11,041 matches
-
000 de cititori pe ediție. EvZ de Transilvania acoperea nouă județe, iar echipa editorială avea cinci jurnaliști la sediul central de la Cluj și 12 corespondenți județeni. Trustul Ringier a mai deținut timp de un an, între 1998 și 1999, un cotidian local la Cluj-Napoca, Ziarul de Cluj, închis din cauza neîndeplinirii planului de afaceri impus de către patronatul elvețian. În momentul închiderii, la un an de la inaugurare, publicația avea un tiraj de 6.000 de exemplare. În perioada 26 mai 2002 - 7 februarie
Evenimentul zilei () [Corola-website/Science/300039_a_301368]
-
30 mai 1991, SC Viața Liberă SĂ a putut fi înregistrată la Registrul Comerțului sub nr. J17/486. Acționariatul societății este format în întregime din jurnaliști, lucru care asigură absolută independența politică și economică a publicației. Sediul societății și al cotidianului se află în Galați, Str. Domneasca nr. 68. Obiectul de activitate al societății este în primul rând editarea ziarului Viața Liberă și a suplimentelor acestuia (Altă Viață, Magazin, Program TV), difuzarea prin 70 de chioșcuri și minimagazine a presei locale
Viața Liberă () [Corola-website/Science/300045_a_301374]
-
dezvoltării societății. SC Viața Liberă SĂ a avut o evoluție constant progresivă, capitalizându-se încet dar sigur și creând de-a lungul anilor puternice sectoare de activitate adiacente, dar în relație strânsă cu principalul obiect de activitate. De la editarea unui cotidian s-a trecut la dezvoltarea sectorului de publicitate, la asigurarea bazei materiale pentru propria difuzare a ziarului, lărgita apoi pentru a putea difuza presă în general, comerț, apoi achiziționarea utilajelor pentru o tipografie. An de an capitalul social al firmei
Viața Liberă () [Corola-website/Science/300045_a_301374]
-
Tudor, datorită unei înțelegeri cu poetul Cristian Popescu care presupunea ca primul dintre cei doi care va publica un text să își păstreze numele, iar celălalt să facă o schimbare care să îi deosebească. Din anul 1991 este angajat al cotidianului "Adevărul", ca redactor șef adjunct (1991-1996) și apoi ca redactor-șef (1996-2005). De asemenea, a fost redactor-șef al săptămânalului "Adevărul literar și artistic" (1992-2005). În anul 2005, demisionează de la cotidianul "Adevărul" alături de alți 81 de jurnaliști și, împreună cu Mircea
Cristian Tudor Popescu () [Corola-website/Science/300100_a_301429]
-
să îi deosebească. Din anul 1991 este angajat al cotidianului "Adevărul", ca redactor șef adjunct (1991-1996) și apoi ca redactor-șef (1996-2005). De asemenea, a fost redactor-șef al săptămânalului "Adevărul literar și artistic" (1992-2005). În anul 2005, demisionează de la cotidianul "Adevărul" alături de alți 81 de jurnaliști și, împreună cu Mircea Dinescu, fondează ziarul "Gândul". A avut numeroase apariții în mass-media, îndeosebi în cadrul unor talk-show-uri, fiind invitat permanent la emisiunile televizate "Cap și Pajură" (social-politic), împreună cu Emil Hurezeanu și "CineTePrinde" (în calitate de cinefil
Cristian Tudor Popescu () [Corola-website/Science/300100_a_301429]
-
Tudor Popescu a candidat la aceeași funcție pentru încă un an și a fost votat cu 113 voturi pentru, 16 împotrivă și 8 abțineri. La data de 12 ianuarie 2008, Cristian Tudor Popescu a demisionat din funcția de director al cotidianului „Gândul”, însă a rămas editorialist al publicației. Cristian Tudor Popescu este filmolog, doctor în cinematografie al Universității Naționale de Artă Teatrală și Cinematografică I.L. Caragiale, unde susține un curs de "Tehnici de Manipulare și Propagandă în Cinematografie și Televiziune. Membru
