15,723 matches
-
se ia În considerație situația românilor din teritoriile românești tradiționale - Basarabia, nordul Bucovinei și Ținutul Herța. Se aveau În vedere acele aspecte care decurg din natura umană unitatea de neam de limbă și cultură. În acest sens Societatea Culturală Ginta Latină și-a fundamentat concepția și a orientat activitățile de difuzare a culturii naționale. După decenii de constrângeri și tăcere situația românilor preocupă și guvernele statelor Învecinate iar evoluția drepturilor naționale În Basarabia este Încurajatoare În perspectiva Înlăturării unor obstacole menținute
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
redactează „Scrisoarea celor 66” adresată Pezidiumului Sovietului Suprem din Moldova În care se cere să se recunoască identitatea „limbii române și moldovenești”. În 27 august 1989 ziua Marii Adunări Naționale s-a proclamat statalitatea limbii moldovenești și revenirea la grafia latină. S-a constituit Frontul Popular din Moldova sprijinit de formațiunile neguvernamentale „Acțiunea Verde”, Cenaclul „Al. Mateevici”, „Liga Democrată a Studenților”, „Asociația Istoricilor”, Societatea „Moldova” din Moscova. Din Basarabia soseau oaspeți să participe la reuniunile noastre. Încă la 10 mai 1988
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
țării Nicolae Ceaușescu a pus problema anulării Pactului Ribbentrop Molotov și această problemă majoră a fost discutată la Întalnirea dintre președintele român și Mihail Gorbaciov din 9 decembrie. În acest climat de destindere devenit propice pentru unele revendicări, Societatea Ginta Latină a găsit oportun să afișeze ideea prevăzută În statut de a stabili și cultiva relații cu românii de peste hotare În primul rând cu confrații din teritoriile românești tradiționale. În țară se atenuase climatul de suspiciune a tuturor contra tuturor și
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
și Civilizație romanească". Ne-au fost fideli colaboratori Prof. C. Gh. Marinescu președintele Filialei Moldova a "Ligii pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni", Prof. Ioan Căpreanu, Prof. Agrigoroaiei, Prof. L. Cantemir. Prof. Marțian Cotrău a sprijinit apariția primelor publicații Curierul „Ginta Latină” și „Cercetașii Naturii” la redacția cărora s-au aflat Prof. I. Răducea, Prof. I. Ilaș, Maria Diaconu, Constantin Mănuță ... Nu și-au precupețit timpul coordonând Comisiile localităților din țară și de peste hotare: Maria Diaconu (Niporeni - Vărzărești Sângeorz), Al. Cocian (Sângeorz
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
Ababii - Drochia, M. Bejan - Soroca, E. Belinschi - Fălești, Dumitru Ghivireac - Herța, Z. Foltea, V. Arteni - Nisporeni, precum și colectivele de români, vlahi, aromâni din Voivodina, Albania, Valea Timocului. Imaginile din capitolele următoare redau În mare parte participanții la acțiunile Societății Ginta Latină, membrii, corespondenții și colaboratorii la publicistica organizației. 1990 Agenda activităților Cu prilejul Anului Nou 1990 am avut onoarea să fim felicitați de Prof. S. de Sèze, președintele Academiei Franceze de Medicină cu care prilej D-sa a reiterat adeziunea față de
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
și colaboratorii la publicistica organizației. 1990 Agenda activităților Cu prilejul Anului Nou 1990 am avut onoarea să fim felicitați de Prof. S. de Sèze, președintele Academiei Franceze de Medicină cu care prilej D-sa a reiterat adeziunea față de țara noastră latină . Prof. Dr. G-ral Ernest Le Breton Îi datorăm o considerație particulară pentru cuvintele de apreciere adresate În mai multe rânduri și felicitările pentru succesul Revoluției din decembrie 1989 . La 14 ianuarie se completează grupul Cercetașii Naturii; D-l Prof. Cărăușu
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
-l Prof. Cărăușu D-tru fost membru al Cohortei Ștefan cel Mare, aduce Statutul Cercetașilor și continuă cu colectivul de școlari să Îngrijească monumente ale naturii și Rezervația Arheologică de la Repedea. 15 ianuarie - Omagiu poetului Mihai Eminescu. La propunerea Societății „Ginta Latină”, Asociației Veteranilor de Război, Institutului de Medicină, Universitatea „Al. I. Cuza” , Inspectoratului Școlar Județean, Consiliului Județean al Frontului Salvării Naționale sau adresat Ministerului Sănătății să autorizeze ca răniții revoluției din decembrie să fie tratați la Spitalul de Recuperare. Pe lângă aspectul
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
Ing. Ionel Humiță, secretar Prof. Gh. Ungureanu. Sunt invitați elevi basarabeni și se acordă ajutoare la Liceul C. Negruzzi și sediul societății. Se stabilesc relații cu alte societăți neguvernamentale , În primul rând cu o societate de la Paris intitulată similar „Ginta Latină”. Ședința de constituire a societății afiliate celei de la Paris a avut loc În amfiteatrul Facultății de Farmacie și s-a orientat după statutele societății de la Paris (Prof. M. Cotrău , Prof. Vasile Astărăstoaie). Prima manifestare publică a avut loc ca protest
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
a avut loc ca protest față de acțiunile șovine din martie de la Tg. Mureș. Se stabilesc legături cu Uniunea Vatra Românească, Partidul Unității Naționale din Transilvania și Frontul Popular Român (Iași), dar nu se intenționează o Înțelegere pragmatică sau alianță. Ginta Latină rămâne ca formațiune neguvernamentală și nepolitică. În luna martie 1990 au loc contacte de intelectuali de la Chișinău și Cernăuți. Se difuzează apelul către românii din afara țării. 17 martie București. Comemorarea poetului Al. Mateevici la biserica Precupeții Noi. Scrisoare adresată din partea
