11,077 matches
-
condus până în anul 1955 secția de medicină care a devenit apoi , tot sub direcția sa, secție de Embriologie și energetică celulară. În 1963 ea a fost transformată în Centrul de Embriologie Normală și Patologică. În 1952 a fost ales membru corespondent al Academiei Române. Menkes a efectuat cercetări în domeniul morfologiei și al embriologiei și teratologiei experimentale, în ontogeneza embrionului -(Cercetări de embriologie experimentală, Biologie medicală, Probleme de morfopatologie , Anatomia topografică a embrionului uman). A scris un „Curs biologie generală.” Cercetările sale
Benedict Menkes () [Corola-website/Science/307205_a_308534]
-
Universității Babeș-Bolyai, între anii 1966-1984 și 1990-2000 șeful catedrei de Teoria Funcțiilor, între anii 1968-1976 și 1984-1987 decan al Facultății de Matematică, iar în perioada 1961-1963 și șef de catedră (prin cumul) la Institutul Pedagogic din Târgu Mureș. Este membru corespondent al Academiei Române din 1992, membru titular din 2009, membru al Societății de Stiinte Matematice din România (președinte în perioada 1996-2003), și membru al Societății Americane de Matematică (AMS). Pe parcursul carierei universitare a predat cursul de bază de Analiză complexă și
Petru Mocanu () [Corola-website/Science/307199_a_308528]
-
(n. 2 august 1928, București - d. 11 aprilie 1997) a fost un medic, genetician român, membru corespondent al Academiei Române. , un mare genetician și unul din pionierii relansării bioeticii în România, în formula sa modernă, a formulat pentru acest domeniu următoarea definiție concisă: "„bioetica este un punct de întâlnire al tuturor celor care urmăresc destinul uman supus presiunilor
Constantin Maximilian () [Corola-website/Science/307219_a_308548]
-
Industriale, București, absolvită în 1936. Doctor în Economie și Statistică în 1940 cu teza "Formarea și mișcarea capitalurilor în România în perioada 1925-1938", sub conducerea Prof. Virgil Madgearu. 1954 primește titlul de Doctor Docent în Științe Economice 1963 devine Membru corespondent al Academiei Române 1990 devine Membru titular al Academiei Române Activitatea de cercetare științifică, publicistică și didactică în domeniul studiului fenomenului economic și sociologic: Activează în învățământul superior economic și devine Profesor titular (1948) și apoi conducător de doctorate în specialitatea „Statistică
Roman Moldovan () [Corola-website/Science/307195_a_308524]
-
(n. 25 ianuarie 1844, Apșa de Mijloc, comitatul Maramureș, azi în Ucraina - d. 14 octombrie 1914, Gherla) a fost un istoric român, membru corespondent (1901) al Academiei Române, frate mai mic al mitropolitului român unit Victor Mihaly de Apșa. Este cunoscut mai ales pentru lucrarea sa de referință "Diplome maramureșene din secolul al XIV-lea și al XV-lea" editată la Sighetul Marmației în anul
Ioan Mihaly de Apșa () [Corola-website/Science/307210_a_308539]
-
În data de 1 decembrie 1918, a reprezentat asociația studenților români din capitala maghiară la marea adunare de la Alba Iulia. Colaborator al lui Victor Babeș. Doctor în medicină al Universității din Cluj, a devenit la doar 44 de ani membru corespondent al Academiei Române, în 1938. Sabin Manuilă a fost întemeietorul Institutului Central de Statistică, șef de secție al Institutului de Igienă și Sănătate Publică, secretar general al Ministerului Sănătății și Ocrotirilor Sociale din România (1936), director al Institutului de Demografie și
Sabin Manuilă () [Corola-website/Science/307198_a_308527]
-