Cristian Tudor Popescu () [Corola-website/Science/300100_a_301429]
-
Monaco (1-0 la București și 1-4 în deplasare, ambele goluri fiind marcate de Dumitrescu) din preliminariile Ligii Campionilor, aprecierea suporterilor pentru devotamentul arătat Stelei (căreia îi aduce două titluri consecutive în vitrină) i-au determinat pe ziariștii spanioli de la celebrul cotidian „Guerin Sportivo” să noteze „Ilie Dumitrescu, profet în țară”, într-o ediție de prezentare a stelelor mondialului, pe 19 mai 1994. Startul competiției din SUA nu a fost unul favorabil stelistului, a cărui evoluție a fost mai degrabă discretă, decât
Ilie Dumitrescu () [Corola-website/Science/300171_a_301500]
-
impună presei britanice aceeași abordare partizană pe care Pentagonul se străduia să o promoveze în mass-media americane. S-a avansat teoria că nu este „patriotic” să relatezi evenimente care ar putea „da apă la moară” inamicului. Ziaristul Robert Fisk, de la cotidianul „Independent”, a fost criticat de Geoff Hoon, ministrul britanic al Apărării, că „a făcut jocul lui Saddam”, doar pentru că a dezvăluit că două bombardamente americane au lovit piețe din Irak, omorând zeci de civili, în timp ce propaganda de război americană le
Propagandă () [Corola-website/Science/300180_a_301509]
-
fotbal “Gloria Marin” a dat sătenilor numeroase ocazii de a-și manifesta solidaritatea și patriotismul local. Echipa era participantă activă la campionatul zonal al Sălajului obținând și câteva succese notabile. Planificarea meciurilor din fiecare etapă precum și rezultatele erau consemnate în cotidianul Sălajului din acea vreme, Năzuința. Momentul de strălucire a Gloriei a fost, fără îndoială, câștigarea trofeului «Cupa Văii Crasna» în 26 iulie 1980. Mai spicuim din Năzuința câteva prilejuri de euforie pentru suporterii echipei de fotbal a Marinului: Gloria Marin
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
sale la promovarea idealurilor Organizației”. Principiile fundamentale, riguros respectate de la prima ediție, din 1995, și până la Ediția Jubiliara din 2015, fac din Concursul Internațional de Canto Hariclea Darclée ”unul dintre cele mai importante din lume”, după cum scria recent și prestigiosul cotidian italian Corriere della Seră în articolul prilejuit de evenimentele închinate Haricleei Darclée - prima Țoșca, intitulat ” Constantin Brâncuși, George Enescu, Mariana Nicolesco: Cultul unei țări pentru Gloriile sale”. Mariana Nicolesco s-a remarcat într-un vast repertoriu mergând de la Baroc la
Mariana Nicolesco () [Corola-website/Science/298550_a_299879]
-
și Amfiteatru. După 1989 a lucrat la Cuvântul și Alianța Civică. Între 1990 și 1991 a fost redactor șef la Varietăți, TVR, de unde a demisionat. Este membru fondator al Academiei Cațavencu. Din toamna anului 2004 este și senior editor la Cotidianul. A realizat mai multe emisiuni de televiziune, pînă în 1996 activând în grupul Divertis. Este realizator și prezentator al emisiunii „Lumea citește!” pe TVR 1. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România. În 2010 a fost numit în postul de
Ioan T. Morar () [Corola-website/Science/298561_a_299890]
-
(n. 6 februarie 1961 în Belgia) este o jurnalistă franceză, reporter la cotidianul Libération. Ea a fost ținută ostatică în Irak din 5 ianuarie până în 11 iunie 2005. Absolventă a Centrului de Formare a Jurnaliștilor din Paris (promoția 1984), Aubenas a lucrat pentru cotidianele "Le Matin" și "Le Nouvel Économiste", înainte să ajungă
Florence Aubenas () [Corola-website/Science/298595_a_299924]
-
