11,261 matches
-
lor, eludând, parțial, eforturile care stau la baza actului creator. în acest sens, autorii îl citează pe F. Nietzsche, care afirma: Paul Valery (35) a vorbit într-un mod sincer, recunoscând că Alain, tot în același an, replica precum un ecou: Inspirația și munca se interrelaționează armonios, efortul susținerii actului creator provenind din conștient, iar inspirația venind dintr-un plan psihologic înalt, deosebit de cel în care ne aflăm în mod obișnuit, și de aceea îl numim supraconștient. Inspirația poate fi definită
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
atunci - 2006 - prim-ministru al României), ori de baroana Emma Nicholson. între exponenții copiilor cu dizabilități s-a remarcat în mod deosebit Toma Mihai Claudiu (vezi anexa 5), ale cărui performanțe „din scaunul cu rotile” au avut și un important ecou în presă. Pe 27 noiembrie 2006, „Adevărul” de Vaslui a dedicat o întreagă pagină micului meșter popular Claudiu, inserând, alături de relatările redactorilor, și mărturii de suflet ale unor persoane care i-au călăuzit evoluția în cadrul proceselor instructiveducative (Ligia Tansanu, Mirela
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
profunde conotații negative. Acesta are în atenție secularizarea ca instrument ideologic și politic de luptă contra religiei și Bisericii. Tocmai de aceea sociologul englez David Martin propunea înlocuirea temenului „secularizare” cu un altul, „atâta timp cât orice utilizare a secularizării reverberează prin ecourile neplăcute ale conotațiilor ei mai largi”. reluat peste timp într-o altă formă, acest sens prim al secularizării va desemna modul în care „organizațiile religioase Își mențin influența socială, averea și prestigiul”. Teza lui anthony Giddens este că „organizațiile religioase
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
desprinse din tractul paleo spino-reticulo-talamic și neo-spinotalamic) spre nucleii talamici de releu (nucleul ventral bazai posterior, nucleul ventropostero lateral, complexul ventro-bazal, grupul nuclear posterior, nucleii intralaminarii, nucleul ventral posterior median), conexiuni cu rol inhibitor post sinaptic, reducând astfel din amplitudinea „ecoului dureros" generat de proiecția căilor ascendente nociceptive la acest nivel (acțiuni de modulare). 1.10.2 Căi intranevraxiale lungi ale modulării durerii 1.10.2.1 Căi descendente inhibitorii Transmisia spinală a semnalelor nociceptive poate fi modulată prin sisteme descendente
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
atentat care îi pricinuise o simplă zgârietură și nici nu pare a fi avut stări de agitațiune așa cum scria, cu o vulgară declamațiune, Scipione Bădescu: „îndată ce-l dezleagă rupe tot cu o putere de fiară și strigă de produce un ecou îngrozitor.” în realitate, slăbit de marile preocupări intelectuale și de erizipelul de altfel vindecat ce i se iscase pe față din cauza mânjirii cu necurățenii a locului zgârieturii, se simțea ostenit și doritor de o lungă liniște...” G. Călinescu citează o
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
stau lângă nenorocitul, numai astăzi a putut fi scos din cămașa de forță, având niște furii ce seamănă mai mult a turbat decât a alienat. Îndată ce-l dezleagă, rupe tot cu-o putere de fiară și strigă de produce un ecou îngrozitor în spital, unde se află 80 de alienați, afară de femei, dar nici unul în starea grozavă a lui. Capul îi este spart și umflat; nu pot însă afla de la nimeni cine-a comis această cruzime contra lui; eu cred că
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Eminescu, articolul publicat de el în „România liberă” din 13 ianuarie 1889 prin care a deranjat mult șubreda coaliție politică a momentului. Am publicat acest articol al său în cartea „A doua viață a lui Eminescu” (1994). Redăm, aici, numai ecourile articolului, după o notă a lui G.Panu publicată în ziarul „Lupta”, 15 ianuarie 1889, pagina întâi: „Ședință mai nostimă, nec plus ultra al partidului conservator a fost de data aceasta atins. Să povestim. Ședința încă nu este deschisă, când
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
ajutat, prin lungi texte publicate tot în „Lupta”, chiar de către Al. Vlahuță, care ia asupra sa campania pentru chete. M. Eminescu îi scrie personal și lui Vlahuță: „Te rog dar să desistezi cu desăvârșire de la planul tău...”, dar nu găsește ecou. Vlahuță va publica în facsimil această scrisoare a lui Eminescu peste ani, abia în 1909, ca o dovadă de prietenie. Tot Vlahuță va pune în gura lui Eminescu, într-o altă amintire, vorbe ca acestea: „— Uite, dintre tinerii de azi
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
