12,214 matches
-
acest lucru. În acest sens, afirma, în finalul celebrului său studiu Asupra unor aspecte ale logicii dialectice, că legile logicii dialectice pun "de acord gândirea științifică contemporană care constată dialectica obiectivă, cu exigențele logicității"582. Într-un moment în care filosofii reclamau și urmăreau noi metode și noi logici care să dea seama de complexitatea descoperirilor științei moderne 583, Athanase Joja a considerat că logica dialectică poate fi soluția. Pornind de la legile logice formal-abstracte, filosoful român formulează legi logice dialectice supraordonate
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
582. Într-un moment în care filosofii reclamau și urmăreau noi metode și noi logici care să dea seama de complexitatea descoperirilor științei moderne 583, Athanase Joja a considerat că logica dialectică poate fi soluția. Pornind de la legile logice formal-abstracte, filosoful român formulează legi logice dialectice supraordonate, considerate a fi mai profunde decât acestea, în baza cărora este posibilă inclusiv gândirea formelor logice clasice. În studiul amintit, Joja formulează două legi logice ale gândirii dialectice: legea identității concrete și legea predicației
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
obiectiv, existența unei realități mai profunde"621. Limita lucrului în sine și profunzimile lumii materiale Ontologia pe care o încearcă Mihai Drăgănescu se loveșe inevitabil de gândirea lui Immanuel Kant, care oprea speculația filosofică la limita lucrului în sine. Pentru filosoful german, obiectul cunoașterii este unul pe care rațiunea îl determină și aceasta în primul rând pentru că spațiul și timpul nu sunt obiective, ci sunt forme subiective ale intuiției. Admiterea obiectivității spațiului și timpului angajează gândirea ontologică în aporii insolubile. Soluția
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
din cauza unei înțelegeri greșite. În genere, ideea terțului inclus a fost interpretată drept o respingere a axiomei noncontradicției. Deși scrierile lui Ștefan Lupașcu conduc spre o astfel de interpretare, Basarab Nicolescu susține că nu acesta este sensul corect al gândirii filosofului francez de origine română: "Terțul inclus nu înseamnă câtuși de puțin afirmarea unui lucru și a contrariului său, ceea ce, prin anihilare reciprocă, ar distruge orice posibilitate de predicție și, deci, orice posibilitate de abordare științifică a lumii. Se impune, mai
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
conceptului de Realitate și, mai ales, a dogmei filosofice oficiale a existenței unui singur nivel de Realitate. Deși existența mai multor niveluri de Realitate a fost afirmată de diferite tradiții și civilizații mai vechi și a fost sugerată de unii filosofi moderni, abia prin revoluția științifică de la începutul secolului al XX-lea, în special cea din microfizică, această idee a dobândit consistența necesară și baza de legitimitate. Prin Realitate, fizicianul și filosoful român înțelege "ceea ce rezistă experiențelor, reprezentărilor, descrierilor, imaginilor ori
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
civilizații mai vechi și a fost sugerată de unii filosofi moderni, abia prin revoluția științifică de la începutul secolului al XX-lea, în special cea din microfizică, această idee a dobândit consistența necesară și baza de legitimitate. Prin Realitate, fizicianul și filosoful român înțelege "ceea ce rezistă experiențelor, reprezentărilor, descrierilor, imaginilor ori formalizărilor noastre matematice"633. Prin nivel de Realitate înțelege "un ansamblu de sisteme invariant la acțiunea unui număr de legi generale". El dă ca exemplu entitățile cuantice, care se supun legilor
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
încercat să modifice axioma non-contradicției, arată Basarab Nicolescu 638. Însuși Ștefan Lupașcu, adaug eu, a fost animat de acest impuls, mărturie fiind scrierile sale în care propune o reformă a logicii prin modificarea acestei axiome. Acești autori, susține fizicianul și filosoful român, nu au luat însă în calcul modificarea celei de-a treia axiome, axioma terțului exclus. Singurul care a făcut aceasta a fost Ștefan Lupașcu. Logica sa a fost în mod nefericit denumită "logică a contradicției", crede Basarab Nicolescu, deoarece
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
de neconceput în epoca noastră. Chiar și unui specialist îi vine astăzi greu să înțeleagă rezultatele obținute de alt specialist din aceeași disciplină (...). Turnul lui Babel este oare inevitabil?"647. Continuând comentariul la acest inevitabil "proces de babelizare", fizicianul și filosoful român îi sesizează pericolul și reclamă "nevoia stringentă de punți între diferitele discipline"648. În ideea refacerii unității pierdute a cunoașterii, oamenii celei de-a doua jumătăți a secolului al XX-lea au aruncat în joc două idei-program: pluridisciplinaritatea și
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