viață în New York, în data de 20 noiembrie 1964. În memoria sa, la solicitarea directorului școlii generale din Sâmbăteni, înființate în 1786, în 1 septembrie 2008, școala a fost numită Școala Generală ”Sabin Manuilă” Sâmbăteni. Sabin Manuilă a fost membru corespondent al Academiei de Științe din România începând cu 4 iunie 1937 și membru titular începând cu 3 iunie 1941. Activitatea științifică a lui Sabin Manuilă este impresionantă. Deși a avut contribuții în domeniul medicinei și igienei sociale, Sabin Manuilă este
Sabin Manuilă () [Corola-website/Science/307198_a_308527]
-
doctor-docent în anul 1971. Din anul 2000 este profesor consultant în cadrul Catedrei de Limbi și Literaturi Slave a Facultății de Limbi și Literaturi Străine de la Universitatea din București, iar din 2009 - profesor onorific. La 12 noiembrie 1993 este ales membru corespondent al Academiei Române, iar recunoașterea profesională supremă vine în 20 decembrie 2004, când capătă calitatea de membru titular al Academiei Române. De-a lungul celor 50 de ani de prodigioasă activitate didactică, M. a predat la Universitatea din București (la Facultatea de
Gheorghe Mihăilă () [Corola-website/Science/307204_a_308533]
-
din Gabrovo". Culese și repovestite de Ștefan Fărtunov și Petăr Prodanov, București, 1973; "Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Theodosie". Ediție facsimilată după unicul manuscris păstrat. Transcriere, traducere în limba română și studiu introductiv de prof. G. Mihăilă, membru corespondent al Academiei Române. Cu o prefață de Dan Zamfirescu, București, 1996; Repere bibliografice: Jana Balacciu, Rodica Chiriacescu, "Dicționar de lingviști și filologi români", București, 1978, "180-181". "Dicționar de literatură română. Scriitori, reviste, curente" (coord. Dim Păcurariu), București, 1979; Mihai Mitu, " Profesorul
Gheorghe Mihăilă () [Corola-website/Science/307204_a_308533]
-
Cuvintele de origine autohtonă în limba română". Acad. Eugen Simion, "Acad. Gheorghe Mihăilă, un eminent slavist", „Academica”, anul XVI, serie nouă nr. 47, februarie 2006, "53-65"; Academia Română, "Anuar 2007", București, "58": "Acad. Gheorghe Mihăilă", membru titular al Academiei Române din 2004 (corespondent - 1993); "Чуждестранна българистика през XX век. Енциклопедичен справочник (Bulgarian Studies Abroad in the 20th Century. Encyclopedic reference Book)", Sofia, Academic Publishing House, 2008, "357-358" ("Mihăilă, Gheorghe", articol semnat de Vasilka Aleksova); Mariana Mangiulea, "Георге Михъила на 80 години", în „Българистика-Bulgarica
Gheorghe Mihăilă () [Corola-website/Science/307204_a_308533]
-
la aniversare!", "267-268"), urmează "Bibliografia lucrărilor profesorului Gheorghe Mihăilă (1954-200)", alcătuită de Mihai Mitu (p. 269-288); „Romanoslavica”, XXXVII (Universitatea din București, Facultatea de Limbi și Literaturi Străine - Asociația Slaviștilor din România), București, 2001: "Volum consacrat prof. dr. Gheorghe Mihăilă, membru corespondent al Academiei Române, la a 70-a aniversare". (Comitetul de redacție: "Profesorul Gheorghe Mihăilă la a 70-a aniversare", "9-11"); "In honorem Gheorghe Mihăilă", București, 2010 (Eugen Simion, "Schiță de portret", "11-13"; Mariana Mangiulea, "Academicianul Gheorghe Mihăilă la 80 de ani
Gheorghe Mihăilă () [Corola-website/Science/307204_a_308533]
-
de istorie a mișcărilor muncitorești și socialiste. În anul 1948, prof. dr. Petre Constantinescu-Iași a fost ales ca membru titular al Academiei Române. A fost ales de asemenea și membru al Academiei de Științe Sociale și Politice din R.S.R., precum și membru corespondent al Academiei de Științe din R.P. Bulgaria. Ulterior, a deținut funcțiile de președinte al Societății de științe istorice, președinte al Uniunii societăților științifice ale corpului didactic din România, președinte al Comitetului național al științelor din R.S.R. (1955-1974), președinte al Comisiei
