10,421 matches
-
mâine, a alimentelor și băuturilor). Excesul carnavalesc este interpretat de Bahtin ca o „victorie a josului material corporal”, adică, În plan social, o victorie a claselor populare În fața elitelor dominante, iar În plan metafizic, o victorie a energiilor vieții În fața constrângerilor derivate din structura socială. Etalarea neinhibată a instinctelor ar exprima, În ochii savantului rus, „caracterul filosofic al obscenității”, capacitatea gesturilor și formulelor verbale care afirmă neîngrădit supremația plăcerilor sexuale și alimentare (și a transgresiunilor către plăcerile interzise) de a dezvălui
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Turner (1982, 1983), carnavalul asigură menținerea echilibrului social (deoarece, după Întreruperea și inversarea ordinii, statu-quoul este restabilit și confirmat). Manifestările carnavalești confirmă modelul antropologic construit de V. Turner În jurul conceptelor de communitas și liminalitate: ele instituie intervale de eliberare de sub constrângerile societas, oferă posibilitatea construirii unor moduri „subjonctive”, utopice, ale lumii și Întăresc, prin spiritul comunitar, coeziunea socială. Într-o Încercare de sinteză În care releva atât potențarea formelor de exprimare a criticii, rezistenței, subversiunii și violenței, cât și modalitățile de
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Mihail Bahtin (1974), urmat și de unii antropologi, precum Roberto Da Matta (1991), a propus o viziune a carnavalului ca sinteză a artei și a vieții, a negării și afirmării ordinii, a sacrului și profanului, a aspirațiilor individuale și a constrângerilor sociale. În felul acesta, carnavalul ar fi un limbaj care afirmă viziunea asupra lumii specifică pentru cultura populară. Comentând rolul figurilor grotești care populează universul carnavalului, Mihail Bahtin (1974, p. 43) releva puterea reflexivă și eliberatoare a acestuia: Forma grotescă
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
elaborată, referitoare la originea lumii cosmice și sociale și la relația privilegiată dintre divinitate și cel desemnat să conducă. În felul acesta, elementele puterii devin simbolic inteligibile și acceptabile, iar semnificațiile ritului și ale mitului converg spre a legitima puterea: „Constrângerea fără sens este oarbă, sensul fără constrângere este debil” spune aforistic un mare antropolog (E. Gellner, 1995, p. 60). În societățile moderne, limbajul ritualic al puterii, deși include unele elemente religioase, este În mod radical laic. El face apel la
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
sociale și la relația privilegiată dintre divinitate și cel desemnat să conducă. În felul acesta, elementele puterii devin simbolic inteligibile și acceptabile, iar semnificațiile ritului și ale mitului converg spre a legitima puterea: „Constrângerea fără sens este oarbă, sensul fără constrângere este debil” spune aforistic un mare antropolog (E. Gellner, 1995, p. 60). În societățile moderne, limbajul ritualic al puterii, deși include unele elemente religioase, este În mod radical laic. El face apel la forme ceremoniale și semnificații simbolice asociate mai
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
norme fundamentale pentru o anumită comunitate. În consecință, plasat În contextul vieții politice, ritul are capacitatea de a transfera aceste atribute asupra entităților constitutive ale relațiilor de putere (instituții, persoane, relații sociale și economice), transformându-le, din factori externi de constrângere, În elemente ale unor credințe profunde. Sau, În cuvintele lui Mary Douglas (1975, pp. 102-103): Un rit este un act simbolic, care Își extrage semnificația dintr-un set de simboluri. De la planul fizic la cel personal, de la cel social la
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
a lungul timpului. Cariera presupune interacțiunea Între factorii organizaționali și individuali. Percepția postului, ca și poziția adaptată de către individ, depind de compatibilitatea Între ceea ce concepe individul potrivit pentru sine (aptitudini, nevoi, preferințe) și ceea ce reprezintă postul de fapt (constrângeri, oportunități, obligații). Cariera este nu numai o sursă de venit, ci oferă unei persoane diferite grade de satisfacție profesională, experiențele individuale de muncă având o influență semnificativă asupra stării psihologice generale a individului. Progresul carierei manageriale Cariera Însumează succesiunea posturilor
Modernizarea carierei de manager în instituţia de învăţământ preprimar by Dorina Buhuş () [Corola-publishinghouse/Science/1725_a_92277]
-
posibil al unei activități care lâncezește și, de asemenea, al unei activități care se izolează, care tinde să se îndepărteze de centrul comun în jurul căruia gravitează societatea, de o excentricitate limitată. Și totuși, societatea nu poate interveni aici printr-o constrângere materială, căci nu este vizată latura materială. Ea se află în prezența a ceva ce o neliniștește, dar cu titlul numai de simptom de-abia de o amenințare, cel mult un gest. Râsul trebuie să fie de acest gen, un
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