este transdisciplinaritatea. Ea s-a născut în 1970, la un colocviu despre interdisciplinaritate, unde Jean Piaget a formulat pentru prima dată ideea unui dincolo de discipline 653. În 1985, odată cu apariția cărții sale Nous, la particule et le monde, fizicianul și filosoful român dă un sens nou acestei idei, devenind portdrapelul actual al acesteia. Esența acestui nou sens este cuprinderea a "ceea ce se află în același timp și între discipline, și înăuntrul diverselor discipline, și dincolo de orice disciplină"654. Desigur, din perspectiva
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
nu putea decât trece în spațiul transcendentului Realul, deschizând o prăpastie între acesta și Realitate. Prin abordarea transdisciplinară, afirmă Basarab Nicolescu, se poate realiza "o punte între Real și Realitate"664. O primă consecință pe care o trage fizicianul și filosoful român este că abordarea transdisciplinară conduce la o înțelegere a lumii ce depășește cadrele strâmte ale științei clasice. Sacrul nu este, prin el însuși, atributul religiilor, ci poate fi regăsit și pe calea științei, cu condiția să se urmărească înțelegerea
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
parte a secolului, regândirea raționalismului clasic va fi prezentă la Mircea Florian, punctul de plecare al demersului acestuia fiind aceeași opoziție raționalism-antiraționalism de la începutul secolului al XX-lea680. În alte spații culturale, ideea iraționalității existenței era destul de frecventată, fiind prezentă la filosofii germani ai "vieții" (Friederich Nietzsche, Wilhelm Dilthey, Georg Simmel, Max Scheler sau Oswaldt Spengler), la filosofii existențialiști, la Nicolai Hartmann sau Émile Meyerson 681. Dintre aceștia, demersul lui Blaga seamănă oarecum cu cel al francezului Émile Meyerson. Detașându-se de
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
demersului acestuia fiind aceeași opoziție raționalism-antiraționalism de la începutul secolului al XX-lea680. În alte spații culturale, ideea iraționalității existenței era destul de frecventată, fiind prezentă la filosofii germani ai "vieții" (Friederich Nietzsche, Wilhelm Dilthey, Georg Simmel, Max Scheler sau Oswaldt Spengler), la filosofii existențialiști, la Nicolai Hartmann sau Émile Meyerson 681. Dintre aceștia, demersul lui Blaga seamănă oarecum cu cel al francezului Émile Meyerson. Detașându-se de optimismul raționalist scientist exagerat al epocii, dar și de iraționalismul bergsonian, Meyerson "a dezvoltat un raționalism
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
în întregime"683. În tendința ei către o explicație universală, către reducerea a toate la rațional, rațiunea întîlnește elemente neasimilabile, unde acordul ei cu realitatea încetează. Astfel de elemente sunt cuprinse de către Meyerson sub conceptul de irațional. Prin acest termen, filosoful francez desemnează "ceea ce (...) apare ca rezistând, prin însăși esența sa, oricărei reducții ulterioare la elemente pur raționale"684. De acest fel sunt, de exemplu, structura spațiului, care a condus la apariția geometriilor neeuclidiene, senzația și cuanta lui Planck. Prezența iraționalilor
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Meyerson, Lucian Blaga se bazează pe ideea iraționalității existenței și, în mod asemănător, gândește un raport al rațiunii cu iraționalul care să nu ducă la iraționalism. Și la el apare ideea raționalității ca strategie de investigare a iraționalului. Însă, pentru filosoful român, această idee este mult mai radicală, ducând lucrurile într-o altă direcție. Raționalizarea nu este un progres de la irațional la rațional, ci o ordonare a iraționalilor. Pentru Blaga, iraționalul este inconvertibil rațional. Acest lucru îl determină să avanseze într-
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
are asemănări cu ele, consonând în privința unor idei sau teme. Ceea ce îl determina să propună o metodă pentru metafizică era instabilitatea concepțiilor metafizice, care riscau, în opinia sa, să compromită definitiv această formă de manifestare a spiritului. Prin poziția sa, filosoful din Lancrăm apăra metafizica, susținând că aceasta "este nedepășibilă în chip funciar"707. El apăra dreptul acesteia la un domeniu propriu, transcendența, la existența unui tărâm ce depășește experiența și cunoașterea rațională. Tocmai în acest sens propunea surprinzătoarea metodă a
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
câte se pare, ultimul secol 711. Dacă aplicăm grila de lectură a lui Blaga, toate acestea pot fi privite drept limite ale intelectului enstatic. Metoda antinomiei transfigurate și ideea minus-cunoașterii sunt modalități de răspuns la astfel de limite. Prin acestea, filosoful român arată că uneori limitele cunoașterii se pot transforma în căi speciale, provocând transformarea conceptului de cunoaștere însuși, a intelectului și structurilor sale logice. Dar nu numai prin metoda antinomiei transfigurate și ideea minus-cunoașterii întâmpină Blaga aceste situații de limită
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
de profunzime și de complexitate pentru care logica aristotelică și rațiunea carteziană Blaga consideră că și transcendentalismul kantian deveniseră insuficiente, improprii chiar. Noua problematică științifică, artistică, larg filosofică, avea nevoie de structurile gândirii antinomice"722. Din acest punct de vedere, filosoful din Lancrăm este considerat "unul dintre principalii defrișători ai căilor spirituale pe care se pare că a început deja să meargă spiritualitatea secolului XX"723. " Într-o abordare de filosofie comparativă, sistemul blagian se plasează în linia delimitărilor critice, chiar
