10,250 matches
-
în cursul sezonului de vânătoare 2012-2013, a unor acțiuni de populare a fondurilor cinegetice cu exemplare ce aparțin speciilor de vânat sedentar, în urma cărora să rezulte efective cel puțin egale cu efectivele optime aprobate pentru specia în cauză, pe fondul cinegetic respectiv, autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură analizează și aprobă, după caz, la propunerea structurilor teritoriale de specialitate ale acesteia, solicitările gestionarilor fondurilor cinegetice pentru suplimentarea cotelor de recoltă aprobate inițial pentru speciile de vânat care au făcut obiectul
ORDIN nr. 1.355 din 4 mai 2012 privind aprobarea cotelor de recoltă pentru speciile de faună de interes cinegetic, la care vânarea este permisă, pentru sezonul de vânătoare 15 mai 2012-14 mai 2013. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/241546_a_242875]
-
rezulte efective cel puțin egale cu efectivele optime aprobate pentru specia în cauză, pe fondul cinegetic respectiv, autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură analizează și aprobă, după caz, la propunerea structurilor teritoriale de specialitate ale acesteia, solicitările gestionarilor fondurilor cinegetice pentru suplimentarea cotelor de recoltă aprobate inițial pentru speciile de vânat care au făcut obiectul acțiunilor de populare. Articolul 8 (1) Exemplarele de mamifere care produc pagube culturilor agricole, silvice sau animalelor domestice se recoltează în orice perioadă a anului
ORDIN nr. 1.355 din 4 mai 2012 privind aprobarea cotelor de recoltă pentru speciile de faună de interes cinegetic, la care vânarea este permisă, pentru sezonul de vânătoare 15 mai 2012-14 mai 2013. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/241546_a_242875]
-
recoltează în orice perioadă a anului, la solicitarea scrisă a gestionarului, prin metoda la pândă, după cum urmează: ... a) în baza aprobării conducerii structurilor teritoriale de specialitate ale autorității publice centrale care răspunde de silvicultură pe raza căreia se află fondul cinegetic, în situația în care cota de recoltă aprobată prin prezentul ordin nu a fost realizată; ... b) în baza aprobării conducerii autorității publice centrale care răspunde de silvicultură, prin referat de aprobare, la propunerea structurilor sale teritoriale de specialitate, în situația
ORDIN nr. 1.355 din 4 mai 2012 privind aprobarea cotelor de recoltă pentru speciile de faună de interes cinegetic, la care vânarea este permisă, pentru sezonul de vânătoare 15 mai 2012-14 mai 2013. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/241546_a_242875]
-
a plantelor și animalelor din flora și, respectiv, fauna sălbatice și a importului acestora, aprobată prin Ordinul ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 410/2008 , cu modificările ulterioare, cotele de recoltă aprobate potrivit prezentului ordin se realizează de gestionarii fondurilor cinegetice fără alte avize sau aprobări din partea autorităților de protecție a mediului. Articolul 10 Controlul aplicării prevederilor prezentului ordin se asigură de către autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură, prin structurile teritoriale de specialitate ale acesteia. Articolul 11 Anexele nr. 1-7
ORDIN nr. 1.355 din 4 mai 2012 privind aprobarea cotelor de recoltă pentru speciile de faună de interes cinegetic, la care vânarea este permisă, pentru sezonul de vânătoare 15 mai 2012-14 mai 2013. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/241546_a_242875]
-
eliberate. ... (3) Capturarea exemplarelor din speciile urs și râs în condițiile alin. (2) se realizează numai de către Administrația Parcului Național Cozia, denumit în continuare beneficiarul, cu personal tehnic de specialitate și cu respectarea prevederilor Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006 , cu modificările și completările ulterioare. ... (4) Pentru activitatea prevăzută la alin. (3) se va solicita și se va obține autorizația de mediu pentru recoltare/capturare. Articolul 3 Beneficiarul are obligația de a informa gestionarul fondului cinegetic cu privire la
ORDIN nr. 1.328 din 2 mai 2012 pentru aprobarea derogării în scop ştiinţific în cazul unor specii strict protejate pe raza Parcului Naţional Cozia. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/241573_a_242902]
-
fondului cinegetic nr. 407/2006 , cu modificările și completările ulterioare. ... (4) Pentru activitatea prevăzută la alin. (3) se va solicita și se va obține autorizația de mediu pentru recoltare/capturare. Articolul 3 Beneficiarul are obligația de a informa gestionarul fondului cinegetic cu privire la acțiunea pe care urmează să o desfășoare și de a solicita prezența acestuia. Articolul 4 (1) Beneficiarul are obligația să transmită agenției județene pentru protecția mediului de pe raza administrativ-teritorială unde s-a desfășurat acțiunea de capturare un raport privind
