10,301 matches
-
expresii asemănătoare descriu ceea ce noi numim astăzi „societate”. Trebuie să ne folosim de sistemul semnelor sacre ale acestei „societăți” ca să putem contura În acest cadru religia romană În configurarea ei sistematică și În actualizarea ei concretă. Un asemenea sistem, cu contradicțiile care Îl caracterizează, arată caracterul istoric, diferențele și dinamicile societății care se servește de el ca de un mijloc de comunicare socială. Trebuie totuși să subliniem că, atunci când vrem să enumerăm aceste acțiuni și aceste semne sacre relative la societatea
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
America - devenind apoi Mare Dastur În Karachi - reformist convins și a Încercat să reînnoiască teologia zoroastriană prin fidelitatea față de Învățăturile profetului, pe care le considera ca fiind autentice și esențiale, și față de practica devoțională, din care nu lipsesc Însă unele contradicții firești amalgamării noului cu vechiul (cf. Boyce, 1979, pp. 213 sq.). Străbătută de dialectici interne, cea mai mare parte a comunității parse s-a străduit, deși În moduri și din motive diferite, să-și păstreze Întreagă propria identitate etnico-religioasă, chiar dacă
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
din secolul al XIX-lea și care cuprinde În primul rând o cantitate enormă de cântece populare și tradiții orale (numai cele letone sunt aproape 35 000, având 180 000 de variante), care conțin, deși Într-o formă degradată, nelipsind contradicțiile, informații bogate despre credința precreștină. Datorită acestor izvoare, cercetătorii au putut Încerca să reconstituie vechiul panteon; a se vedea, de exemplu, studiul lui Biezais (1972) despre familia zeilor cerești la letoni. În cadrul Europei, regiunea baltică a fost ultima zonă creștinată
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
devastat țările lor [...]. Și Iehu a domnit peste Israel [...]. Cele două fragmente din stela de la Dan (circa 841 î.C.) într-un desen de Ada Yardeni Și Biblia amintește de campaniile lui Hazael împotriva lui Israel (2Rg 8,28). Subliniem contradicția dintre Biblie și stela de la Dan asupra unui detaliu. Conform 2Rg 9,24.27 nu Hazael i-a ucis pe cei doi regi, Ioram și Ahazia, ci Iehu, în urma unei lovituri militare. Cum povestirea biblică vrea să scoată în evidență
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
mic” - când a văzut că cetatea Lachiș căzuse și că asirienii atacau direct. Așadar, s-a predat și a acceptat să plătească un tribut enorm. Senaherib s-a arătat imediat mulțumit pentru că a obținut ceea ce dorea fără eforturi ulterioare. d. Contradicțiile dintre diferitele versiuni ale evenimentelor (1) Deși textul biblic vorbește de o campanie a lui Senaherib în anul al paisprezecelea al domniei lui Ezechia, povestirea pare să povestească despre două campanii, cel puțin pentru un cititor modern obișnuit cu cronicile
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
ale evenimentelor. Perspectiva biblică nu este unilaterală și nu este „totalitară” pentru că nu suprimă „vocea opoziției”, dacă ne putem exprima așa. Al doilea, însuși Isaia vorbește în diferite moduri în oracolele sale și în povestirile din capitolele 36-37. Tensiunea sau contradicția este prezentă și în interiorul „martorului Isaia”. Biblia juxtapune și contrapune diferitele mărturii, dar nu pare să vrea să-l reducă la tăcere pe cel care gândește diferit. Această strategie este prezentă în toată Biblia. Din acest motiv există, de exemplu
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
tradusă de o singură minte, fie chiar și genială. Pentru Biblie, „realitatea” este întotdeauna mai bogată decât expresiile pe care i le putem da și pe care i le dau autorii biblici. Multiplicitatea expresiilor care se manifestă în tensiunile și contradicțiile textelor este una dintre trăsăturile majore ale Bibliei. În consecință, cititorul este invitat să depășească toate opiniile pentru a-și aținti privirea spre „realitatea” și „adevărul” pe care îl descoperă puțin câte puțin, în efortul constant de a corecta punctele
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