sa „Mihai Eminescu, Structura somato-psihică” ( Ed. Eminescu, 1972 ), la finalul convocării surselor medicale privind boala și moartea lui Eminescu, și „accidentul” bibliografic Dumitru Cosmănescu, citând chiar un fragment din această relatare și comentând-o. IV. EFECTUL COSMĂNESCU Pentru că am urmărit ecourile studiului lui V. Vineș din 1931 până în îndepărtata Americă, se cuvinte să explorăm și cercurile făcute în apa memoriei imediate de piatra lui Dumitru Cosmănescu din 1926, mai ales că aceste cercuri se sting aproape definitiv în timp, pe când acele
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
studiului lui V. Vineș din 1931 până în îndepărtata Americă, se cuvinte să explorăm și cercurile făcute în apa memoriei imediate de piatra lui Dumitru Cosmănescu din 1926, mai ales că aceste cercuri se sting aproape definitiv în timp, pe când acele ecouri se prelungesc prin țevăria mai tuturor biografiilor lui Eminescu creând climat, atitudine, imagine. Vom atrage atenția cât mai des asupra acestui basorelief al informației, lăsând cititorul să judece singur de ce trec atâția ani între ele, de ce unele urcă și altele
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
trecut în zadar a pus față în față, ca vrăjmașe, două popoare, între cari viclenia politică a voit să sape o prăpastie de ură. Parcă răsună cu bucurie corul minunat al celor două popoare: la melodia melancolică a doinelor răspunde ecoul străbun al baladelor săcuiești, rotunjoara cuvântului maghiar cu iubire se îmbrățișează cu iedera proaspătă a limbii române. Și atât aici cât și acolo, doi mari morți, două umbre nemuritoare stau de pază acestei fraternități. În acest moment își dau mâna
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
prin prea multe mâini interpretative. Cu atât mai ciudat mi se pare că dl. Răzvan Codreanu nu vede, n-aude: dânsul citește și citează chiar din postume. Ca să vă dați, însă, seama ce efecte pot avea afirmațiile dânsului, citez câteva ecouri la textul pe care și l-a postat pe INTERNET: „Era necesara o astfel de pozitie. M-am saturat și eu de abordări amatoriste și/sau exaltate fără temei. Ce confortabil este cînd vezi că mai sînt și naționaliști creștini
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
-l putea licenția pur și simplu de la Timpul, cum mai făcuse cînd îl înlocuise din funcția directorială, aducîndu-l, în locul lui, pe Gr. Păucescu. Să revin însă la noua carte a d-lui N. Georgescu, negreșit învățată și serioasă, în care ecourile amintitului scenariu se fac, totuși, auzite. Dar, repet, exegeza (dincolo de aceste răbufniri) este demnă de toată lauda. Gavril Istrate: Spuneam, mai sus, că s-ar putea ca unii cititori să nu fie de acord cu solutiile propuse de N. Georgescu
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
unknown" / "Atotputernic și măreț cunoscut necunoscut" (cf. Clare 2007: 110-111; vezi și Stroe 2007). Omnipotența și măreția clareană se pot decoda ca nemurirea, nemărginirea și înțelepciunea din definiția lui Chatterton. Faptul că Dumnezeul lui Clare este "cunoscut" poate fi un ecou al interogației lui Chatterton: "Cum să venerăm Zeități necunoscute?" În fine, faptul că, paradoxal, Dumnezeul lui Clare rămîne totuși necunoscut, deși cunoscut, poate să însemne că acest Dumnezeu este nemărginit, infinit, oricît de mult l-am cunoaște, nu putem epuiza
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
a-l face să strălucească în istorie, alături de alte popoare, e țelul suprem al legionarului. Să facem milostenie și să nu nedreptățim pe nimeni. Când se vor încrucișa dragostea cu fapta, atunci înseamnă că Dumnezeu e cu noi. MORȚILOR NOȘTRI Ecoul luptei voastre din temnițe și munți, Plutind ca o mireasmă din cer până la noi, Ne-mbărbătează pieptul, ne mângâie pe frunți, Și dorurile sfinte le împlinesc prin voi. (Autorul) Sufletele lor au plecat la Cer, lăsând aici, pe pământ, trupurile
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
19051999), pe care o amintește. Au cunoscut ororile războiului, Ion Ionescu „a trăit cu un picior nevindecat până la sfârșitul vieții”, cei doi soți nu s-au numărat printre cei „aliniați” P.C.R.-ului. (Lina Codreanu, “Învățătorii din cercul amintirii (Dodești)” în Ecouri Literare, Vaslui, An II, nr. IV, 2009, p.6 ). În anul redactării lucrării „Zece ani de activitate 1935-1945” se simte amărăciunea și nemulțumirea învățătorului Ion Ionescu în cuvântul său premergător, probabil dezamăgit de evoluția României după 23 august 1944 și
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93470]
-
I. Popa, la sugestia domnului primar Victor Popa și a venerabilului domn Luca Dumitru, profesor de istorie și fost director al Școlii Generale Dodești. M. A. Care este percepția sculptorului Cristian Pântea despre Asociația culturală Poesis Moldaviae și despre revista Ecouri Literare? C. P. Faptul ca se vrea a scrie bine și cu suflet nu poate decât să mă bucure ca și consumator de informație literară și documentaristică, că spirite alese, poeți, eseiști, meșteri în ale scrisului își pun trăirile pe
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93471]
-