ORDIN nr. 1.328 din 2 mai 2012 pentru aprobarea derogării în scop ştiinţific în cazul unor specii strict protejate pe raza Parcului Naţional Cozia. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/241573_a_242902]
-
ajutor reciproc (de exemplu, forța de muncă a contractorilor agricoli sau a cooperativelor). De asemenea, din "munca agricolă de pe exploatație" se exclud: - munca pentru gospodăria personală a deținătorului/partenerilor sau a administratorului(ilor) și a familiilor acestora, - orice operațiuni forestiere, cinegetice, de pescuit sau de creștere a peștelui (indiferent dacă sunt sau nu desfășurate la exploatație). O parte redusă a acestei activități de lucrătorul agricol nu este, totuși, exclusă, dacă este imposibil de cuantificat separat, - activități neagricole separabile (probabil prelucrarea de
jrc4426as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89591_a_90378]
-
și infrastructură - infrastructură, transporturi feroviare, rutiere, fluviale, maritime și aeriene; infrastructura transporturilor; sistematizarea, organizarea și reglementarea transporturilor; siguranța transporturilor, transportul public. 5. Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice - programe în domeniul agriculturii, horticulturii, zootehniei, pisciculturii, silviculturii, fondului cinegetic; probleme specifice ale privatizării în agricultură; libera inițiativă, forme de proprietate, de asociere, creditare, arendare; gospodărirea fondului funciar; activitatea societăților și regiilor cu capital de stat sau mixt din agricultură, silvicultură și alimentație; servicii pentru agricultură, îmbunătățiri funciare, industrie alimentară
REGULAMENT din 24 februarie 1994 (**republicat**)(*actualizat*) al Camerei Deputaţilor*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/267245_a_268574]
-
vânătoare solicită emiterea autorizației pentru recoltare/capturare, care se obține de la autoritățile competente prevăzute la art. 2 lit. i) de pe raza administrativ-teritorială unde sunt localizate fondurile de vânătoare, în limita cotelor de recoltă aprobate de autoritatea publică centrală din domeniul cinegetic pentru sezonul de vânătoare. ... (2) În acest scop, solicitanții vor depune urm��toarele documente: ... a) cerere de autorizare, conform modelului prevăzut în anexa nr. 3; ... b) documentul din care rezultă cotele de vânătoare aprobate pentru sezonul de vânătoare; ... c) certificatul
PROCEDURĂ din 11 aprilie 2008 (*actualizată*) de autorizare a activităţilor de recoltare, capturare şi/sau achiziţie şi/sau comercializare, pe teritoriul naţional sau la export, a florilor de mină, a fosilelor de plante şi fosilelor de animale vertebrate şi nevertebrate, precum şi a plantelor şi animalelor din flora şi, respectiv, fauna sălbatice şi a importului acestora. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272339_a_273668]
-
privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011 , cu modificările și completările ulterioare, zonele speciale de protecție în sensul Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006 , cu modificările și completările ulterioare, Hotărârii Guvernului nr. 1.284/2007 privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările și completările ulterioare, și Hotărârii Guvernului
LEGE nr. 165 din 22 iulie 2016 privind siguranţa operaţiunilor petroliere offshore. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273860_a_275189]
-
de la pădure spre pășune sau teren cultivat este de obicei de o liziera de arbust alcătuită din specii că alunul, șocul, cornul, calinul, sângerul, lemnul câinesc. Fauna din spațiul geografic băimărean cuprinde aproape toate speciile cunoscute din zona carpatica, valoroase cinegetic: cerbul, căpriorul, lupul, vulpea, iepurele, jderul, veverița. Aceste specii sunt frecvente în zona pășunilor montane alpine. Păsările sunt bine reprezentate mai ales în locurile unde predomina pădurea de fag, mai bine conservata în ciuda defrișărilor masive, prin: ierunca, porumbel de scorbura
Baia Mare () [Corola-website/Science/296949_a_298278]
-
cum se lucra pământul în această perioadă a neoliticului timpuriu și mijlociu (cu ajutorul săpăligii din corn de animal). Solurile bogate în cernoziom și pânza freatică la mică adâncime au determinat cultivarea intensivă a plantelor. Zona păduroasă a oferit un fond cinegetic bogat care sub aspect economic reprezenta o sursă importantă pentru vânătoare și pășunat. Pădurea a servit ca loc de exploatare pastorală, agricolă și apicolă și ca loc de așezare a satelor sau drumurilor. Pe harta întocmită de stolnicul Constantin Cantacuzino
Caracal () [Corola-website/Science/296952_a_298281]
-
