1950, 28), câteva din articolele sale fiind publicate în The American Journal of Sociology, în Europa abia după anii '80 contribuția lui Georg Simmel la fundamentarea științifică a sociologiei a fost consemnată alături de marii sociologi clasici, recunoscuți în domeniu Max Weber, Émile Durkheim și Karl Marx. Această recunoaștere târzie se datorează
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc[Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
teoria consumului Expresia "societatea de consum" emblematică pentru caracterizarea ordinii economice și vieții cotidiene în societatea contemporană (G. Lipovetsky, 2006/2007, 17) și-a făcut debutul în discursul sociologic la sfârșitul secolului al XIX-lea, prin lucrarea economistului și sociologului american Thorstein Bund Veblen (1857-1929), The Theory of the Leisure Class (1899). Reluarea temei homo consumericus de către generațiile ulterioare de sociologi a însemnat delimitarea unei arii de preocupări teoretice și empirice denumită "sociologia comportamentului de consum" sau "sociologia consumului" (J.I. Nelson
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc[Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
interviurile realizate de Virag Molnar (2002, 94) cu un număr de 20 de persoane de culoare arătau faptul că aceștia reprezintă un procent semnificativ al consumatorilor din magazinele de pe celebra arteră comercială americană Fifth Avenue, respectiv 41% comparativ cu 32% americani albi. Pornind de aici, autorii formulează ipoteza potrivit căreia consumul a devenit o formă de comportament colectiv a cărei normă constă în "a conduce o mașină scumpă, a bea cel mai bun scotch și a fi îmbrăcat îngrijit și după
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc[Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
în activități de cumpărare, 380 de dolari pe produse de înfrumusețare, 46% pe achiziționarea unor haine și accesorii precum bijuterii sau ceasuri; în medie, consumul de modă se ridică la 2.000 de dolari anual (idem, 123). Unul din patru americani cuprinși în eșantion declara că achiziționarea unor obiecte personale precum hainele, ceasurile, accesoriile, bijuteriile și automobilele reprezintă sursa majoră de satisfacție. La întrebarea " Când vă gândiți la bunurile de lux achiziționate de dumneavoastră în ultimul an, care dintre acestea v-
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc[Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
distinction, respectiv până în 1986, câteva cercetări (P. DiMaggio și M. Useem, 1978, 156) întreprinse în spațiul nord-american indicau că rata consumului cultural varia în funcție de clasa socială a indivizilor: spectacolele simfonice, de balet și de operă erau audiate în special de americanii cu statut social înalt, absolvenți cu studii superioare. După 1984, studiul sociologului francez a alimentat o serie de cercetări ample privind receptarea bunurilor culturale, care se angajau fie să infirme (R.A. Peterson și R.M. Kern, 1996; P. DiMaggio 1987), fie
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc[Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
În etapa de debut a acestei discipline (1880-1934), cercetările erau interesate să determine motivația pentru care oamenii adoptă un anumit stil vestimentar, paradigma explicativă dominantă fiind ceea etologic-behavioristă. În acest sens se înscriu anchetele pe bază de chestionar ale psihologilor americani Elizabeth B. Hurlock (1929) și Estelle de Young Barr (1934), care au oferit un răspuns întrebării dacă oamenii sunt interesați să adopte moda vestimentară pentru a-și indica statusul social sau pentru a-și pune în evidență anumite caracteristici corporale
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc[Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
nu ne așteptăm să vedem blugi, tricouri și papuci la cel mai renumit restaurant din lume? Ei nu trebuie să ne vândă altceva decât mâncare [...]. Nu ar trebui ca ceea ce se vinde să fie reflectat în ținuta celor ce vând? (American Thinker, 6 iulie 2008). În această vară, American Express Travel Related Services a transmis un memo către cei 50.000 de angajați, invitându-i să-și pună în cui costumele în zilele de vineri. "Oamenii pot purta orice haine în
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc[Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