Petre Constantinescu-Iași () [Corola-website/Science/307209_a_308538]
-
România și care au fost traduse în mai multe limbi din Europa și nu numai, și aproximativ 400 de articole în reviste științifice sau de specialitate. Opera sa a fost citată de peste 1.000 de autori. Din 1993, devine membru corespondent al Academiei Române, iar din anul 2001 devine membru titular al Academiei Române. A fost conducător de doctorat la 24 de absolvenți, unii din ei la rândul lor conducând doctorate. A facilitat foștilor studenți sau colaboratorilor săi publicarea în reviste academice a
Solomon Marcus () [Corola-website/Science/307200_a_308529]
-
a condus lucrări de alimentare cu apă și de canalizare a diferite orașe, ca Pitești, Tulcea, Turnu-Măgurele, Brăila, etc. A condus lucrările de captare de la Ulmi, pentru București, și a executat proiectul general de canalizare a capitalei. A fost membru corespondent al Academiei de Științe din România începând cu 21 decembrie 1935 și membru titular începând cu 20 decembrie 1936. În 1945 a fost ales membru de onoare al Academiei Române.
Dionisie Germani () [Corola-website/Science/307220_a_308549]
-
1966 deține titlul de profesor la Catedra de Analiză matematică și Analiză funcțională. A fost șef de sector la teoria distribuțiilor în cadrul Institutului de Matematică al Academiei, iar din 1966 prodecan la Facultatea de Matematică-Mecanică. În 1974 a devenit membru corespondent al Academiei Române, iar în 1990 membru titular. În prezent este președintele Secției de Științe Matematice a Academiei Române. S-a ocupat de analiza funcțională și anume de spații vectoriale semiordonate, de generalizarea integralei lui S. Bochner, de integrala Radon și alte
Romulus Cristescu () [Corola-website/Science/307212_a_308541]
-
(n. 29 ianuarie 1857, satul Sasca, județul Suceava - d. 21 iulie 1921, Iași) a fost un biolog român, profesor de fiziologie la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, membru corespondent al Academiei Române, fondatorul învățământului de fiziologie animală din România. a fost fiul preotului Ioan Cosmovici și al Zenoviei, născută Vogoride. Sora sa, Maria Cosmovici (1851-1909), a fost mama compozitorului George Enescu. Leon C. Cosmovici și-a făcut studiile primare și
Leon C. Cosmovici () [Corola-website/Science/307211_a_308540]
-
(n. 29 august 1832, Iași — d. 28 noiembrie 1915, Iași) a fost un matematician și astronom român, membru corespondent (din 1889) al Academiei Române. A militat pentru Unirea Principatelor Române, motiv pentru care o perioadă a fost arestat. Unul din cei 11 fii ai săi a fost Petru Culianu, care de asemenea a avut o bogată activitate matematică. Neculai (Nicolae
Neculai Culianu () [Corola-website/Science/307213_a_308542]
-
Universității”), inaugurat, cu participarea Regelui Carol I și a Regina Elisabeta, în toamna anului 1897. În timpul rectoratului său a fost construit și Institutul de Anatomie al Facultații de Medicină din Iași. A ajutat la întemeierea Observatorului Astronomic din Iași. Membru corespondent al Academiei Române din 1889, președinte al Ligii Culturale din Iași și al Congreselor Corpului Didactic, conservator și junimist convins, a fost membru activ al Junimii încă din 1864 și a condus clubul conservator din Iași. Prieten cu Titu Maiorescu, dirijează
Neculai Culianu () [Corola-website/Science/307213_a_308542]
-