în schițele lui Caragiale, Mici economii, Cadou, Om cu noroc, Lună de miere, complotul tacitei ignorări a normelor morale este încălcat doar de forța denunțatoare a ironiei. Domeniul familiei este cel mai bine marcat cu indicatoarele interdicțiilor. Îngrădirea libertăților și constrângerile care decurg din statutul matrimonial, reies din imaginile create prin iscarea de sensuri proprii ale unor expresii îndeobște utilizate cu sens figurat. De pildă, eroul din Plecarea în străinătate este împiedicat să-și părăsească familia pentru că "netrebnica soție îl legă
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
fi prevăzute. Caracterul de relativitate se datorează faptului că fiecare proprietate imobiliară are ambientul său specific (În funcție de mărimea acesteia, activitatea desfășurată În cadrul acesteia etc.), fapt pentru care trebuie identificat, analizat și folosit. Ambientul influențează puternic asupra proprietății imobiliare, sursele de constrângeri fiind din exterior (consumatori, furnizori de utilități, stat, proprietari, instituții bancare etc.), dar și din cauza așanumitelor fenomene globale (inflația, creșterea sau regresul economic, diferitele fenomene politice, sociale etc.). 2.4. Componentele mediului ambiant Componentele mediului ambiant se referă la macroambient
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
noile certificate acordate caselor/clădirilor ecologice facilitează procesul de marketing și de Înțelegere a sectorului imobiliar. Întrebări 1. Care dintre următoarele elemente NU reprezintă o caracteristică a mediului ambiant? a. caracter dinamic; b. caracter de schimbare aleatorie; c. sursă de constrângeri; d. caracter singular. 2. Care NU sunt factori ai macroambientului? a. piața locală mobiliară; b. fizico-naturali; c. economici; d. social-demografici. 3. Care sunt elementele care pot caracteriza o așezare urbană? a. dotarea cu echipamente tehnico-edilitare; b. dotările social-culturale, satisfacerea intereselor
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
Bauman citat de arhitectul Vittorio Gregotti (Gregotti 2006: 54) observă lipsa criticii În abordarea mondializării care este mai degrabă un fenomen care ni se Întâmplă tuturor decât unul controlabil. Același Bauman remarcă lichefierea modernității În postmoderitatea contemporană, În sensul fluidizării constrângerilor spațiale. Scara globală și flexibilitatea extremă a noilor procese economice caracterizează și arhitectura care le formalizează. Spațiul caloc al Înrădăcinării, devine relativ, la fel cum este de relativ și raportat la realitatea virtuală a proiectării sau a comunicării prin imagine
Polarităţile arhitecturi by Mărgulescu Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92985]
-
care dimpotrivă, articulează programatic această finalizare cu posibile și ulterioare demersuri de concepție arhitecturală generate prin recodările semiotice ale realității deja edificate (vizibilă și non-vizibilă). O calitate promițătoare a realismului esențial și a ieșirii din realismul aparent, este eliberarea de constrângerile unui unic spațiu și moment temporal al efectuării fotografiei „clasice―, potențialul instrument imagistic putând aborda, cel puțin teoretic, Întreaga plajă temporal-spațială a spațiului edificat. În perspectiva scopului declarat de a putea alimenta noi demersuri arhitecturale și considerând fezabilă realizarea practică
Polarităţile arhitecturi by Mărgulescu Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92985]
-
jurnaliștii devin o mare realitate. Condiționarea dintre literatură și societate este însă reciprocă: a societății asupra literaturii, dar și a literaturii asupra societății. Societatea formează gustul literar, literatura este supusă modelor. Neajunsul acestei relații este tendința de omogenizare, conformism și constrângere ce se transmit literelor. Pe de altă parte, literatura este recunoscută ca factor important al organizării și progresului social. Elementul cultural și heteronomic este tot mai contrabalansat, se produce o tot mai radicală răsturnare de perspectivă. Începe ascensiunea criteriului estetic
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
de același concept pe care Ioan Paul al II-lea l-a indicat în Discursul său la O.N.U, pe 5 octombrie 1995, cu ocazia aniversării a cinzeci de ani de la fondarea ei: „Dacă dorim ca un secol de «constrângere» să lase spațiu unui secol de «persuasiune» trebuie să găsim drumul pentru a discuta, printr-un limbaj comprehensibil și comun, despre viitorul omului. Legea morală universală, scrisă în inima omului, este acel tip de «gramatică» ce servește lumii pentru a
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
sau mai multor obiective pe una sau mai multe parcele adiacente, pe unul sau mai multe amplasamente, în corelare cu vecinătățile imediate. Planul urbanistic de detaliu cuprinde reglementări cu privire la: a) asigurarea accesibilității și racordarea la rețelele edilitare; b) permisivități și constrângeri urbanistice privind volumele construite și amenajările; c) relațiile funcționale și estetice cu vecinătatea; d) compatibilitatea funcțiunilor și conformarea construcțiilor, amenajărilor și plantațiilor; e) regimul juridic și circulația terenurilor și construcțiilor. În proiectarea și designul noilor unități și în reabilitarea celor
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