1961 în Belgia) este o jurnalistă franceză, reporter la cotidianul Libération. Ea a fost ținută ostatică în Irak din 5 ianuarie până în 11 iunie 2005. Absolventă a Centrului de Formare a Jurnaliștilor din Paris (promoția 1984), Aubenas a lucrat pentru cotidianele "Le Matin" și "Le Nouvel Économiste", înainte să ajungă la "Libération". Ea a fost corespodent jurnalistic în Ruanda, Kosovo, Algeria, Afganistan și Irak, dar și în cadrul unor evenimente majore în Franța. a fost răpită în Bagdad, împreună cu ghidul său irakian
Florence Aubenas () [Corola-website/Science/298595_a_299924]
-
Competiția numită Cupa Campionilor Europeni a fost ideea lui Gabriel Hanot, redactor-șef al cotidianului francez "L'Équipe". Apelul său din decembrie 1954 a fost primit cu entuziasm de către nou înființata uniune europeană a fotbalului, UEFA iar în septembrie 1955 participantele erau gata de start. Lista celor 16 participante cuprindea doar 7 campioane naționale (RSC
Cupa Campionilor Europeni 1955-1956 () [Corola-website/Science/299651_a_300980]
-
izlazul comunal. Români și evrei au fost masacrați cu focuri de mitraliere, străpunși cu săbiile și baionetele, iar casele atacate cu grenade și incendiate. În urma acestor incidente au murit 93 de persoane, dintre care 87 de români și 6 evrei. Cotidianul "România nouă" din data de 1 ianuarie 1941, relata cazul lui Nicolae Brumar, român ridicat din propria sa casă de trupele ungare și împușcat lângă o capită de fân, împreună cu soția și cele două fiice ale sale. Cadavrele au fost
Masacrul de la Treznea () [Corola-website/Science/299748_a_301077]
-
pentru care organizează o masă rotundă cu ziariști americani și căruia îi traduce un articol intitulat " Noua boală a Estului" ("The east's New malady"), articol ce a fost publicat imediat, în numărul din 30 martie 1992, al acestui prestigios cotidian. Colaborează la Radio Monitor și TCS Monitor TV , Europa Liberă. Publică poezie, proza, reportaje, interviuri, recenzii de cărți, studii și comentarii literare critice, în engleză și în română, în presa românească din UȘĂ ("Lumea liberă românească, ARA Journal, Origini, Meridianul
George Băjenaru () [Corola-website/Science/299751_a_301080]
-
a plasat pe locul 3. A fost ales deputat de Cluj din partea PNȚCD la alegerile din 20 mai 1990, respectiv la cele din 1992. În 1996 a fost ales deputat de Arad, tot din partea PNȚCD. În 1991 a înființat ziarul Cotidianul. Are 2 copii: Indrei Rațiu și Nicolae Rațiu. Ion Rațiu a murit la Londra, iar conform dorinței sale, trupul neînsuflețit a fost dus la Turda, spre a fi înmormântat în orașul natal. Ion Rațiu a fost îngropat în cimitirul central
Ion Rațiu () [Corola-website/Science/299073_a_300402]
-
al Tineretului Național Țărănesc. Una dintre dimensiunile fundamentale ale activității intelectuale și politice ale lui Corneliu Coposu a fost legată de activitatea sa jurnalistică. El a fost un ziarist politic talentat; primii ani de jurnalism (1935-1940) au fost legați de cotidianul țărănist clujean "România Nouă", condus de Zaharia Boilă; după cedarea Ardealului de Nord-Vest către Ungaria horthystă, tînărul țărănist s-a refugiat la București, fiind colaborator al ziarului refugiaților transilvăneni. În 1937, în urma "procesului Skoda" în care Romulus Boilă a fost
Corneliu Coposu () [Corola-website/Science/299074_a_300403]
-
(până la reforma ortografică: „"Adevĕrul"”) este un cotidian central, înființat de Alexandru Beldiman, care a apărut inițial la Iași, în perioada 15 decembrie 1871 - 15 aprilie 1872, apoi la București, de la 15 august 1888 până la 21 noiembrie 1916 și, după Primul Război Mondial, de la 3 ianuarie 1919 până la
Adevărul () [Corola-website/Science/299084_a_300413]
-
