11,051 matches
-
pentru a-și apăra demnitatea și pentru a evita umilința sau suferințele inutile, pe care le consideră absurde. A. Bayet a vorbit, În sensul acesta, despre o „morală diferențiată”, permisivă, iar T. Koratbynski, la rândul său, pledează pentru o „viață demnă” pe care persoana este liberă de a și-o construi. Sunt Însă mijloace care vin să compenseze stările de dificultate, de dependență ale persoanelor aflate În situații Închise ale vieții, oferindu-le soluții de deschidere. Acestea constau În convingerea persoanelor
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
specială. Pentru aceștia se impun măsuri de ordin medical și medico-psihologic specializate, de lungă durată, asistență psihomorală de susținere, măsuri de igienă mintală. Li se vor oferi Îngrijiri speciale, construirea unei ambianțe de liniște și echilibru, un mod de viață demn. O atenție specială trebuie acordată În cadrul acestei categorii de persoane celor cu boli incurabile cu evoluție fatală (cancer, leucemii, boli degenerative neurologiceă. gă Persoanele cu idei sau tentative de suicid trebuie să beneficieze de o atenție cu totul deosebită. Riscul
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
Weltanschauungen Springer, Berlin, 1960. 54. Jaspers, K. La culpabilité allemande. Ed. du Minuit, Paris, 1948. 55. Kant, I. Anthropologie. Paris, 1863. 56. Kant, I. Întemeierea metafizicii moravurilor - Critica rațiunii practice. Ed. Științifică, București, 1972. 57. Kotarbinski, T. Meditații despre viața demnă. Ed. Științifică, București, 1970. 58. Lavelle, L. De l’être. F. Alcan, Paris, 1932. 59. Lavelle, L. Le moi et son destin. F. Aubier, Paris, 1936. 60. Lavelle, L. De l’âme humaine. F. Aubier, Paris, 1951. 61. Lavelle, L.
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
sunt cele de la radio (de exemplu, inițiativa postului național de radio de a dezvolta un tip de hotline pentru victimele violenței domestice). De asemenea, putem menționa unele dezbateri radiofonice cu specialiști în domeniul violenței împotriva femeii. Un exemplu interesant și demn de menționat este emisiunea radiofonică dedicată în exclusivitate problematicii violenței domestice, organizată de un asistent social care dialoghează cu auditoriul. Revista Avantaje a promovat anumite discuții cu privire la violența împotriva femeii. De asemenea, Revista de Asistență Socială, încă de la debutul său
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
sînt despre autorul Plumbului, căci, în mare parte, i se potrivesc. „în viața ca și în opera lui am găsit mereu aceleași năzuințe spre ideal, aceeași curăție sufletească, aceeași rezervă mîndră (aci e de pus o estompă - n. m.) și demnă față de lumea zgomotoșilor care au năvălit cu sălbăticie barbară înspre locurile cele dintîi, aceeași siială de a-și face drum printre ei ca să ajungă acolo unde trebuie să fie, aceeași atitudine sufletească ca [la] cei mai distinși dintre noi./ Opera
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
un corb încet vine din fund,/ Tăind orizontul, diametral.// Copacii rari și ninși par de cristal./ Chemări de dispariție mă sorb,/ Pe cînd, tăcut, se-ntoarce-același corb,/ Tăind orizontul, diametral”.1 ) E un pastel desenat impecabil, minuțios. Totul în el e demn de atenție: adîncimea perspectivei, culoarea, raportul dintre static și mobil. Sau, ca să vorbesc în termeni proprii literaturii: juxtapunerea impresiilor, egalitatea dicției, economia lexicală. Dar lucrul cel mai remarcabil îl constituie contrastul dintre calmul de suprafață al versurilor, care vin unul
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Tabacaru despre Cultură și pseudocultură și Pr. I. Tălmăcel despre Frumusețile Italiei”.3) „Palatul” trebuia să corecteze „gustul publicului”, să impună un anumit standard de calitate actelor culturale, cum o haină bună îi impune celui ce-o poartă o conduită demnă: „Neavînd o sală confortabilă de teatru, în care să [se] poată primi ansambluri superioare de artă dramatică, sau de muzică aleasă; neavînd un palat cultural în care să [se] poată primi expoziții de artă plastică și sculptură; neavînd biblioteci cu
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
este pîrghia cea mai puternică, care mișcă totul în societățile ominești”. „De vom avea dragoste pentru țara noastră, pentru neamul nostru, pentru semenii noștri, vom căuta să facem din acești copii, cei mai instruiți, cei mai buni și cei mai demni oameni”. „De vom avea vocațiunea de apostolat, vom uita personalitatea noastră, ne vom uita pe noi, pentru acești copii și nu ne vom măsura timpul cu dinarul, ce ni se dă pentru munca noastră”.23) Să fie astea vorbe de
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