preocupărilor lui intelectuale. Ar mai trebui amintit și volumul de doctrină politică intitulat Conducere și disciplină (1966), spre a consemna și dezideratele extremiste pe care B. le-a adoptat și le-a cultivat constant în activitatea sa, într-o totală contradicție cu sensul profund umanist și tolerant al literaturii sale. SCRIERI: Ram Kalu Adi, Madrid, 1957; reed. în Povești fără țară (în colaborare cu Nicolae Novac și N. S. Govora), Madrid, 1957; Etienne le Grand. Le dernier de Croisés, Madrid, 1957
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285852_a_287181]
-
altui individ vor avea același sens cu preferințele acelui individ. Liberalismul poate fi așadar văzut ca un acord în preferințe. Concluzia lui Craven este că „avem o teoremă de consistență pentru o societate liberală care spune că nu există nici o contradicție între viziunea liberală și partea liberă a ordinilor individuale (cea care nu se află în sfere personale). [...] Dacă acceptăm că liberalismul poate fi interpretat ca o opinie a indivizilor, mai degrabă decât ca o proprietate a regulii de alegere colectivă
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
j 0 lui 1, cel în care i va prefera 1 lui 0 și j 0 lui 1, cel în care i va prefera 1 lui 0 și j 1 lui 0. De fiecare dată, având preferințe separabile, vom avea contradicție cu presupunerea inițială că mulțimea de alegere socială este vidă. Astfel stând lucrurile, teorema este demonstrată. Demonstrație [t.3.5.2*]. Să presupunem că doar unul dintre cei doi indivizi are preferințe separabile pe A, dar că mulțimea de alegere
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
în vreme ce prima are loc dacă, și numai dacă, preferințele indivizilor implicați au același sens. Argumentul meu este că dacă acest sens este contrar sensului luat de preferințele libertariene, vom avea paradoxul libertarian. Restricția impusă de Gaertner și Kruger împiedică această contradicție în sensurile preferințelor pe x variante . [l.4.4.1*]: Oricare ar fi profilurile preferințelor individuale, dacă preferințele pe x variante ( x aspectele din decisivitățile libertariene) nu au sens contrar (se permit indiferentele în acest fel) preferințelor pe x aspectele
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
modificată, 1 6sa I a . În interpretarea mea, acest rezultat este suficient pentru a avea o mulțime de alegere nevidă, deoarece, prin cvasitranzitivitate, 1a este singură în mulțimea de alegere, în vreme ce, prin aciclicitate, este împreună cu 6a , deci în ambele cazuri contradicția inițială dispare<footnote Dacă interpretăm relația de preferință binară slabă ca un „mai mare sau egal” (reuniunea celor două părți), atunci egalitatea de mai sus este un rezultat aciclic fiindcă este suficient ca o singură parte a reuniunii să fie
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
atunci vom avea cel puțin doi indivizi care nu sunt empatici și rezultatul va fi diferit de cel dat de condiția Pareto slabă, i.e. cel puțin doi nu vor avea aceeași ierarhie, deci suficient # # 1E N= − . Necesitatea apare dintr-o contradicție generată de condiția # #E N= . Presupunem că # #E N= , și luăm cel mai simplu caz în care n = 2. Avem două probleme: a) fiecare individ își exprimă preferința reală apoi modifică, potrivit empatiei sale pentru dorințele celuilalt, fără a cunoaște
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
nu se opune decât în mod aparent expresiei „destin tragic“, deoarece „tragic“ nu are în vedere neîmplinirea, ci o împlinire realizată prin sacrificiul suprem. * În chip simetric cu expresia „destin împlinit“, care este tautologică, aceea de „destin neîmplinit“ reprezintă o contradicție în termeni. Ea nu se justifică, după cum vom vedea, decât în raport cu ratarea, deci în raport cu un posibil actual căruia i se refuză actualitatea. Între „destinul frânt“ prin accident și „destinul neîmplinit“ al ratării se află distanța care desparte exterioritatea evenimentului (ex-venio
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
factură filozofic-culturală, însă în miezul ei explicația întâlnește, dacă nu chiar conceptul psihiatric, cel puțin acea abnormal size pe care o are în vedere orice psihologie a creației. În Nașterea tragediei, starea originară a Voinței este una de inconfort psihic: contradicția ireductibilă și veșnica suferință. Unul Primordial caută să se elibereze de suferința originară prin obiectivarea într-o lume a formelor, a aparențelor (Erlöstwerden durch den Schein). <ref id=”1”>Vezi Fr. Nietzsche, Werke, Berlin, 1917 (ed. Kröner), vol. I, p.