2 scopuri; • de asemenea, folosirea cuvântului “prin” atrage după el explicații cu privire la modul în care va fi atins scopul proiectului; nu este cazul a se face acest lucru în această secțiune. Justificarea problemei Presupune în primul rând identificarea necesitaților și constrângerilor percepute în regiunea căreia se adresează proiectul. Recomandări: ¤ Acesta este capitolul unde se descrie mediul proiectului: ambianța fizică, instituțională, economică, politică sau social culturală, regională sau zonală care a determinat alegerea obiectivelor pe baza unei analize serioase și concrete. ¤ Investigați
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
-le pentru a demonstra și susține cel mai bine motivul alegerii proiectului. ¤ Folosiți cifre corecte, reale. ¤ După ce ați luat cunoștință de situația din zonă, de datele colectate de la foruri competente, descrieți problemele din zonă. Notați și ierarhizați toate necesitățile și constrângerile, identificate de dumneavoastră în prealabil, în zona de competență a proiectului. ¤ Dați explicații asupra modului cum ați identificat aceste necesitați și constrângeri. În cadrul acestui capitol trebuie să fie argumentate următoarele aspecte: • problema abordată în cadrul proiectului este una reală, iar amânarea
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
din zonă, de datele colectate de la foruri competente, descrieți problemele din zonă. Notați și ierarhizați toate necesitățile și constrângerile, identificate de dumneavoastră în prealabil, în zona de competență a proiectului. ¤ Dați explicații asupra modului cum ați identificat aceste necesitați și constrângeri. În cadrul acestui capitol trebuie să fie argumentate următoarele aspecte: • problema abordată în cadrul proiectului este una reală, iar amânarea rezolvării ei are repercursiuni asupra unui grup semnificativ de cetățeni; trebuie explicat într-un mod cât mai convingător ce ar urma să
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
mai intensă a expresiei democrație participativă. Nu este clar dacă acest "nou" aspect al organizării socioumane este privit ca un cadou sau ca o concesie făcută de către stat cetățenilor și dacă această nobilă idee nu este trăită ca o nouă constrângere de către aceștia... Participarea ar trebui să fie o condiție pentru evitarea enclavizării, a ghetoizării fenomene care produc găști de cartier, mișcări nihiliste, extremiste. Cert este că oamenii, locuitorii orașului fac orașul bun sau rău, civilizat sau sălbatic, curat sau poluat
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
opereze și în domeniile social, cultural și civic. Astfel înțeleasă, asociată promisiunilor de sporire a confortului și de dezvoltare benefică pentru toți, se spera că modernizarea societății va fi efectivă și durabilă, deoarece recurgea mai mult la consimțământ decât la constrângere. Democrația împodobită cu virtuți funcționale punea însă o problemă: cum să fie inserată cunoașterea în luarea deciziei politice fără a contraveni exigenței suveranității populare? Din această perspectivă, faimoasele politici urbane ale anilor 1960 ridică problemele modernizării democrației, probleme care rămân
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
spațiu construit pe care nici regele, nici promotorii nu au puterea să-l transforme. Nu este de mirare că împărțirea în loturi a terenurilor trece dincolo de vechea curte urbană, pentru a parcela terenurile virgine, cu funcții neclare"1. În fața acestor constrângeri, urbaniștii și arhitecții Renașterii au înțeles să construiască cetatea ideală ex nihilo, nu transformând orașul deja existent. În sfârșit, caracterul dispersat al acestor intervenții traduce "o percepție culturală (încă nefuncțională) a cetății"2. Pentru a imprima marca puterii lor, regii
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
capitalurile private, acestea preferau să investească în operațiuni mult mai rentabile și mai puțin riscante. Legăturile șubrede stabilite între societățile pentru locuințe ieftine au dus la diminuarea numărului birourilor lor private. Birourile lor publice au rezistat ceva mai bine, dar constrângerile cu care s-au confruntat atunci când au trecut la implementarea planurilor de construcție le-au determinat treptat să renunțe la proiecte, să nu mai accepte decât familiile care dispuneau totuși de un venit fix suficient pentru a putea plăti chirii
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
de producție ale întreprinderilor. Din 1954 până în 1974, construcția masivă de mari ansambluri la periferia orașelor s-a impus, așadar, ca fiind cea mai bună soluție a crizei locuințelor. Alegerea de a construi mari ansambluri părea, așadar, să decurgă din constrângerile pe termen scurt. La începutul anilor 1950, Franța are încă o "economie de război": aprovizionările cu materiale rămân limitate. De la mijlocul anilor 1950 până la sfârșitul anilor 1960, opțiunea statului pentru Mișcarea construcțiilor așa-zis "moderne" pare să rezulte din convergența
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
situații de urgență, trebuiau să răspundă unei multitudini de contradicții: necesitatea de a găzdui valuri de populație, penuria de materiale, de tehnicieni, lipsa de experiență a colectivităților locale și a organismelor care se ocupau de construcție etc. Urgența era principala constrângere"111. Acest fapt este subliniat și de Annie Fourcaut: în 1955, modificarea decisivă a politicii locuinței în favoarea colectivelor mari nu pare să fi fost făcută după multă cugetare. Nu s-a observat că au fost făcute alegeri în prealabil, cu
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]