consumator de informație literară și documentaristică, că spirite alese, poeți, eseiști, meșteri în ale scrisului își pun trăirile pe simeze paginate în patrimoniul spiritual. La multe ediții și abundență de emoții literar - artistice, iar Asociației Culturale ”Poesis Moldaviae” și revistei „Ecouri Literare” cât mai multe apariții. M. A. Ce planuri aveți cu viitorul lui Cristian Pântea ? C. P. Dacă îmi este îngăduit am să spun doar că împreună, să putem puncta prin acțiunile noastre, meteorica trecere prin viața terestră! În anii
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93471]
-
Mohor și de învățătorii Ioan și Janeta Ionescu, vorbeam cu drag despre Dodeși și despre Dodeșteni. Iată toate acestea evocate de alte personaje remarcabile care au călcat prin praful din Dodești și anume de profesoara Lina Codreanu. În revista culturală Ecouri Literare, (numărul 4 din 2009), revistă pe care o conduc cu drag și multă responsabilitate, am publicat un material parcă scris special pentru a provoca apariția acestei cărți. Redau integral această scrisoare elecronică primită de la doamna Codreanu. Vom vedea aici
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93471]
-
și inhibați și încep să se considere necorespunzători. Puțini sunt cei care au fost impulsionați de acest tip de strategie să obțină mari realizări și chiar mai puțini cei care să se fi bucurat de succesele lor. Majoritatea, ca un ecou Ia părerile critice din trecut, găsesc întotdeauna ceva de care să se plângă. O astfel de persoană, care câștiga 150 000 dolari pe an, lucrând câte 16 ore pe zi, spunea recent că, la capacitatea intelectuală de care se bucură
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
mai importante cuvântări și ducând greul cancelariei. Indignat de poziția obstrucționistă a marii boierimi, refugiată peste graniță, de unde aștepta izgonirea lui Ioniță Sandu Sturdza, scrie violentul pamflet Strigarea norodului Moldaviii cătră boierii pribegi și cătră mitropolitul, care a avut un ecou deosebit, și contribuie substanțial la redactarea altuia, Scrisoare ce au trimis un boier din Moldova cătră dumnealui logof. Grigoraș Sturza, la Cernăuți. În 1825 alcătuiește urarea de An Nou, citită domnitorului probabil de episcopul Hușilor, și participă la elaborarea proiectului
TAUTU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290100_a_291429]
-
rezultat din propria experiență, pe care caută să o comunice cât mai elevat cu putință. El este, astfel, unul din inițiatorii genului epistolar în literatura română. Puținele versuri pe care le-a scris se disting prin lirismul lor rafinat, cu ecouri preromantice, evidente cu deosebire în tonul sentimental. Alternarea acestor aspecte contradictorii este realizată în limitele unei sobrietăți ce râvnește către echilibrul clasic. T. este, poate, cel dintâi poet român care descoperă Evul Mediu, aureolându-și iubita cu atributele domnițelor din cronici
TAUTU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290100_a_291429]
-
din România (1969-1990), președinte al Fundației „I. L. Caragiale” (din 1992), de-a lungul timpului fiind și redactor responsabil al unor publicații didactice, precum „Școala Prahovei” ș.a., redactor-șef al revistei „Axioma”. Debutează la „Luceafărul”, în 1959, fiind prezent și în „Ecoul”, „Flamura Prahovei”, „Anuarul Muzeului de Istorie și Arheologie Prahova”, „Curierul Liceului «I.L. Caragiale»”, „Revista de pedagogie”, „Limbă și literatură”, „Tribuna școlii”, „Prahova”, „România literară” ș.a. Prima carte, Poetică și stilistică. Metode, concepte, îi apare în 1976. Studiile incluse în volumele
TATARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290096_a_291425]
-
chestie de teatru românesc, spre a populariza și glorifica cele bine meritate [...] sau a supune la carantină orice produs... infecțios” (K. Michaël, 1/1907). Publicația încearcă să impulsioneze teatrul și muzica românească, să facă o critică obiectivă a spectacolelor. Rubrici: „Ecouri”, „Informațiuni”, „Cronica străină”, „Cronica muzicală”. Se publică o poezie a lui Ludovic Dauș, eseul Arta și literatura românească de Emil Nicolau, două fragmente din piesa de teatru Călătoria la Cairo de Gabriela Faure, articole despre teatru și muzică, informații. Alți
TEATRU–MUZICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290107_a_291436]
-
Theodorian. Cu toții sunt prezenți și la partea literară, alături de Smaranda Gârbea (Smara), Iuliu Cezar Săvescu, Gh. Nădejde (cu pseudonimul Leon Gârbea), Sever Moschuna, Ana Ciupagea. În T.r. Mircea Demetriade, Al. Obedenaru și Iuliu Cezar Săvescu își tipăresc versurile cu ecouri din simbolismul francez, dominate de nostalgii inexplicabile, de obsesia morții, de dorința evadării. O cronică literară și dramatică atent alcătuită, cu observații pătrunzătoare și obiective, întreține Sever Moschuna (pseudonimele lui sunt Reves și Din stal). Tot el traduce din Guy
TELEGRAFUL ROMAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290122_a_291451]