10,489 matches
-
Mondzain în legătură cu textele iconodulilor din perioada crizei iconoclaste bizantine (secolele VIII-IX); el adună semnificații multiple, reieșite din întâlnirea doctrinei Întrupării (imaginea naturală a divinului) și a icoanei (imaginea artificială) cu planul politic creștin de gestionare a bunurilor terestre de către instituția imperială și ecclesie. Conceptul este fundamental pentru constituirea viziunii asupra imaginarului medieval ortodox, "citit" în capitolul de față mai ales prin/în scrierile românești. 21 Vezi Chihaia, Artă medievală. 22 Vezi Zamfirescu și Mihăilă. "Studiu introductiv". Învățăturile lui Neagoe Basarab 5-105
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
românești. El a fost considerat, din perspectiva consecințelor ce le-a avut asupra poziției internaționale a României, drept Începutul (premisa) „aservirii” dezvoltării acesteia de unele mari puteri din Occident, În speță de Prusia (pe punctul de a deveni „o Germanie imperială”). În felul acesta, au putut fi „deduse” și premisele care, chipurile, au determinat „aderarea” României la Tripla Alianță În 1883. Sunt puncte de vedere asupra netemeiniciei cărora nici nu mai este cazul să stăruim. De altfel, reabilitarea și chiar redimensionarea
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. CLIVETI () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1246]
-
Ghica, el Însuși Încercat de ambiții de domnie, semnala inadecvențele titlului de „principe”, nespunându-ne Însă și care titlu, după el, ar fi fost „de preferat”, pentru voievozi ori domni, inconveniente ce le excludea doar În dreptul primirilor de „titluri de la imperiali”, le vedea mai puțin discutabile În cazul domnilor fanarioți, dar apăsat valabile În privința domnilor „pământeni”, „regulamentari” și chiar În cea a lui Cuza („De unde și până unde un băiat, nu se știe al cui, Principe Cuza? Când după legile morale
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. CLIVETI () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1246]
-
Council Failed”, Foreign Affairs, vol. 82, nr. 3, mai/iunie 2003, p. 20. 23. „Charter of the United Nations: Chapter 1: Purposes and Principles”, HYPERLINK "http://www.un.org"www.un.org, Națiunile Unite. 24. Ikenberry, G. John, „America’s Imperial Ambition”, Foreign Affairs, vol. 81, nr. 5, septembrie/octombrie 2002, pp. 56-57. 25. Ibidem. 26. Hoffman, Stanley, „The High and the Mighty”, American Prospect, 23 ianuarie 2003. 27. Bush, George W., „Text: Bush’s 2003 State of the Union Address
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
să se ocupe în mod activ și de problemele religioase. Dar, probabil, motivația cea mai importantă care a determinat intervenția lor trebuie căutată în faptul că tolerarea pluralismului riturilor locale ar fi compromis proiectul de centralizare a puterii în autoritatea imperială: unificarea politică a Sfântului Imperiu Roman trebuia să meargă în paralel cu unificarea sa religioasă. S-a încercat, așadar, să se implementeze în rândul francilor ritul roman, trimițând maeștri de la Roma și primind în orașul papal câțiva cântăreți franci în calitate de
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
incontestabilă a Imperiului Rus”. Articolul următor prevedea că celelalte frontiere dintre cele două imperii vor rămâne așa cum au fost la începutul războiului, urmând ca trupele rusești să se retragă din acele teritorii care vor fi restituite Sublimei Porți; Maiestatea Sa Imperială restituie Sublimei Porți Basarabia, cucerită de armatele rusești, cu orașele fortificate Bender, Akkerman, Chilia și Ismail, ca și târgurile și satele cuprinse în această provincie”. Termenul Basarabia era folosit cu sensul de atunci, adică partea de sud a teritoriului dintre
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