a bălților, dintre care amintim știuca (Esox lucius), crapul (Cyprinus carpio), șalăul (Stizostedion lucloperca) sunt căutate cu predilecție de pescari, iar în apele Dunării și a brațului Borcea întâlnim somnul (Silurus glanis), sturionii și scrumbia de Dunăre. Fauna de interes cinegetic este reprezentată de căpriori, iepuri, mistreți, fazani, specii de răipitoare (vulpi, dihori, bizami), precum și de numeroase specii de păsări sedentare și de pasaj care trăiesc în lunca Dunării. Prin măsurile luate de Asociația Județeană a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi, efectivele
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
sau Slobozia (locul 47), dar este depășit de Turda (locul 8), Giurgiu (locul 25) și Petroșani (locul 39). O serie de turiști, predominant din Italia, vin la pescuit și vânătoare în Călărași pentru că zona înconjurătoare orașului oferă un bogat fond cinegetic și brațele Dunărea Veche și Borcea oferă locuri de pescuit. În perioada următoare este posibil ca fostul canal, acum dezafectat, Dunărea-Siderca să devină loc de agrement, predominant loc de pescuit, printr-o decizie a Consiliului Local. Și-a deschis porțile
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
Pășunile și fânețele naturale acoperă o suprafață aproximativă de 1000 ha. și se găsesc situate pe văile principale ale râurilor și pe versanții afectați de fenomenele geografice. În păduri și pe dealuri sunt răspândite animale ce fac parte din fondul cinegetic: mistrețul ("Sus scrofa"), căprioara ("Capreolus capreolus"), vulpea ("Vulpes vulpes"), iepurele de câmp ("Lepus europaeus"). Resursele pedologice sunt reprezentate prin câteva tipuri de soluri, preponderent cernoziomurile. Solurile cenușii de pădure se găsesc pe dealuri joase și mijlocii neîmpădurite, în mare parte
Vaslui () [Corola-website/Science/296968_a_298297]
-
zonă se reflectă și în cadrul lumii animale prin varietatea de mamifere, mai ales ierbivore, precum și prin numeroasele păsări. În pădurea de la Pătrăuți trăiește o colonie de cerbi (Cervus elaphus), iar în cea de la Mihoveni sunt mulți fazani (Phasianus colchicus). Interes cinegetic în zonă mai prezintă iepurele (Lepus europaeus), căprioara (Capreolus capreolus), vulpea (Canis vulpes) și mistrețul (Sus scrofa), care populează pădurile din apropiere. Dintre păsări predomină grangurul (Oriolus oriolus), botgrosul (Coccothraustes coccothraustes) și sitarul (Scolopax rusticola). Apele din zonă sunt populate
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
zona din jurul rezervației. Zona din jurul orașului este formată din câmpie, păduri și ierburi. Se găsesc plante rare cum ar fi păpucul doamnei, stânjenelul, căpșunica, șerparița ș.a. Fauna pădurilor cuprinde mamifere, reprezentate de insectivore și rozătoare. Păsările sunt numeroase, având importanță cinegetică (fazanul). Fauna de silvostepă și stepă, prezintă un număr mare de specii de interes cinegetic (iepurele, căprioara, prepelița, potârnichea, fazanul etc.). Teritoriul zonei Timișoara dispune de o bogată rețea hidrografică, formată din râuri și lacuri. Principalul curs de apă este
Timișoara () [Corola-website/Science/296958_a_298287]
-
plante rare cum ar fi păpucul doamnei, stânjenelul, căpșunica, șerparița ș.a. Fauna pădurilor cuprinde mamifere, reprezentate de insectivore și rozătoare. Păsările sunt numeroase, având importanță cinegetică (fazanul). Fauna de silvostepă și stepă, prezintă un număr mare de specii de interes cinegetic (iepurele, căprioara, prepelița, potârnichea, fazanul etc.). Teritoriul zonei Timișoara dispune de o bogată rețea hidrografică, formată din râuri și lacuri. Principalul curs de apă este râul Bega, cel mai sudic afluent al Tisei. Izvorând din Munții Poiana Ruscă , Bega este
Timișoara () [Corola-website/Science/296958_a_298287]
-
sanguineum"), etc. Vegetația ierboasă din păduri mai este reprezentată, numai primavara, prin câteva plante efemeroide (trei răi - "Hepatica nobilis"; brebenei - "Coryadilis solida"; păștița - "Anemone ramunculoide"s; horști - "Luzula pilosa", etc). Fauna este caracteristică zonei subcarpatice din apropierea orașului. Speciile de interes cinegetic sunt numeroase: căprioara ("Capreolus capreolus"), mistrețul ("Sus scropha"), jderul ("Martes martes", "Martes foina"), vulpea ("Vulpes vulpes") și iepurele ("Lepus europaeus"). Ursul ("Ursus arctos") coboară din zona montană, extinzându-și arealul în dealurile subcarpatice, dar este rar întâlnit. În apropierea Mănăstirii
Târgu Neamț () [Corola-website/Science/297002_a_298331]
-
orășel de munte se leagă și o parte din saga familiei Bibescu. Martha Bibescu a iubit aceste meleaguri, fapt pentru care și-a construit o reședință pe domeniul pe care familia îl deținea la Comarnic care astazi găzduiește actualul Muzeu Cinegetic Posada.
