11,901 matches
-
mai tânăr ministru european). Balbo conduse două zboruri transatlantice. Primul, în 1930, către Brazilia, se desfășură între 17 decembrie 1930 și 15 ianuarie 1931. Al doilea zbor avu loc de la Roma la Chicago din 1 iulie în 12 august 1933. Guvernatorul din Illinois, primarul și orașul Chicago îi făcură o primire triumfală, numele lui Balbo fu dat unei străzi care există și astăzi în apropierea lacului Michigan. Indienii Sioux prezenți la Expoziția din Chicago îl numiră șef indian cu numele de
Italo Balbo () [Corola-website/Science/304957_a_306286]
-
erau optime și un eveniment de acest tip era mult urmărit și considerat extraordinar. La întoarcere, trecu prin New York unde fu oaspetele lui Roosvelt. La întoarcerea în Italia fu numit Mareșalul Aerului. Mai târziu, în același an, Balbo fu numit Guvernator general al Libiei, unde se transferă în ianuarie 1934. În acele timpuri unii membri ai partidului îi deveniseră inamici, datorită comportamentului sau individualist. În Libia lansă proiecte de opere publice și de construcție de străzi, în particular strada care urmează
Italo Balbo () [Corola-website/Science/304957_a_306286]
-
la confluența celor două râuri - nume întâlnit până la începutul secolului XX. În anul 1373 se marchează hotarul Vișeului cu Borșa, în anul 1385 apare Vișeul inferior (de Jos). Anul 1453 este anul în care Iancu de Hunedoara, voievodul Transilvaniei și guvernatorul Ungariei, dăruiește Vișeul celor 3 cnezi Ștefan, Petru Mândru și Nan (Nașcu) cât și fraților lor. Evoluția actualului oraș începe după anul 1770, când se înființează la Vișeu și Borșa centre forestiere cu muncitori - coloniști țipțeri - din Zips, aduși la
Vișeu de Sus () [Corola-website/Science/297021_a_298350]
-
tradițiile mongole și limba. Stăpânul suprem al Hoardei era hanul, ales de kurultai (sau "kuriltai"), dintre urmașii lui Bătu Han. Prim-ministrul era tot de etnie mongola, fiind numit "prințul prinților", ori "beqler-beq" (sau begler beg). Miniștrii săi erau vizirii. Guvernatorii locali, baskakii, erau responsabili pentru strângerea dărilor și păstrarea ordinii. Nu se făcea deosebire între administrațiile civilă și militară. Hoarda s-a transformat treptat dintr-o societate nomada într-una sedentara, Saraiul devenind una dintre cele mai prospere și mai
Hoarda de Aur () [Corola-website/Science/305022_a_306351]
-
consultativ. Consilium principiatus era o institutie permanentă alcătuită din colaboratori apropiați împăratului, acesta dispunând de un personal birocratic. Au fost create centrele provinciale, "civitades", structuri urbane, magistrații fiind aleși. Aveau că responsabilități stabilirea bugetului, menținerea ordinii publice, aceștia fiind subordonați guvernatorului, ce adună cu o adunare provinciala. Orașul era condus de către comiți, senat, magistrați și curiați, ce răspundeau de plată impozitelor și de averile lor. Orașul mai avea doi consuli ce supravegheau piețele și drumurile, desfășurarea spectacolelor și distribuțiile alimentare. Era
Migrația popoarelor () [Corola-website/Science/305010_a_306339]
-
plenipotențiar al Republicii Moldova în Federația Rusă și prin cumul de misiuni și în Finlanda și Kazahstan. În anul 1995 a urmat cursuri speciale la Institutul de Perfecționare al Fondului Monetar Internațional. Timp de trei ani a avut calitatea de reprezentant guvernator la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și pentru o perioadă de doi ani a fost viceguvernator al Băncii Mondiale din partea Republicii Moldova. Valeriu Bobuțac deține titlul științific de doctor în istorie. După căderea Guvernului reformator condus de Ion Sturza