într-adevăr, cot la cot cu armatele ruse. Dacă acesta nu este un motiv pentru ca să ne mărim, nu este, desigur, nici unul ca să ne micșorăm. În lipsa unui alt drept, Convenția din 4/16 aprilie 1878, care poartă semnăturile și ratificările cabinetului imperial, ar ajunge pentru a ne păstra o regiune importantă a Dunării, de care se leagă atât de strâns prosperitatea comercială a României”. Așa cum s-a spus, delegația noastră (ca, de altfel, și a Greciei și a Serbiei) a fost numai
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
fi una cu frații lor din Basarabia”. Halippa îi informa pe cititori în ce privește schimbarea atitudinii Radei ucrainene. Dacă la început aceasta se arătase binevoitoare față de tânărul stat dintre Prut și Nistru, „după câteva luni de existență, începe să aibe veleități imperiale”, pretinzând că „au drepturi asupra ținutului Hotinului și al Achermanului până la gura Dunării, justificând aceasta prin considerații etnice”. Realitatea este însă alta: „De partea noastră este adevărul istoric, etnic și geografic, iar ei nu au de partea lor decât dorința
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
aflat sub stăpânirea sa, împreună cu alte popoare creștine ce se găsesc în suferințele barbare, necruțând nici viața, nici fericirea sa, și ne-a supus prin epistolele sale că solicită cu tot pământul și poporul moldav să se supuie Maiestății Noastre Imperiale. Noi, văzând această creștinească râvnă din parte-i, îl primim sub grațioasa noastră apărare și consimțim la articolele ce ne-au propus în chipul următor: Art. I. Luminatul prinț al Moldovei cu toți boierii, boiernașii și cu oamenii de toate
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
chipul următor: Art. I. Luminatul prinț al Moldovei cu toți boierii, boiernașii și cu oamenii de toate clasele poporului Moldovei și cu toate orașele și locurile acelui pământ, ca supus credincios, de astăzi se va socoti sub apărarea Maiestății Noastre Imperiale și, după primirea acestui al Nostru act, ne va face nouă, Marelui Domn, mai întâi secret, veșnicul jurământ și, spre încredințare, îl va scrie și subscrie cu mâna sa cu punerea sigiliului Princiar, pe care apoi îl va trimite Maiestății
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
după primirea acestui al Nostru act, ne va face nouă, Marelui Domn, mai întâi secret, veșnicul jurământ și, spre încredințare, îl va scrie și subscrie cu mâna sa cu punerea sigiliului Princiar, pe care apoi îl va trimite Maiestății Noastre Imperiale cu un om sigur și credincios, cât mai în grabă, cel mult pe la finele lunii lui mai s.v., și până la intrarea oștilor Noastre în pământul Moldoviei se va păstra cel mai mare secret. Totodată, el ne va arăta Nouă, Marelui
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
sigur și credincios, cât mai în grabă, cel mult pe la finele lunii lui mai s.v., și până la intrarea oștilor Noastre în pământul Moldoviei se va păstra cel mai mare secret. Totodată, el ne va arăta Nouă, Marelui Domn, Maiestății Noastre Imperiale, tot putinciosul și credinciosul serviciu prin corespondență și altele, tot în secret. Art. II. Când însă vor intra oștile Noastre în Principatul Moldovei, atunci se va comunica luminatului Prinț, ca supusului Nostru, să se atașeze cu toată oastea sa pe lângă
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
în contra crucii Domnului, iar Noi ne făgăduim ca pe acea vreme s-o întreținem cu bani din Visteria Noastră, asemenea ne va ajuta cu prețioasele sale sfaturi despre urmările de acolo și să fie sub protecțiunea și supunerea maiestății noastre imperiale și ai moștenitorilor noștri atât el, cât și urmașii lui. Art. III. Drept aceea, Noi, Marele Domn, Maiestatea Noastră Imperială, îl asigurăm și pentru moștenitorii tronului rusesc că noi nu vom avea dreptul să punem domn în Moldova nici din