profesorul universitar Ion Vitner, Mihail Petroveanu, Ion Brad, iar la mormînt a luat cuvîntul (cum am spus) Miron Radu Paraschivescu. Vorbitorii lui Camil erau contemporani de-ai săi și chiar mai în vîrstă. în schimb, cei ai lui Bacovia - lucru demn de remarcat -erau tineri: Vitner, 43 de ani, Mihail Petroveanu - 34, Ion Brad - 28, Miron Radu Paraschivescu - 46. Dintre ei, unu singur, Mihail Petroveanu, îl cunoscuse mai îndeaproape. Se înțelege, așadar, regretele pentru dispariția omului nu erau aceleași în cazul
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
produse pentru care se făcea insistent reclamă, ironia lui Arghezi era primul pas în „desființarea” unei piese de Duiliu Zamfirescu: Lumină nouă. „Titlul este, fără îndoială, frumos. Puține titluri și nume sînt frumoase; în afară de acela de academician, abia cunosc cîteva, demne de o luareaminte deosebită. Aș putea aminti Secotina «qui colle tout... même le fer, - care lipește orișice... chiar și fierul»; aparatele Kodak; pudra Malaceina; mașina de ras Tip-Top; Kefirul - și să mai fie încă vreo două-trei, necitate”. („Cronica teatrală”, în
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
de milă, unde-l vedeam cum umblă de destrămat și flămînd, în periodul ultim, că mai înainte nu știm pe unde a stat și cum a trăit. Nu ți-a mai rămas ceva?" îmi zicea sărmanul, cu o față palidă, demnă de compătimit... Venea seara, cina și se suia în podul grajdului de la seminar"95. Cînd i-au sosit de la părinți 5 galbeni, și-a cumpărat un sac de grîu, l-a dus la moară, l-a măcinat și a lăsat
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
deveni fictiv și atunci dară a zice că e fictiv nu e un cuvînt așa de greu, care să vă facă pe dumneavoastră atît de impacientați. Vă rog ca să nu se producă dezbinări, pentru a putea duce la un finitu demn de ședințele Consiliului. D-l Leca a zis că recunoaște meritele lui Eminescu, că sunt prea mari, iar mijloacele noastre prea mici, zicînd totodată că Eminescu e o idealitate, dar eu cred că acea idealitate fiind prefăcută în carne și
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Thomas Mann se situează în categoria foarte rară a operei moderne devenite deja clasică, care, deși încă recentă și departe de a fi nediscutată, este dimpotrivă reluată mereu, judecată iarăși și iarăși, examinată pe toate fețele și la toate nivelurile, demnă de a servi drept piatră de încercare și drept hrană spirituală 102. Avea opinii despre toate. Ne-ar fi dojenit aspru că nu ne interesăm dacă Mann sau Gide erau sau nu erau scriitori gay. Era prea mândră să caute
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
ani după ediția franceză. Se cuvin amintite de asemenea repetatele reeditări ale tuturor traducerilor lui Petru Creția, dar și cele ale Pietrei filozofale și ale Memoriilor lui Hadrian. Dincolo de bilanțul cronologic, în spațiul variantelor românești unde fiecare realizare are ceva demn de atenție , pot fi reținute două fenomene aparte, vizibile chiar fără a intra în amănunte: primul, de ordin aparent statistic, ține de formația clasică a unora dintre cei mai marcanți traducători Mihai Gramatopol și Petru Creția; celălalt îl privește pe
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
care formează calități. Să ne oprim puțin asupra acestui aspect. Se cunoaște, de exemplu, influența „persoanei semnificative”, adică influența acelei persoane de care copilul sau tânărul se atașează și pe care o alege, conștient sau mai puțin conștient, drept model demn de urmat în activitatea și în comportamentul său. Nu trebuie să uităm și de existența acelor familii deosebit de puternice, care modelează în mod hotărâtor pe copiii care trăiesc în asemenea medii. Există, astfel, familii cu principii extrem de severe de educație
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
și selecția poeților incluși între copertele ei, și eventualele erori biobibliografice. Cum am întâmpinat, deja, din partea confraților, reacțiile cele mai neașteptate ("Cum? Crezi că merită efortul?!" sau "Chiar îți pierzi vremea! De unde atâția "poeți"? Iașul are abia vreo cinci nume demne de luat în seamă!"), nici o critică venită din partea celor care, odată prezentați în carte, m-au determinat să cred contrariul nu mă mai poate mira. Cu atât mai mult cu cât știu prea bine că scriitorii au idiosincraziile, frustrările și
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
liric perfect, sugerat încă din titlu, nu poate fi atins prin recursul direct nemediat nici măcar de semnul marcant al ironiei postmoderne la imagistica și atmosfera poeziei consacrate. Cele câteva anticipări fulgurante ale viitoarei "nebunii" poetice marca Șerban Axinte sunt totuși demne de semnalat: "Rezum această boală/ printr-un mare piron/ înfipt în nebunia mea.// Acesta poate fi singurul meu răspuns./ O revanșă a celor câteva zeci de ciocane,/ o adevărată zestre carnală a binelui/ după botezul absolutizant al destinului". Pragurile Apeiron