Valeriu Bobuțac () [Corola-website/Science/305052_a_306381]
-
document de la Constantin Moruzzi, domnul Moldovei, prin care proprietarul orașului Leova logofătul Costache Ghica este împuternicit să strângă contribuții de la toți negustorii, care vin la iarmaroace. Dar mai vechi ca aceasta localitate sunt "Valurile lui Traian", de care a scris guvernatorul militar P.I. Fiodorov în 1837 „În apropiere de târgușorul Leova trec 2 valuri, unul începe lângă râul Prut și se îndreaptă spre est, altul mai mic e situat de-a lungul Prutului.” După anul 1812 Leova devine punct vamal și
Leova () [Corola-website/Science/305086_a_306415]
-
se transmite în satul Frumoasa, căruia i se va zice Cahul și i se va conferi statut de oraș. Marii negustori din Leova fac o încercare de a întoarce cârmuirea, s-au adresat cu o scrisoare din partea tuturor locuitorilor către guvernatorul Novorusiei și Basarabiei, dar au primit un refuz categoric. Între 1856 și 1878, Leova a reintrat între granițele Principatului Moldovei și ale României. La recensământul din 1860, târgul era oficial a 32-a localitate urbană a Moldovei „românești”, după numărul
Leova () [Corola-website/Science/305086_a_306415]
-
din 4 mai 2005, Mihail Pop este numit în funcția de viceministru al Finanțelor. La 12 octombrie 2005 prin Decretul Președintelui Republicii Moldova este numit în funcția de ministru al finanțelor, în locul Zinaidei Greceanîi. Din 20 octombrie 2005 este nominalizat în calitate de Guvernator al Băncii Mării Negre pentru Comerț și Dezvoltare din partea Republicii Moldova. La 9 decembrie 2005 este nominalizat în calitate de Guvernator al Băncii Mondiale din partea Republicii Moldova. A fost eliberat din funcția de ministru la data de 31 martie 2008, odată cu formarea unui nou guvern
Mihail Pop () [Corola-website/Science/305103_a_306432]
-
2005 prin Decretul Președintelui Republicii Moldova este numit în funcția de ministru al finanțelor, în locul Zinaidei Greceanîi. Din 20 octombrie 2005 este nominalizat în calitate de Guvernator al Băncii Mării Negre pentru Comerț și Dezvoltare din partea Republicii Moldova. La 9 decembrie 2005 este nominalizat în calitate de Guvernator al Băncii Mondiale din partea Republicii Moldova. A fost eliberat din funcția de ministru la data de 31 martie 2008, odată cu formarea unui nou guvern condus de Zinaida Greceanîi. La 3 aprilie 2008, Mihail Pop, ex-ministrul Finanțelor, a fost numit în funcția
Mihail Pop () [Corola-website/Science/305103_a_306432]
-
satele Ciutulești, Băhrinești, Ștefănești, Roșieticii Vechi, Roșieticii Noi. Primii locuitori ai Cașuncăi provineau din Noua Suliță, dar e posibil că au venit și din Ghindești. Un grup de țărani au fost alungați de pe moșia Ghindești, deoarece au depus o plângere guvernatorului cu privire la nedreptățile moșierului Ivan Crușenvan. E foarte probabil că țăranii au fost primiți în noua localitate - Cassovca. Datele statistice din 1859 menționează satul Cașunca în volostea Pepeni, județul Soroca. Satul avea 80 de case, și era locuit de 305 de
Cașunca, Florești () [Corola-website/Science/305116_a_306445]
-
Sinadino (Ioan și Victor Sinadino - 1877). Un alt proprietar de terenuri în Chițcanii Vechi, comerciantul englez Richard Cartațki, apare reclamant într-un litigiu cu Sandulachi Fedosiu. Procesul a ajuns până la curtea țarului N. P. Romanov care i-ar fi spus guvernatorului Basarabiei, generalului Pavel Fiodorov: ”Dacă dvoreanul Sandulachi din Șerbeni duce lipsă de pământ, îi dau trei mii de hectare pe râul Amur, numai să nu ne implice în gâlceavă cu cetățenii Angliei”. La 1812, în moșia din Chițcani, stăpânită de
