13,290 matches
-
o manifestă față de situațiile conflictuale. 8.3. Emoțiile și deciziile politice Un curent în plină afirmare în cercetările de specialitate demonstrează influența și importanța emoțiilor în luarea deciziilor politice. Reprezentările și judecățile legate de politică (engl. political cognitions) sunt determinate emoțional. Acest lucru confirmă faptul că între cogniții și emoții nu există o opoziție de fond, ci că există doar diferite tipuri de raporturi care se stabilesc între emoții și cogniții în procesul deciziei de vot. Procesarea informației se poate produce
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
faptul că între cogniții și emoții nu există o opoziție de fond, ci că există doar diferite tipuri de raporturi care se stabilesc între emoții și cogniții în procesul deciziei de vot. Procesarea informației se poate produce într-un context emoțional (de anxietate, de exemplu), ceea ce poate conduce la două tipare decizionale: cel rațional, rezultat în urma evaluării noilor informații, sau cel de rutină, bazat pe experiențele acumulate în trecut și procesate de indivizi pe baza propriilor hărți mentale. Teoria inteligenței emoționale
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
emoțional (de anxietate, de exemplu), ceea ce poate conduce la două tipare decizionale: cel rațional, rezultat în urma evaluării noilor informații, sau cel de rutină, bazat pe experiențele acumulate în trecut și procesate de indivizi pe baza propriilor hărți mentale. Teoria inteligenței emoționale (Marcus et al., 2000) oferă o metodă viabilă de analiză în contextul comunicării politice actuale, demonstrând faptul că emoțiile și alegerile raționale sunt mecanisme complementare ale căror interacțiuni în procesul decizional depind foarte mult de contextul campaniei (MacKuen et al
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
ale căror interacțiuni în procesul decizional depind foarte mult de contextul campaniei (MacKuen et al., 2007; Marcus, 2008). "Motivația ideologică domină în alegerile votanților mulțumiți, a celor care nu sunt deloc critici la adresa candidaților. Însă, atunci când sunt activați prin mecanismele emoționale de alertă, oamenii își schimbă comportamentul [...] Când sunt stimulați emoțional, cetățenii ies din inerție, permițând accesul informațiilor actualizate" (MacKuen et al, 2007, p. 136). Emoțiile foarte puternice alertează mecanismele de evaluare rațională și influențează în același timp procesul de decizie
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
contextul campaniei (MacKuen et al., 2007; Marcus, 2008). "Motivația ideologică domină în alegerile votanților mulțumiți, a celor care nu sunt deloc critici la adresa candidaților. Însă, atunci când sunt activați prin mecanismele emoționale de alertă, oamenii își schimbă comportamentul [...] Când sunt stimulați emoțional, cetățenii ies din inerție, permițând accesul informațiilor actualizate" (MacKuen et al, 2007, p. 136). Emoțiile foarte puternice alertează mecanismele de evaluare rațională și influențează în același timp procesul de decizie. Conform teoriei inteligenței emoționale, cele mai relevante emoții pentru comportamentul
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
își schimbă comportamentul [...] Când sunt stimulați emoțional, cetățenii ies din inerție, permițând accesul informațiilor actualizate" (MacKuen et al, 2007, p. 136). Emoțiile foarte puternice alertează mecanismele de evaluare rațională și influențează în același timp procesul de decizie. Conform teoriei inteligenței emoționale, cele mai relevante emoții pentru comportamentul politic sunt entuziasmul (și contraponderea sa, depresia) și frica (respectiv, calmul). Comportamentul politic este condiționat de două sisteme emoționale: a) sistemul predispoziției, care induce entuziasm și direcționează comportamentul individului spre atingerea propriilor scopuri într-
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
mecanismele de evaluare rațională și influențează în același timp procesul de decizie. Conform teoriei inteligenței emoționale, cele mai relevante emoții pentru comportamentul politic sunt entuziasmul (și contraponderea sa, depresia) și frica (respectiv, calmul). Comportamentul politic este condiționat de două sisteme emoționale: a) sistemul predispoziției, care induce entuziasm și direcționează comportamentul individului spre atingerea propriilor scopuri într-un context dat; b) sistemul de supraveghere ("de gardă"), care intervine atunci când se experimentează o stare de neliniște sau incredulitate. Atunci când indivizii sunt "în gardă
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
iar distincția a fost făcută între cadraje episodice și cadraje tematice. Cadrajele episodice prezintă o anumită problemă oferind un exemplu concret, un studiu de caz, în timp ce cadrajele tematice plasează problema într-un context mai larg. Cadrajele episodice conțin un bagaj emoțional mai mare, utilizarea exemplelor făcându-i pe membrii audienței să empatizeze mai mult cu informația prezentată. Astfel de observații, adesea dublate de cercetări empirice, accentuează importanța integrării emoțiilor în arii de cercetare în care prevalează abordările cognitive. Preferințele politice ale