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
politic, dar sînt totuși interesante și valoroase. Lucrarea Cugetarea și fapta germană (Iași, 1918) pune în antiteză la modul sistematic măreția și idealismul filosofiei germane cu acțiunile politice și militare ale Germaniei. A încercat să găsească un răspuns la această contradicție și să explice cum un popor preocupat permanent de gîndirea abstractă și idealistă putea, în momentul următor, să fie gata să se dedea la cea mai irațională și înregimentată acțiune militară. După părerea lui Iorga, era vorba despre o confruntare
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
comenta Iorga: "Recunoștința lumii nu este ceva pe care poți conta"123. NOTE TRIUMFUL NESIGUR Vreau să cînt muzica ce-mi place mie, sau nu cînt deloc. Bismark Bismarck știa că politica este arta posibilului. Nu se putea imagina o contradicție mai mare decît cea dintre Realpolitik și Sămănătorism. În 1918, visul românilor părea să se fi împlinit dincolo de cele mai fantastice visuri ale naționaliștilor. Take Ionescu a văzut porțile raiului deschizîndu-se, deși era prea superstițios ca să privească înăuntru (deoarece "priveliștea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
dreptei (adică Legiunea și Hitler) și cel al stîngii (adică Stalin), Iorga a devenit un naționalist conservator, militînd fără rezerve pentru supraviețuirea lumii sale gen secolul al XIX-lea, precum și a României Mari. Totuși, toate acestea implicau o serie de contradicții. Iorga era antinazist, permanent "de partea și alături de Franța", dar și partizan al împăciuirii. Continua să spere într-o atitudine fermă a Italiei împotriva Germaniei și într-o himerică cooperare ("latină") italo-franceză. Nu a abandonat niciodată o speranță și mai
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Ea se înscrie perfect pe linia "Legii supreme" a lui Eminescu. Primul număr al "Revistei istorice române" din martie 1931 i-a dat replica lui Iorga, cerînd "o respectare strictă a adevărului" și scoțînd în evidență că nu pot exista contradicții între patriotism și adevăr 165. Pe lîngă diversele moduri de abordare a istoriei și prăpastia dintre generații, se pare că mai erau implicați și alți factori: cine trebuia să fie numit și în ce post; conflicte privind subvențiile și paralele
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
evreilor, dar nazismul și comunismul sponsorizat de ruși erau pentru Iorga doctrine criminale îndreptate împotriva României și a restului omenirii. Iorga nu a oscilat niciodată nici în atitudinea sa îndreptată împotriva curentelor moderne din artă (mai ales din literatură). Aceste contradicții vor deveni cauza cîtorva dintre "salturile (lui) mortale" cele mai patetice din ultimii ani ai vieții. A sosit vremea să examinăm evoluția relațiilor lui Iorga cu Legiunea. Întrucît trăsătura precumpănitoare a Legiunii era tinerețea, să aruncăm o privire asupra tineretului
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
afirma că "aceasta este doar demagogia preliminară", vor urma "colhozurile" și moldovenii vor înțelege curînd despre ce este vorba. Ar fi putut adăuga: iar o dată cu colhozurile vor veni NKDVul, deportările și execuțiile în masă. Într-unul din articolele sale, în contradicție cu atitudinea sa anterioară, Iorga îl lăuda pe Carol pentru cedarea provinciei fără luptă. Vorbea aici din nou Iorga-politicianul, nu Iorga-istoricul sau Iorga-omul. Iorga era mai aproape de țintă în privința afirmației ridicole a sovieticilor privind existența unei "limbi moldovenești", pe care
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
fi putut să o țină sub control și să o influențeze. Balcanii fac parte din Europa, iar europenii au căpătat o oarecare experiență în privința naționalismului balcanic în ultimii 150 de ani. Beneficiind de prosperitatea postbelică, comunitatea europeană a ignorat însă contradicțiile gîndirii sociale și politice ale Europei moderne: pe de o parte, legea internațională privind inviolabilitatea frontierelor, iar pe de altă parte dreptul la autodeterminare. (Acolo unde populațiile sînt omogene, ca în fosta Cehoslovacie, autodeterminarea este ușor de respectat. În Balcani
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
naționale și a bunăstării națiunii constituiau esența "Legii Supreme". Din fericire, chiar și adevărul istoric avea sens doar uneori pentru Iorga, atunci cînd servea interesele României. Dar o adaptare la nivel mondial a sămănătorismului ar rezolva, după părerea lui, aceste contradicții. Naționalismul cultural urma să instituie armonia în România și în lume, fiind deci nu numai un naționalism compatibil cu umanitatea, ci și cea mai umană idee. Cu toate că astfel de idei aparțineau secolului al XIX-lea, putem detecta (selectiv!) multe elemente
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
eforturi ca să promoveze înțelegerea României în lume, fiind partizanul unei cooperări internaționale în contextul deja discutat mai sus. Iorga a fost adesea acuzat de inconsecvență și de înclinație spre paradox. Paradoxuri, da, dar nu au existat nici inconsecvențe și nici contradicții în activitățile sale dacă avem tot timpul în fața ochilor credința sa sămănătoristă. Iorga a fost foarte consecvent în naționalismul său cultural, toate aparentele inconsecvențe și contradicții fiind tactici puse în slujba strategiei sale sămănătoriste. Un politician mult mai bun decît
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
de înclinație spre paradox. Paradoxuri, da, dar nu au existat nici inconsecvențe și nici contradicții în activitățile sale dacă avem tot timpul în fața ochilor credința sa sămănătoristă. Iorga a fost foarte consecvent în naționalismul său cultural, toate aparentele inconsecvențe și contradicții fiind tactici puse în slujba strategiei sale sămănătoriste. Un politician mult mai bun decît Iorga, Bismarck, atunci cînd a pus capăt așa-numitei Kulturkampf ca să nu se ajungă la divizarea nouîntemeiatului Reich și a fost acuzat de "inconsecvență" și "că
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]