Chițcanii Vechi, Telenești () [Corola-website/Science/305117_a_306446]
-
panului Hanco. între anii 1812-1821 îl găsim aici moșier pe generalul-maior I. Garting, care a forțat strămutarea Vasileuților de Jos în Cobani, satele contopite aveau acum o biserică de lemn cu 3 preoți. Generalul era nu numai moșier, ci și guvernator al Basarabiei. Recensământul din 1817 a fixat la Cobani, pe moșia generalului, 159 capi de familie, 5 văduve și un burlac, 3 preoți, 3 livezi și 10 vii, o moară, un lac și un iaz. Dicționarul geografic al Basarabiei, editat
Cobani, Glodeni () [Corola-website/Science/305174_a_306503]
-
de la dvoreni: Ludvig Sikard și Konstantin Kazemir: de la biserica: starețul mănăstirii Dobrușa, Inochentii: din partea țăranilor din județul Iași, s. Sărată a avut onoarea să participe săteanul nostru Dimitrii Vasiliev Baxan și din județul Hotin s, Kriva Petre Nemet: desemnat de Guvernatorul militar a fost avocatul Localităților Consilierul Navroțki: de la Ministerul Proprietăților de Stat Consilierul Strucov; de la Ministerul de Interne Consilierul Fon- Bradke; În realitate, pămîntul a fost repartizat peste 6-7 ani de la emiterea Decretului. Țăranii din sat, care aveau familii, le-
Sărata Veche, Fălești () [Corola-website/Science/305171_a_306500]
-
pământurile și refugiindu-se peste Prut. Apoi numărul locuitorilor crește și în 1817 ajunge la 640 de locuitori. În Cazangicul din ținutul Codrului i se dă, de către autoritățile țariste o moșie boierului Iancu Sturdza, rudă a lui Scarlat Sturdza, primul guvernator al Basarabiei după tragicul an 1812, sturdzeștii fiind promotori ai intereselor imperiale rusești în Basarabia. În 1817 Iancu Sturdza avea pe moșia sa din Cazangic 107 familii de țărani liberi, 32 de burlaci, 3 văduve și 2 preoți. Moșia Cazangicului
Cazangic, Leova () [Corola-website/Science/305189_a_306518]
-
1817 Iancu Sturdza avea pe moșia sa din Cazangic 107 familii de țărani liberi, 32 de burlaci, 3 văduve și 2 preoți. Moșia Cazangicului mai cuprindea și cătunele Brașoveanu și Tudoroaia. În 1816, conform ordinului generalului rus Karl Hartingh, numit guvernator al Basarabiei, peste 80 de bărbați din Cazangic s-au înrolat în așa numita slujbă de călărași în speranța că astfel vor fi scutiți de anumite impozite. În 1835 moșia Cazangic trece în posesia Marelui Logofăt Alexandru Ghica. Atunci mazilul
Cazangic, Leova () [Corola-website/Science/305189_a_306518]
-
geografic al Basarabiei, editat la București la începutul secolului XX, despre localitate se menționa: „Cazangic. Sat în județul Ismail, așezat pe țărmul râulețului Sărata. Are 109 case cu o populațiune de 890 de suflete țărani români.” La 27 aprilie 1912 guvernatorul țarist al Basarabiei a aprobat consiliul comunei Cazangic format din 9 persoane, primar fiind Grigore Novițchi. În 1914 în sat se organizează un punct agronomic cu 40 desetine de pământ. În 1915 conform datelor statistice în sat locuiau 727 bărbați
Cazangic, Leova () [Corola-website/Science/305189_a_306518]
-
citire Declarația de Independență a Republicii Moldova, după care deputații au urcat unul câte unul în Prezidiul adunării și față cu toată lumea au semnat acel document epocal. Leonid Tâlmaci (n. 26 apr. 1954), originar din Braniște, din 1991 până în 2009 este guvernator al Băncii Naționale a Moldovei. Studii: Colegiul financiar-bancar din Chișinău, Institutul financiar-economic din Leningrad. Doctor în economie. Centrul Internațional de studiere a biografiilor din Cambridge i-a acordat în 1998 medalia „Omul succesului”.