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
cadrajelor din media (Druckman și McDermott, 2008, p. 298). Efectele de încadrare apar când preferințele indivizilor se modifică datorită informației primite și nu evaluării raționale a tuturor implicațiilor unei anumite decizii sau a unei anumite probleme. De cele mai multe ori, răspunsurile emoționale sunt mai puternice. De Martino et al. (2006) au demonstrat, folosind imagistica medicală, că efectele de încadrare sunt asociate cu activitatea unei părți anume a creierului uman, numită amigdală și localizată în lobul temporal medial, având un rol cheie în
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
determină judecăți pesimiste (datorate nesiguranței) legate de acțiunile viitoare, și, implicit, o mai mică disponibilitate pentru asumarea riscurilor (Lerner et al., 2004). Și alți cercetători care au studiat emoțiile semnalează aceeași nevoie de a face o distincție clară între stările emoționale deoarece acestea au un efect diferit. MacKuen et al. (2005) accentuează nevoia de a diferenția anxietatea de alte emoții negative, cum ar fi furia sau dezgustul. Stările emoționale pot condiționa impactul unui anumit cadraj. Celebrul model al inteligenței afective, propus
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
emoțiile semnalează aceeași nevoie de a face o distincție clară între stările emoționale deoarece acestea au un efect diferit. MacKuen et al. (2005) accentuează nevoia de a diferenția anxietatea de alte emoții negative, cum ar fi furia sau dezgustul. Stările emoționale pot condiționa impactul unui anumit cadraj. Celebrul model al inteligenței afective, propus de Marcus et al. (2000) susține că indivizii tind să fie mai interesați când experimentează emoții pozitive, precum entuziasmul, însă devin mai implicați, caută mai activ informații și
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
noastră a investigat rolul emoțiilor negative (furia, dezgustul și frustrarea) ca posibil factor explicativ al efectelor cadrajelor din știri axate pe conflict. A început să fie larg acceptat faptul că știrile, prin intermediul cadrajelor folosite, declanșează atât răspunsuri cognitive, cât și emoționale (MacKuen et al., 2010; Valentino et al., 2011), astfel încât investigarea emoțiilor suscitate de cadrajele conflictuale a părut legitimă în contextul acestui studiu. Sintetizând, dincolo de variabilele dependente (cinism, încredere și implicare politică) și de cele independente (cadrajele conflictuale), studiul a investigat
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
civilizată a disensiunilor politice. În altă ordine de idei, reacțiile cognitive și afective ale publicului s-ar putea să depindă și de subiectul știrii. Prin urmare, subiectul de la care pornește conflictul, și, implicit, capacitatea sa de a activa cognitiv și emoțional publicul s-ar putea să facă o diferență semnificativă. Atitudinile legate de subiecte considerate intruzive sunt mai stabile decât atitudinile legate de subiecte neintruzive, ce apar ca fiind irelevante pentru propria persoană. Acestea din urmă nu au în spate un
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
știri Impactul cadrajelor din știri depinde, în mare parte, de cum rezonează informația prezentată cu gândurile audienței (Gamson 1992). Totuși, cercetări recente indică faptul că nu doar gândurile, ci și stările afective influențează procesarea și internalizarea informației. Răspunsurile cognitive și cele emoționale fiind, prin urmare, importante în egală măsură (Brader, 2006, p. 189). Din perspectiva cadrului teoretic folosit în acest studiu, emoțiile sunt un element care explică impactul conflictelor din știri asupra credințelor și comportamentelor politice. Hibbing și Theiss-Morse (1995) argumentează că
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
Este foarte probabil ca expunerea la un fragment dintr-un jurnal televizat sau dintr-o emisiune de dezbateri să fi avut efecte mai puternice. Așa cum au observat deja anumiți autori (Mutz și Reeves, 2005; Mutz, 2007), conflictele televizate îi angajează emoțional pe privitori într-o mult mai mare măsură decât o fac știrile scrise, care relatează un conflict. Încercând să aprofundăm și să înțelegem mai bine efectele diferențiate ale anumitor tipuri de conflicte, am făcut o distincție între conflictele politice care
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
mare măsură expunerii la un conflict necivilizat legat de un subiect cu relevanță personală (intruziv), în timp ce o știre legată de un conflict purtat într-o manieră civilizată nu are aceeași încărcătură afectivă și, deci, nu declanșează același tip de răspuns emoțional. Sintetizând astfel de date, putem spune că știrile legate de conflicte necivilizate, mai ales dacă se leagă de subiecte de preocupare publică, declanșează furie și dezgust la nivelul publicului, emoții care se traduc într-un cinism accentuat față de politică. Legat
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
televiziune, nu poate fi niciodată redat cu fidelitate totală chiar dacă s-ar face o transcriere exactă într-un text scris. Impactul asupra audienței este deci radical diferit. În aceste condiții, este cu atât mai surprinzătoare magnitudinea efectelor observate. În privința răspunsurilor emoționale suscitate de stimulii experimentali (o altă ipoteză a cercetării de față), trebuie din nou făcută precizarea că un material video ar fi redat mult mai bine ostilitatea punctelor de vedere și modul necivilizat în care s-a făcut schimbul de