Comarnic () [Corola-website/Science/297044_a_298373]
-
faptul că localitatea a fost întemeiată de coloniști aduși de împărăteasa Maria Tereza din Oltenia, și anume din localitatea Calea Oii. Rindeaua este simbolul ocupației tradiționale a locuitorilor, respectiv tâmplăria și prelucrarea lemnului. Capul de urs face referire la fauna cinegetică a zonei. Prunele semnifică faptul că zona este bogată în pomi fructiferi. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Luncavița se ridică la locuitori, în scădere
Comuna Luncavița, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301087_a_302416]
-
pădurile acopereau peste 70% din suprafața regiunii, defrișările care s-au produs în ultimul secol, făcând loc pajiștilor și terenurilor de cultură. Pădurile care acoperă încă dealurile din zona asigura condiții bune de habitat unor specii de animale de interes cinegetic și peisagistic : căprioara, iepurele, veverița, rozătoare mici. Dintre speciile de păsări de interes cinegetic, în pădurile de fag se întâlnesc cinteza și mierla. Reptilele sunt reprezentate de gușter și de diferite specii de șerpi. În Vulcana-Pandele există un cămin cultural
Comuna Vulcana-Pandele, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301200_a_302529]
-
secol, făcând loc pajiștilor și terenurilor de cultură. Pădurile care acoperă încă dealurile din zona asigura condiții bune de habitat unor specii de animale de interes cinegetic și peisagistic : căprioara, iepurele, veverița, rozătoare mici. Dintre speciile de păsări de interes cinegetic, în pădurile de fag se întâlnesc cinteza și mierla. Reptilele sunt reprezentate de gușter și de diferite specii de șerpi. În Vulcana-Pandele există un cămin cultural și o bibliotecă comunala. De asemenea, pe teritoriul comunei se află Casă Memoriala a
Comuna Vulcana-Pandele, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301200_a_302529]
-
dezvoltarea în zonă a apiculturii. Ciupercile comestibile întâlnite frecvent pe locuri umbroase din păduri și terenurile îngrășate cu gunoi de grajd sunt mânătarca, ciuperca de bălegar, bureții, ciuciuletele, sbârciogul. În zonă pasările și animalele sălbatice sunt numeroase, prezentând un interes cinegetic. Atrase de hrana abundentă se găsesc rațe și gâște sălbatice care iarna se retrag în Delta Dunării. Barza și cocorul apar în treacăt, în schimb, stârcul cenușiu este prezent în număr mare mai ales în locurile băltoase. Prin boschetele din apropierea
Comuna Devesel, Mehedinți () [Corola-website/Science/301603_a_302932]
-
la reconstrucția castelului și a caselor din sat. În capătul estic al cetății se află o capelă romano-catolică, reconstruită în 1887 de către episcopul din Eger. Ulterior aici a funcționat o celebră școală care prepara specialiști în pădurărit și cu profil cinegetic unde au predat profesori, unii din ei etnici cehi, italieni sau germani, și care proveneau din cele mai diverse colțuri ale Imperiului Habsburgic. În secolul al XVII-lea este semnalată o colonie de peste o sută de armeni stabiliți aici din
Gurghiu, Mureș () [Corola-website/Science/300581_a_301910]