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
ne va ajuta cu prețioasele sale sfaturi despre urmările de acolo și să fie sub protecțiunea și supunerea maiestății noastre imperiale și ai moștenitorilor noștri atât el, cât și urmașii lui. Art. III. Drept aceea, Noi, Marele Domn, Maiestatea Noastră Imperială, îl asigurăm și pentru moștenitorii tronului rusesc că noi nu vom avea dreptul să punem domn în Moldova nici din pământul muntenesc, nici din orice familie străină, mai cu seamă că Luminatul Prinț Dimitrie Cantemir ne-a arătat credința sa
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
sa; și toată familia sa, partea bărbătească, o vom susține pe Tronul Moldovei cu titlul de Suveran, afară numai dacă vreunul din acea familie și-ar schimba religiunea sfintei Biserici a Răsăritului sau și-ar călca credința către Maiestatea Noastră Imperială. Art. XI. Hotarele Principatului Moldovei, după drepturile sale antice, sunt acelea ce se descriu cu râul Nistru, Camenețu, Bender cu tot teritoriul Bugeacului, Dunărea, Muntenia, marele ducat al Transilvaniei și cu teritoriul Poloniei după delimitarea făcută. Art. XII. Cetățile Principatului
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Bender cu tot teritoriul Bugeacului, Dunărea, Muntenia, marele ducat al Transilvaniei și cu teritoriul Poloniei după delimitarea făcută. Art. XII. Cetățile Principatului Moldovei, orașele și alte locuri întărite cu garnizoana princiară pot fi menținute și blocate, după trebuința Maiestății Noastre Imperiale. Art. XIII. De se va încheia pace între Maiestatea Noastră Imperială și Sultanul turcesc, atunci Principatul Moldovei niciodată nu va fi lipsit de apărarea și ocrotirea Maiestății Noastre Imperiale și ne vom sili ca protecțiunea Maiestății Noastre Imperiale să fie
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
și cu teritoriul Poloniei după delimitarea făcută. Art. XII. Cetățile Principatului Moldovei, orașele și alte locuri întărite cu garnizoana princiară pot fi menținute și blocate, după trebuința Maiestății Noastre Imperiale. Art. XIII. De se va încheia pace între Maiestatea Noastră Imperială și Sultanul turcesc, atunci Principatul Moldovei niciodată nu va fi lipsit de apărarea și ocrotirea Maiestății Noastre Imperiale și ne vom sili ca protecțiunea Maiestății Noastre Imperiale să fie asigurată Moldovei. Art. XIV. Dacă inamicul s-ar întări în Domnia
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
garnizoana princiară pot fi menținute și blocate, după trebuința Maiestății Noastre Imperiale. Art. XIII. De se va încheia pace între Maiestatea Noastră Imperială și Sultanul turcesc, atunci Principatul Moldovei niciodată nu va fi lipsit de apărarea și ocrotirea Maiestății Noastre Imperiale și ne vom sili ca protecțiunea Maiestății Noastre Imperiale să fie asigurată Moldovei. Art. XIV. Dacă inamicul s-ar întări în Domnia Moldovei și ar stabili acolo păgâneasca sa administrare, atunci în acel caz luminatul Prinț al Moldovei, cu permisiunea
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Maiestății Noastre Imperiale. Art. XIII. De se va încheia pace între Maiestatea Noastră Imperială și Sultanul turcesc, atunci Principatul Moldovei niciodată nu va fi lipsit de apărarea și ocrotirea Maiestății Noastre Imperiale și ne vom sili ca protecțiunea Maiestății Noastre Imperiale să fie asigurată Moldovei. Art. XIV. Dacă inamicul s-ar întări în Domnia Moldovei și ar stabili acolo păgâneasca sa administrare, atunci în acel caz luminatul Prinț al Moldovei, cu permisiunea noastră, are ospitalitatea în Imperiul Nostru, unde va primi