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
de vedere și modul necivilizat în care s-a făcut schimbul de replici. Aspectele contextuale, indiciile legate de violența reală sau simbolică, care se degajă dintr-un schimb de replici real, înregistrat în cadrul unei știri de televiziune amplifică, indubitabil, reacțiile emoționale ale audienței. Trebuie, de asemenea, remarcat și faptul că niciunul dintre subiectele alese (subvențiile pentru agricultură și creșterea taxelor școlare), în pofida decalajului de intruzivitate, nu are o încărcătură emoțională particulară. Subiecte controversate sau tabu, ca de exemplu interzicerea avortului sau
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
replici real, înregistrat în cadrul unei știri de televiziune amplifică, indubitabil, reacțiile emoționale ale audienței. Trebuie, de asemenea, remarcat și faptul că niciunul dintre subiectele alese (subvențiile pentru agricultură și creșterea taxelor școlare), în pofida decalajului de intruzivitate, nu are o încărcătură emoțională particulară. Subiecte controversate sau tabu, ca de exemplu interzicerea avortului sau violența domestică, ar fi declanșat cu siguranță reacții emoționale mult mai puternice. Mai mult decât atât, dacă articolele folosite în cadrul experimentului ar fi avut ca protagoniști politicieni cunoscuți, față de
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
că niciunul dintre subiectele alese (subvențiile pentru agricultură și creșterea taxelor școlare), în pofida decalajului de intruzivitate, nu are o încărcătură emoțională particulară. Subiecte controversate sau tabu, ca de exemplu interzicerea avortului sau violența domestică, ar fi declanșat cu siguranță reacții emoționale mult mai puternice. Mai mult decât atât, dacă articolele folosite în cadrul experimentului ar fi avut ca protagoniști politicieni cunoscuți, față de care respondenții ar fi avut în prealabil emoții negative, reacțiile ar fi fost mult mai de amploare. Cu toate acestea
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
Cassirer 9 afirmă că deși limbajul este asimilat deseori rațiunii, fiind considerat adevăratul izvor al acesteia, această accepțiune nu ilustrează decât o parte din sfera de semnificație a termenului. Astfel, alături de existența unui limbaj conceptual, vorbim de realitatea unui limbaj emoțional, iar alături de limbajul științei și al logicii, identificăm un limbaj al creației artistice. Importanța limbajului, afirmă Cassirer, rezidă în medierea pe care o realizează între om și lume, între om și semenul său, între om și sine însuși. În raporturile
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
unor analize calitative ulterioare. 6.2.1. Analiza semantică Softul LIWC (Linguistic Inquiry and Word Count), realizat de University of Texas at Austin și University of Auckland, New Zeeland, pleacă de la premisa că limbajul verbal prezintă informații prețioase privind caracteristicile emoționale și cognitive ale locutorilor. În esență, programul primește la intrare mai multe fișiere text, în care cuantifică ocurențele unităților lexicale, grupate anterior în clase semantice, realizând astfel o analiză cantitativă a inventarului lexical al unui corpus. Discourse Analysis Tool aduce
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
clase). Dintre acestea, DAT a conservat 28 de clase semantice, pe care le-am avut în vedere în cazul analizei limbajului politic al presei din secolul al XIX-lea: 1. Injurii, 2. Social, 3. Familie, 4. Prieteni, 5. Oameni, 6. Emoțional, 7. Emoțional pozitiv, 8. Emoțional negativ, 9. Anxietate, 10. Furie, 11. Supărare, 12. Rațional, 13. Intuiție, 14. Determinare, 15. Nesiguranță, 16. Siguranță, 17. Inhibiție, 18. Perceptiv, 19. Vizual, 20. Auditiv, 21. Tactil, 22. Sexual, 23. Muncă, 24. Realizări, 25. Nerealizări
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
acestea, DAT a conservat 28 de clase semantice, pe care le-am avut în vedere în cazul analizei limbajului politic al presei din secolul al XIX-lea: 1. Injurii, 2. Social, 3. Familie, 4. Prieteni, 5. Oameni, 6. Emoțional, 7. Emoțional pozitiv, 8. Emoțional negativ, 9. Anxietate, 10. Furie, 11. Supărare, 12. Rațional, 13. Intuiție, 14. Determinare, 15. Nesiguranță, 16. Siguranță, 17. Inhibiție, 18. Perceptiv, 19. Vizual, 20. Auditiv, 21. Tactil, 22. Sexual, 23. Muncă, 24. Realizări, 25. Nerealizări, 26. Agrement
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
conservat 28 de clase semantice, pe care le-am avut în vedere în cazul analizei limbajului politic al presei din secolul al XIX-lea: 1. Injurii, 2. Social, 3. Familie, 4. Prieteni, 5. Oameni, 6. Emoțional, 7. Emoțional pozitiv, 8. Emoțional negativ, 9. Anxietate, 10. Furie, 11. Supărare, 12. Rațional, 13. Intuiție, 14. Determinare, 15. Nesiguranță, 16. Siguranță, 17. Inhibiție, 18. Perceptiv, 19. Vizual, 20. Auditiv, 21. Tactil, 22. Sexual, 23. Muncă, 24. Realizări, 25. Nerealizări, 26. Agrement, 27. Financiar, 28
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]