de unde trece apoi la Institutele Unite din Iași, de unde își ia bacalaureatul. Licențiat în Drept la Universitatea din Iași; magistrat până în 1903 iar apoi avocat la Fălticeni. A fost Prefect al județului Suceava și Primar al orașului Fălticeni. Ales membru corespondent al Academiei Române (1915); Doctor Honoris Causa de la Universitatea din Cernăuți; Senator Legionar. În 1892 a fondat revista de folclor "Șezătoarea", care a apărut regulat timp de 26 de ani. Ultimul număr scos în anul 1931 cuprinde indicele analitic și alfabetic
Arthur Gorovei () [Corola-website/Science/307226_a_308555]
-
(n. 10 octombrie 1929, Cluj) este un fizician român stabilit în străinătate, profesor universitar, membru corespondent al Academiei Române (din 1974). A adus contribuții fundamentale la studiul teoretic al interacției sistemelor atomice cu radiația electromagnetică. Este considerat un continuator al școlii românești de fizică cuantică fondată de Șerban Țițeica. s-a născut la 10 octombrie 1929, la
Mihai Gavrilă () [Corola-website/Science/307221_a_308550]
-
efectuate la centre științifice de prestigiu: Joint Institute for Nuclear Research, JINR (Dubna); Joint Institute for Laboratory Astrophysics, JILA (Boulder, Colorado); International Centre for Theoretical Physics, ICTP (Trieste); University of Pittsburgh, Pitt (Pittsburgh, Pennsylvania). În 1974 a fost ales membru corespondent al Academiei Române. Sporirea îndoctrinării comuniste și discriminarea politică în Universitatea din București l-au determinat pe Mihai Gavrilă, care nu era membru al Partidului Comunist și refuzase orice înregimentare politică, să părăsească țara în toamna anului 1974. În perioada de
Mihai Gavrilă () [Corola-website/Science/307221_a_308550]
-
cunoștințele sale recomandându-l pentru numirea lui ca membru al Consiliului Heraldic al Franței, al Convenției Internaționale de Heraldică din Londra, al Societății Elvețiene de Heraldică, al asociațiilor Adler din Viena, Herold din Berlin, Sanct Michel din Bamberg, ca membru corespondent al Academiei Heraldice din Madrid etc. Gheorghe Bezviconi mărturisea că "„Pavel Gore a fost primul, dar și ultimul cavaler al Basarabiei. Prin studierea trecutului a ajuns la o concepție medievală și înălțătoare a ideii cavalerismului, a neamului și a blazonului
Paul Gore () [Corola-website/Science/307227_a_308556]
-
(n. 30 mai 1854, Câmpulung - d. 30 ianuarie 1897, Craiova) a fost un matematician român, astronom, membru corespondent (1889) al Academiei Române. A avut lucrări privind mișcarea Lunii; studii asupra variației gravitației cu latitudinea; s-a numărat printre membrii fondatori ai Societății Române de Stiinte, al cărei prim președinte a fost, în 1897; membru corespondent al Academiei Române. A urmat
Constantin Gogu () [Corola-website/Science/307228_a_308557]
-
matematician român, astronom, membru corespondent (1889) al Academiei Române. A avut lucrări privind mișcarea Lunii; studii asupra variației gravitației cu latitudinea; s-a numărat printre membrii fondatori ai Societății Române de Stiinte, al cărei prim președinte a fost, în 1897; membru corespondent al Academiei Române. A urmat cursurile primare în orașul natal și obține bacalaureatul în 1873 și apoi se înscrie la Facultatea de Stiinte din București. În 1877 pleacă la Paris, ca bursier, unde, în anul următor, obține licență în matematică. În
Constantin Gogu () [Corola-website/Science/307228_a_308557]
-
(n. 5 octombrie 1847, Alexandria, județul Teleorman; d. 18 iulie 1903, Karlovy Vary) a fost un istoric și scriitor român, membru corespondent al Academiei Române din 1902. s-a născut la 5 octombrie 1847 în Alexandria, județul Teleorman. Tatăl său, Dumitru Simion, era boiangiu, fiind proprietarul unui mic atelier de boiangerie din oraș. Mama sa, Chrysanta, născută Velleanu, provenea dintr-o familie mai
Anghel Demetriescu () [Corola-website/Science/307180_a_308509]