Braniște, Rîșcani () [Corola-website/Science/305199_a_306528]
-
2 fete bisericești. În 1818 satul Liublenita s-a pomenit în județul Iași și s-a aflat în cadru lui pîn în decembrie 1835, cînd a fost format județul Soroca .La 22 iulie 1831, șeful județului Iași , Milinski , îi raporta guvernatorului Basarabiei despre tulburările țărănești din satele : Buloboci , Rublenita și altele și cerea să trimită forțe militare pentru înăbușirea lor. În anul 1835 a fost efectuat recesamintul populație. Pe atunci moșia Rublenita mai era stăpînita de vistiernicul Iordache Ruset-Roznovan, care trăia
Rublenița, Soroca () [Corola-website/Science/305207_a_306536]
-
umblă în trii bătrâni, adică cel întâiu Alieru și al doilea Ojog și al treilea Albu și așa cu această rânduială din vechimi au stăpânit strămoșii noștril până acum cei mai de pe urmă nepoți și strănepoți”. În adresarea lor către guvernatorul Basarabiei din 19 martie 1827, răzeșii din sat menționează că moșia satului Puhoi avea 900 stânjeni în lățime și 4000 stânjeni în lungime și mai că mai mult de 200 ani este împărțită în trei bătrâni a câte 300 stânjeni
Puhoi, Ialoveni () [Corola-website/Science/305184_a_306513]
-
ceea ce a definit ca lipsa de concesii din partea Autorității Palestinene, inclusiv lipsa recunoașterii de către aceasta a caracterului evreiesc al statului Israel, Netanyahu s-a opus, fără succes primirii Autorității Palestinene la ONU în calitate de observator. Deși a reușit să prevină, cu ajutorul guvernatorului Stanley Fischer și a măsurilor economice luate încă din anii precedenti, repercusiuni grave ale crizei mondiale asupra economiei Israelului, a trebuit să se măsoare cu un val fără precedent de proteste sociale mai ales ale păturii mijlocii. În urma alegerilor parlamentare
Beniamin Netaniahu () [Corola-website/Science/306043_a_307372]
-
și 3% la bunurile aflate în tranzit. Otomanii au mai fost de asemenea de acord cu abolirea monopolurilor comerciale. În 1831, Ibrahim Pașa, fiul lui Muhammad Ali al Egiptului, a condus o expediție militară încununată de succes în Siria, autonumindu-se guvernator și luându-și angajamentul să modernizeze țara. Regatul Unit s-a arătat preocupat de posibilitatea stabilirii unui stat independent în Siria, care să intre în sfera de influență a Imperiului Rus și să intre în conflict cu Imperiul Otoman și
Tratatul de la Balta-Liman (1838) () [Corola-website/Science/306114_a_307443]
-
1999 era clar că CDR nu va mai avea forța de a câștiga alegerile generale din 2000, astfel încât i-a fost foarte dificil să mai propună un prim-ministru din rândurile sale. CDR a sprijinit însă candidatura lui Mugur Isărescu, guvernator al Băncii Naționale a României. Măcinată de lipsa de unitate cu partenerii de coaliție, dar și de fricțiunile din interiorul său, precum și de criza economică în care se zbătea România post-comunistă, popularitatea CDR s-a erodat puternic. PNȚCD, în calitate de principal partid al alianței
Convenția Democrată Română () [Corola-website/Science/306097_a_307426]
-
păcate a intrat în conflict cu episcopul Vasile Moga care, fiind un adept al învățământului în limba slavonă, a împiedicat activitatea culturală a lui Lazăr, interzicându-i tipărirea manualelor în limba română. În urma unui proces disciplinar, la sfârșitul anului 1815 guvernatorul Transilvaniei l-a destituit pe Gheorghe Lazăr din funcție, punându-l sub supravegherea autorităților polițienești. Aceasta l-a determinat ca, în 1816, să treacă munții și să se stabilească la București, unde și-a câștigat existența mai întâi ca profesor
Gheorghe Lazăr () [Corola-website/Science/306154_a_307483]
-
Gheorghe (George) Alexianu (n. 1 ianuarie 1897, Străoane, județul Putna; d. 1 iunie 1946, Jilava) a fost doctor în drept, profesor de liceu, conferențiar universitar, guvernator al Transnistriei în perioada 19 august 1941-1944. În 1946, inculpat și condamnat pentru crime de război, crime împotriva păcii și crime împotriva umanității; a fost condamnat la moarte de Tribunalul Poporului din București (condamnare reconfirmată la recursurile din 2006 și
Gheorghe Alexianu () [Corola-website/Science/306171_a_307500]