colaboratorii își propun să măsoare atitudinile elevilor de liceu cu privire la uniforma școlară în instituțiile în care regulamentul prevedea purtarea acestora. Autorii au administrat "Chestionarul de măsurare a vestimentației și comportamentului" unui număr de 213 elevi, dintre care 95% erau afro- americani, 5% spanioli, iar distribuția în funcție de genul subiecților era aproximativ egală (F = 100; M = 113). Mai mult de jumătate dintre aceștia (60%) au declarat că introducerea uniformelor în școli este o consecință a comportamentului vestimentar inadecvat al elevilor în timpul orelor de
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc[Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
modelat de felul cum alți oameni o vor interpreta și vor reacționa la acesta) de comportamentul spontan, formând esența interacțiunii ca proces social (A. G. Johnson, 1995/ 2007, 192). Relaționată acestui cadru teoretic, tema prezentei lucrări are ca repere teoriile sociologilor americani Herbert Blumer, Gerge Herbert Mead, Charles Horton Cooley și Erving Goffman. De obicei, contribuția acestor autori este consemnată în sociologie și psihosociologie în secțiunile dedicate interacționismului simbolic, perspectivă care studiază modul în care folosim și interpretăm simbolurile nu doar pentru
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc[Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
reinvention of the kimono in Japanese consumer culture", în Fashion Theory, 12, 3, 2008, pp. 59-376. Balzac, Honoré de, Patologia vieții sociale, traducere de L. Zoicaș, Editura Grafoart, București, 2006. Barbu, Bogdan, " Sunetele libertății, sunetele decadenței", în B. Barbu, Vin americanii. Prezența simbolică a Statelor Unite în România Războiului Rece, Editura Humanitas, București, 2006, pp. 281-312. Barcan, Ruth, "Regaining what mankind has lost through Civilization: Early Nudism and Ambivalent Moderns", în Fashion Theories, 8, 1, 2004, pp. 63-82. Baron, Stephen W., "The
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc[Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
pp. 29-34. Bennett, Andy, "Fashion as an "everyday" resource", în Andy Bennett, Culture and everyday life, Sage Publication, Londra, 2005, pp. 96-116. Berciu, Mihaela, Ținuta pentru success, Coreus Publishing, București, 2009. Berger, Bennett M., "Review: Taste and Domination", în The American Journal of Sociology, 91, 6, 1986, pp. 1445-1453. Bernhardt, Anishanslin Z., "Dress, accessories and fashion", în Heley Sheumaker și Shirley T. Wajda (eds.) Material Culture in America. Understanding Everyday Life, Abc-Clio Inc., Oxford, 2008, pp. 161-184. Bernstein, Basil, "Elaborated and
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc[Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Anishanslin Z., "Dress, accessories and fashion", în Heley Sheumaker și Shirley T. Wajda (eds.) Material Culture in America. Understanding Everyday Life, Abc-Clio Inc., Oxford, 2008, pp. 161-184. Bernstein, Basil, "Elaborated and restricted Codes: Their social origins and some consequences", în American Anthropologist, 66, 6, 2, 1964, pp. 55-69. Besnard, Phillipe, "Modă", în Raymond Boudon și Philippe Besnard (coord.), Dicționar de sociologie, Editura Univers Enciclopedic, București, 1996, pp. 174-176. Best, Joel și Suyuki, Tadashi, "The Emergence of Trendsetters for Fashions and Fads
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc[Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Some Thoughts on Status in a Post-Industrial Societ", în Social Problems, 21, 4, 1974, pp. 480-498. Blumer, Herbert, "Fashion: From Class Differentiation to Collective Selection", în Sociological Quarterly, 10, 1969, pp. 275-291. Boas, Franz, "The decorative art of the North American Indians", în The Popular Science Monthly, 10, 1903, pp. 482-508. Boas, Franz, "Some traits of primitive culture", în F. Boas, The Mind of Primitive Man, Macmillan Company, New York,1922, pp. 197-237. Boden, Sharon, "Dedicated followers of fashion? The Influence of
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc[Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
II-a revăzută, Editura Comunicare.ro, București, 2003. Cipală, Alin, Femeia în societate românească a secolului al XIX-lea, Editura Meridiane, București, 2003. Clemente, Deirdre, "Caps, Canes and Coonskins: Princeton and the evolution of collegiate clothing, 1900-1930", în Journal of American Culture, 31, 1, 2007, pp. 20-33. Conner, Barbara H., Peters, Kathlen și Nagasawa, Richard H., "Person and costume: effects on the formation of first impression", în Home Economics Research Journal, 4, 1, 1975, pp. 32-41. Contini, Mila, 5000 anni di