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
sunt pe nesimțite anulate de meditativul greu. Astfel se întâmplă, spre exemplu, în Vânătoarea bursucilor, poem al suferinței de a se ști altfel, de a trăi în pofida regimului despotic al pseudonormalității (lectura în cheie politică a textului este o variantă demnă de luat în considerare), în fine, al credinței fanatice în mirajul nu numai artistic: Nu țin minte să fi văzut/ în țara bursucilor herghelii/ poate caii lor mai demult/ s-au ascuns sub temelii// o doar bursucii știu să vâneze
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
chipul/ în apele astea. Ce chin!// Dac-ar veni vasul fantomă,/ cu vele mari cât o sete!// Cine jupoaie noaptea de piei?". O asemenea tensiune poetică este, totuși, destul de rară; în general, poetul își estompează fervoarea dicțiunii, în numele unei detașări demne, oarecum orgolioase. În ciuda ecourilor favorabile stârnite de asemenea versuri (să nu uităm că volumul debutantului fusese lăudat, între alții, de G. Călinescu, Al. Piru, Vladimir Streinu, Ovid S. Crohmălniceanu), Mircea Popovici refuză o perioadă îndelungată o a doua apariție editorială
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
personajele și realitățile ei obiectuale tipice; stilizarea afectivă sau stilistică a acestui univers în esență livresc devine sinonimă cu efortul de corijare a unui real contondent, imposibil de asumat până la capăt. Procedeul e, pe jumătate doar, deconspirat la finalul unui demn Protest: "Am amestecat otrăvuri să binecuvântez/ mizeria umană c-un aer virginal/ și în conformitate, adesea am schimbat/ distanțele focale la ochelari de cal". Convingerea subsecventă că singurul refugiu poetic rămâne reveria propriei supraviețuiri prin artă ("Voi supraviețui marilor cataclisme
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
să-l sărim/ că e bun de sărit". Majoritatea textelor din această carte privesc, la fel, "prin ocheanul invers" al unei sensibilități retro, pe deplin conștiente de propriile atuuri: o retorică bine stăpânită, pliată pe o interioritate vulnerată, înduioșătoare, dar demnă, care își exhibă singurătatea în volute clasic(izant)e, până la urmă luminoase. Pentru că, exact ca în poezia celui mai cunoscut dintre congeneri, Geo Dumitrescu, back ground-ul textual al lui Mircea Popovici ține de un sentimentalism profund, ce își conservă prospețimea
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
gât mărgele/ spre lauda dragii prostimi.// Astfel se naște apocalipsa/ din setea unei alte alme/ ducând prin fum și chiu elipsa/ spre vinurile reci și calme". Numeroase texte de maturitate artistică ale lui Valentin Talpalaru păstrează, ca și aici, pecetea demnă a obiectivării, a detașării (auto)ironice, pe care o preferă oricând poncifelor atitudinale și retoricilor desemantizate, dar bombastice. O schimbare decisivă de tematică și tonalitate poetică înregistrează scrisul său în Poemele Deltei. Rodion (Editura Opera Magna, Iași, 2012). În fapt
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
are drept contrapondere pe aceea a sfintei conjurații. Dacă există o umbră amenințătoare, există și o umbră protectoare și Fiii luminii caută adesea noaptea pentru a lupta. Numai complotul ar putea să dejoace complotul. Secretul, masca, taina inițiatică, comunitatea celor demni de încredere, acțiunea ocultă, tot ceea ce este denunțat și inspiră teamă altuia dobîndește, cînd se opune acestuia, o înfățișare atrăgătoare... Dubla legendă pe care, de asemenea, în mod obligatoriu o creează imaginarul în jurul prezenței sau al memoriei Eroului istoric atestă
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
ochi în aburul cărnii și al verzei. Strigă tare, suflete-al meu, ia-o cu avînt înainte! Vă propun să vă curățați de rușinea voastră și să ieșiți din josnicia voastră. Și să vă răzbunați pe o soartă dură și demnă de tot disprețul [...] Unul trăiește pentru a șicana și pentru mîncare, pentru somn, pentru timpul liber, pentru necazurile de care nu poate scăpa, pentru buzele dulci ale fetelor, pentru grijile sale părintești. Dar un altul, asemenea unui zeu, va avea
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
factori constitutivi ai pulsiunii originare. Paradoxul stă în faptul că această redobîndire se manifestă aparent în aservirea, în supunerea la o autoritate exterioară. Dar e vorba de o autoritate care, și acesta e lucrul esențial, nu mai este considerată suspectă, demnă de dispreț sau opresivă, care, dimpotrivă, înseamnă adeziune, comuniune, credință militantă și cuceritoare. E o autoritate care nu mai e percepută ca alienantă, care, dimpotrivă, se vede recunoscută ca un instrument decisiv de restructurare și de reabilitare personală. Realitatea, așa cum
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]