procese și amenzi, astfel că apariția sa iar s-a oprit la numărul 13. Cu sprijinul financiar al fiului lui Alexandru Ioan Cuza, pe 15 august 1888 Alexandru Beldiman a scos din nou publicația, da această dată sub formă de cotidian, cu titlul „Adevĕrul”. Acel „ĕ”, provenit de la latinescul "veritas", a fost păstrat de toți proprietarii ulteriori ai ziarului, chiar și după introducerea noilor reguli ortografice. Alex. V. Beldimanu ocupa funcția de „director politic“, „prim redactor“ al cotidianului, tipărit în format
Adevărul () [Corola-website/Science/299084_a_300413]
-
sub formă de cotidian, cu titlul „Adevĕrul”. Acel „ĕ”, provenit de la latinescul "veritas", a fost păstrat de toți proprietarii ulteriori ai ziarului, chiar și după introducerea noilor reguli ortografice. Alex. V. Beldimanu ocupa funcția de „director politic“, „prim redactor“ al cotidianului, tipărit în format mic („No 6“) și în condiții tipografice slabe, fiind Grigore Ventura și principal colaborator-fiul acestuia, Constantin Ventura. Ziarul a apărut fără niciun capital, pe baza unui credit de câteva zile oferit de tipograful Grigore Luis, „cu o
Adevărul () [Corola-website/Science/299084_a_300413]
-
un supliment cultural, „Adevărul Literar și Artistic”. În anul 2006, „Adevărul” a fost cumpărat de omul de afaceri Dinu Patriciu, care a înființat cu acea ocazie trustul Adevărul Holding, în care și-a reunit operațiunile media. Din 6 decembrie 2010 cotidianul „Adevărul” a fost lansat și în Republica Moldova. Ziarul apare de luni până vineri, într-un tiraj de 7.000 de exemplare distribuite în toate localitățile din Republica Moldova. „Adevărul”, ediția de Moldova, tratează subiecte locale, sociale, politice, economice și de actualitate
Adevărul () [Corola-website/Science/299084_a_300413]
-
psihologia, posibilitățile...). - Astfel, Rabelais și Cervantes au studiat omul pornind de la acțiunile și aventurile sale ; Richardson a inițiat românul psihologic ; Balzac a studiat omul în mediul său istoric și social ; Tolstoi a explorat iraționalitatea sufletului ; Flaubert s-a concentrat asupra cotidianului și plictiselii ; Proust asupra neputinței de a opri în loc timpul narațiunii ; Joyce asupra insesizabilei clipe prezente ; Kafka, asupra a ceea ce au devenit posibilitățile vieții în lumea contemporană . - La finele acestei evoluții se găsesc paradoxurile terminale ale secolului al XX-lea
Teoria romanului () [Corola-website/Science/299180_a_300509]
-
culmi de profesionalitate. Interviul nu a cunoscut niciodată, în istoria presei noastre, diversitatea de expresie, de modalități și forme, de tematici și personalități creatoare, ponderea și strălucirea cu care se poate mândri astăzi. Cu greu se poate găsi astăzi un cotidian sau o revistă săptămânală care să nu aibă inserate în paginile sale interviuri. Se poate spune că interviul de presă a ajuns să cunoască în publicistica românească un loc de primă însemnătate. În ziare, în reviste de cultură, literatură și
Interviu () [Corola-website/Science/299181_a_300510]
-
în mai multe rânduri, fiind învinuit de „propagandă creștină, ostilă ideologiei marxist-leniniste“, principala acuzație fiind aceea de discipol al gânditorului Petre Țuțea. În pofida presiunilor și amenințărilor, refuză să colaboreze cu securitatea și nu semnează nici un angajament de acest tip. În cotidianul „Evenimentul Zilei” din 13 aprilie 2016 se arată că, în 1999, cotidianul „Atac la Persoană” a publicat pe prima pagină în facsimil acordul de colaborare semnat de Munteanu cu Securitatea în septembrie 1988. A participat la Revoluția română din 1989
Marian Munteanu () [Corola-website/Science/299192_a_300521]