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
variante metodologice, căi alternative ale gândirii. În cele ce urmează, voi încerca să aduc în discuție câteva dintre ideile ce compun această mișcare. Astfel vom putea judeca mai bine semnificația și valoarea tematizării blagiene. Pot spune de pe acum că ideile filosofului român intră în dialog cu acestea, fără a putea fi asimilate cu vreuna dintre ele. Din acest punct de vedere, Blaga contribuie în mod original la un adevărat concert de gândire înnoitoare. Mai mult decât atât, prin poziția în timp
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Mă voi referi la câteva idei și proiecte filosofice din spațiul de gândire occidental al secolului al XX-lea, cu care consider că tematizarea blagiană a antinomicului consonează sau intră în sinergie. Printre acestea se află și proiectele celor doi filosofi români din spațiul francez, Ștefan Lupașcu și Basarab Nicolescu. Pentru că le-am prezentat în capitolul legat de predilecția românească pentru antinomic, nu le voi mai aduce în discuție aici. Va fi vorba, așadar, despre: ideea complementarității a lui Niels Bohr
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
doar din perspectivă holist-complementaristă, singura care acceptă ca reale și esențiale atât obiectul cât și subiectul, atât elementele cât și structura, atât substanța cât și funcția..."745. În această nouă paradigmă sunt incluse și o serie de concepții ale unor filosofi români interbelici și postbelici, care dovedesc un caracter integrator-dialectic, holist-complementarist, autoarea vorbind chiar despre "prezența unei matrici filosofice holist-complementariste tipice în spiritualitatea românilor"746. Sunt amintiți, în acest sens, O. Onicescu, I. Barbu, C. Noica, C. Rădulescu-Motru, St. Lupasco, Șt.
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
2. Dialectica noului spirit științific și ideea raționalismului deschis Știința secolului al XX-lea debutează sub semnul unor transformări majore, care vor duce la punerea în discuție a conceptului clasic de științificitate și la regândirea ideii de raționalitate. Unul dintre filosofii care vor urmări îndeaproape aceste transformări din cunoașterea științifică a primei părți a secolului, angajându-se de timpuriu în resemnificări filosofice novatoare, este Gaston Bachelard. În acest sens, el vorbea în 1934, exact în aceeași perioadă cu Blaga și Lupașcu
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Lupașcu, despre un "nou spirit științific"763. Ceea ce caracterizează, în opinia sa, acest nou spirit științific este situarea într-o complexitate de fond dată de tendințe sau idei divergente, care îl obligă la asumarea unei dialectici la fel de complexe. Astfel, afirmă filosoful francez, dacă "istoria științei dă la iveală un ritm alternativ de atomism și energetism, de realism și pozitivism, de discontinuu și continuu, de raționalism și empirism", știința nouă pare preocupată de o adevărată sinteză a unor astfel de tendințe și
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Această filosofie este privită de către Bachelard drept germenele unei revoluții spirituale, pe care el o întrevede sau o propune, și care schimbă complet funcțiile rațiunii și sensul raționalismului. Rațiunea a fost obișnuită să construiască certitudinea pe baza datelor deja cunoscute. Filosoful francez vede în noul spirit științific o altă funcție a acesteia, una constructivă, care merge spre viitor. "A întoarce atunci raționalismul dinspre trecutul spre viitorul spiritului, dinspre amintire spre tentativă, dinspre elementar spre complex, dinspre logic spre supralogic, iată sarcini
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
contradicției. Logica paraconsistentă Examinând "puterea dialectică a gândirii științifice contemporane", Gaston Bachelard sesiza cum logica însăși este antrenată în transformările profunde ale cunoașterii. El vorbea în acest sens de încercările unor gânditori de a dezvolta o logică non-aristotelică785. În interpretarea filosofului francez, aceste încercări au ca punct de plecare înțelegerea faptului că logica clasică, în calitate de logică formală, este, așa cum a caracterizat-o Ferdinand Gonseth, "fizica obiectului oarecare", adică are o ancorare în realitate, ceea ce înseamnă că legile ei nu sunt apriorice
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
și opozanții lor postmoderniști. Pledoaria modernității pentru unitatea cunoașterii, fundamentată pe logica identității, este confruntată cu o filosofie a diferenței care impune pluralitatea și incomensurabilitatea în locul identității și al universalității"824. Ideea de "raționalitate transversală" este o propunere prin care filosoful american crede că se poate trece dincolo de antinomiile ce marchează această confruntare: identitate și diferență, universalitate și particularitate, comensurabilitate și incomensurabilitate. "Situată între modernitate și postmodernitate, trecând printre Scylla universalismului hegemonic și anistoric și Carybda lipsei de legitate, a particularismului
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]