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Art. XIV. Dacă inamicul s-ar întări în Domnia Moldovei și ar stabili acolo păgâneasca sa administrare, atunci în acel caz luminatul Prinț al Moldovei, cu permisiunea noastră, are ospitalitatea în Imperiul Nostru, unde va primi din Visteria Maiestății Noastre Imperiale întreținerea anuală, atât cât va fi de ajuns unui Domn, precum și urmașii săi vor fi ajutați de Maiestatea Noastră Imperială. Acte și documente relative la istoria renașcerii României, publicate de Dimitrie A. Sturdza și C. Colescu-Vartic, vol. I, București, 1900
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
caz luminatul Prinț al Moldovei, cu permisiunea noastră, are ospitalitatea în Imperiul Nostru, unde va primi din Visteria Maiestății Noastre Imperiale întreținerea anuală, atât cât va fi de ajuns unui Domn, precum și urmașii săi vor fi ajutați de Maiestatea Noastră Imperială. Acte și documente relative la istoria renașcerii României, publicate de Dimitrie A. Sturdza și C. Colescu-Vartic, vol. I, București, 1900, p. 15-18; Ion Ionașcu, Petre Bărbulescu, Gheorghe Gheorghe, Relațiile internaționale ale României în documente (1368-1900). Culegere selectivă de tratate, acorduri
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
și în ciuda neînsemnatei lor importanțe, vor fi considerați ca persoane care se bucură de dreptul internațional, adică vor fi la adăpost de orice violență. 10.Poarta consimte de asemenea, ca, după ce o vor cere împrejurările în aceste principate, miniștri curții imperiale ai Rusiei care au reședința pe lîngă ea să poată vorbi în favoarea lor și făgăduiește a-i asculta cu toată considerația ce se cuvine unor puteri prietene și respectate. I. Ionașcu, ș.a., op. cit., p. 228-230. Tratatul de pace încheiat între
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
erau la începutul actualului război și că ținuturile pe care le-au luat în stăpânire trupele Imperiului rus vor fi restituite Sublimei Porți cu toate fortărețele existente și în aceeași stare în care sunt în momentul de față, maiestatea sa imperială restituie Sublimei Porți Basarabia cucerită de armatele rusești cu orașele fortificate Bender, Akerman, Chilia și Ismail, ca și târgurile și satele cuprinse în această provincie. ...................................................................................................................................... Art. XIII. — Prezentul tratat de pace perpetuă, încheiat în chip atât de fericit, va fi
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Austro-Ungaria, Bulgaria, Turcia, de o parte și România, de cealaltă, subsemnații și anume: Plenipotențiarul Germaniei, Richard von Külhmann, secretar de stat al Ministerului de Afaceri Străine, consilier intim în exercițiu; Plenipotențiarul Austro-Ungariei, Ottokar Conte Czernin de Chudenitz, ministru al Casei Imperiale și Regale și al Afacerilor Străine, consilier intim al Majestății Sale Apostolice Imperială și Regală; Plenipotențiarul Bulgariei, dr. Momșiloff, Vice-președinte al Sobraniei; Plenipotențiarul Turciei, Marele Vizir Talaat pașa, de o parte și reprezentantul României, d. C. Argetoianu, de cealaltă. După
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Plenipotențiarul Germaniei, Richard von Külhmann, secretar de stat al Ministerului de Afaceri Străine, consilier intim în exercițiu; Plenipotențiarul Austro-Ungariei, Ottokar Conte Czernin de Chudenitz, ministru al Casei Imperiale și Regale și al Afacerilor Străine, consilier intim al Majestății Sale Apostolice Imperială și Regală; Plenipotențiarul Bulgariei, dr. Momșiloff, Vice-președinte al Sobraniei; Plenipotențiarul Turciei, Marele Vizir Talaat pașa, de o parte și reprezentantul României, d. C. Argetoianu, de cealaltă. După cercetarea împuternicirilor lor, au convenit, întrucât convenția de armistițiu iscălită la 9 decembrie
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]