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc[Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Cultural studies in fashion, Routledge, Londra, 2005. Crane, Diana și Bovone, Laura, "Approaches to Material Culture: the Sociology of Fashion and Clothing", în Poetics, 34, 2006, pp. 319-333. Crane, Diana, "Diffusion Models and Fashion: A Reassessment", în Annals of the American Academy of Political and Social Science, 566, 1999a, pp. 13-24. Crane, Diana, "Gender and hegemony in fashion magazines: women's interpretations of fashion photographs", în The Sociology Quaterley, 40, 4, 1999b, pp. 541-563. Crane, Diana, "The globalisation of culture: the
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc[Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
București, 1996. Dungaciu, Sandra, Georg Simmel și sociologia modernității, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2003. Dunlap, Knight, "The development and function of clothing", în Journal of General Psychology, 1, 1928, pp. 64-78. Dunnell, Collin R, "Style and function: A fundamental dichotomy", în American Antiquity, 43, 1970, pp. 192202. Durac, Livia, Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte-adolescent, Institutul European, Iași, 2009. Durkheim, Émile, Regulile metodei sociologice, taducere de C. Sudețeanu, Editura Antet XX Press, Prahova, 2008. Eckman, Molly, "Attractiveness of men's suit: the
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc[Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Identity", în Clothing and Textiles Research Journal, 11, 1992, pp. 18-23. Filitti, Georgeta, "România acum o sută de ani", în Magazin Istoric, 3 (456), 2005, pp. 47-50. Fine, Gary Alan și Kleinman, Sherryl, "Rethinking Subcultures: An Interactionist Analysis", în The American Journal of Sociology, 85, 1, 1979, pp. 1-20. Flügel, Jean C., "Protection", în Malcolm Barnard (ed.), Fashion Theories: A Reader, Taylor & Francis Group, Londra and New York, 2007, pp. 126-135. Ford, Imogene M. și Drake, Mary F., "Attitudes toward clothing, body
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc[Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
unicatt.it/pls/unicatt/consultazione.mostra pagina?id pagina= 11971, 2005. Goodman, Norman, "Comportamentul colectiv și mișcările sociale", în N. Goodman, Introducere în sociologie, traducere de I. Rădulescu, Editura Leadear, București, 1998, pp. 425-447. Gottdiender, Mark, "Hegemony and Mass Culture", în The American Journal of Sociology, 90, 5, 1985, pp. 979-1001. Grammer, Karl, Renninger, LeeAnn și Fischer, Bettina, "Disco clothing, female sexual motivation and relationship status: is she dressed to impress?", în The Journal of Sex Research, 41, 1, 2004, pp. 66-74. Grau
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc[Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Clothing, Fashion and Cultures", în Anthropological Annual Reviews, 33, 2004, pp. 362-392. Haralambos, Michael, Holborn, Martin și Heald Robin, Sociology: Themes and Perspectives, ediția a VII-a, Harper Collins Publisher, Londra, 2008. Harms, Ernst, "The psychology of clothes", în The American Journal of Sociology, 44, 2, 1938, pp. 239-250. Hartley, John și Rennie, Ellie, "About a girl: fashion photography as photojurnalism", în Jurnalism, 5, 2004, pp. 458-479. Hartley, John, "Studii culturale", în Tim O'Sullivan et al., Concepte fundamentale din științele
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc[Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Encyclopedia of Clothing and Fashion: Academic Dress to Eyeglasses, Thomson Gale, New York, 2005, vol. 1, pp. 89-92. Kaiser, Susan B., Schuz, Howard G., Chandler, Joan L. și Lieder, Lisa M., "Cultural codes and sex-roles socialization: A study of shoes", în American Journal of Semiotics 5 (1), 1987, pp. 13-34. Kant, Immanuel, Critica facultății de judecare, Vasile Dem Zamfirescu, Alexandru Surdu și Constantin Noica, Editura Trei, București, 1995. Katz, James E. și Sugiyama, Satomi, "Mobile phone as fashion statements: evidence from student
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc[Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]