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
doua a simpozionului este consacrată „Cercetașilor Naturii” - concepție, organizare, forme de activitate. A apărut numărul VI al revistei Nistru În care se publică lucrarea Prof. V. Harea „Basarabia pe drumul Unirii”. Ne-a vizitat un grup din Conducerea Societății Ginta Latină din Chișinău, condus de președintele societății D-l. I. Cațaveică. 29 august primul simpozion al Societății sub numele „Unitate prin Cultură și 52 demnitate națională”. Participă delegați din țară și reprezentanți ai comunităților din Nordul Bucovinei, Transcarpatia (Insp. Școlar Muncaes
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
elevii din Basarabia au prezentat un frumos program artistic În anfiteatrul liceului „C. Negruzzi”. În sala Facultății de Geografie a Universității „Al. I. Cuza”, a avut loc o Întâlnire cu d-l. Amato Godfrin, membru fondator al Societății Culturale Ginta Latină din Iași. A fost o largă participare, cu discuții interesante de pe poziții clare de neangajare a Societății Culturale În orientări și platforme cu caracter partizanal. Doi delegați ai Societății „Ginta Latină” au participat la Adunarea de la Alba-Iulia consacrată Sărbătorii Naționale
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
-l. Amato Godfrin, membru fondator al Societății Culturale Ginta Latină din Iași. A fost o largă participare, cu discuții interesante de pe poziții clare de neangajare a Societății Culturale În orientări și platforme cu caracter partizanal. Doi delegați ai Societății „Ginta Latină” au participat la Adunarea de la Alba-Iulia consacrată Sărbătorii Naționale a Întregirii Țării. În cursul anului 1990 au apărut 4 numere din Buletinul Societății Culturale Ginta Latină având un caracter de informare, corespondență cu români de peste hotare, știri și consemnări de
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
Societății Culturale În orientări și platforme cu caracter partizanal. Doi delegați ai Societății „Ginta Latină” au participat la Adunarea de la Alba-Iulia consacrată Sărbătorii Naționale a Întregirii Țării. În cursul anului 1990 au apărut 4 numere din Buletinul Societății Culturale Ginta Latină având un caracter de informare, corespondență cu români de peste hotare, știri și consemnări de publicații. CAPITOLUL III 1991 Românii din țările vecine Romanitatea orientată câtă s-a mai păstrat până În zilele noastre se află În grupuri izolate În toate statele
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
din lipsa statisticelor oficiale, neactualizate sau ten-tendințioase. Numărul lor se estimează la 12 milioane iar În vederea instituționalizării măsurilor de păstrare a identității naționale s-au creat departamente guvernamentale și s-au constituit organizații civile printre care și Societatea Culturală Ginta Latină. Basarabia teritoriu românesc răpit de Rusia țaristă În 1812 avea În 1930 o populație de 2.864.402 locuitori din care 56,2 % români, 12,3 % ruși, 11 % ucraineni. În urma Pactului Ribbentrop-Molotov, după 1940 Basarabia a fost dezmembrată, partea de
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
Republica Sovietică Ucraineană. Cinci județe centrale Împreună cu o parte din Transnistria s-au constituit În Republica Moldovenească. În anul 1989 populația Republicii Moldova era de 4.335.000 locuitori din care 64 % români, ucraineni 13,8 %, ruși 13 %. Societatea Culturală Ginta Latină Împreună cu filialele din Basarabia a desfășurat activități culturale și a Înălțat simboluri memoriale la Edineți jud. Hotin (Prof. Mircea Guțu) printre care o troiță și o placă comemorativă așezată la fostul Seminar Teologic românesc. În orașul Bălți, pe zidul Catedralei
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
Constantin Stere (Prof. Maria Bejan) iar la Cornești jud. Ungheni, cu sprijinul Acad. Nic. Dediu s-a construit o stelă În marmură spre amintirea ilustrului om de știință Florov Nicolae, fost profesor la Iași. În orașul Nisporeni, filiala locală Ginta Latină (primar Vasile Artene) a reamenajat cimitirul ostașilor români căzuți pentru eliberarea Basarabiei și s-a Înălțat o troiță În memoria lor. La Varzărești În apropiere de Nisporeni a Început reconstituirea Cimitirului militar (Zenaida Foltea) În zona unde au avut loc
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
majoritatea o formau românii. Administrația ucraineană exercită presiuni Împiedicând deschiderea unităților de Învățământ, a așezămintelor culturale, libera exprimare a presei. Grupuri de elevi din Cernăuți, Boian, Crasna, participă În fiecare an la manifestările organizate la Iași iar la Boian Ginta Latină a Înălțat un memorial Închinat oamenilor de cultură originari din această localitate (Prof. Elena Foca). Ținutul Herța este situat În Nord-Estul Moldovei și a fost ocupat de armata sovietică În iunie 1940. Are o suprafață de 30.400 ha și
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
urme ale unei formațiuni prestatale - cnezat sau voievodat, cetăți ridicate În timpul lui Petru Rareș și Cantemir Vodă. Dintre oamenii de seamă ai Herței cităm - Gh. Asachi, Vasile Bogrea, Gh. Sion, poeții Arthur Enășescu, Barbu Fundoianu, pictorul Artur Verona. Filiala Ginta Latină este condusă de Prof. D. Ghivireac cu o activitate meritorie. O contribuție la cunoașterea problemelor actuale ale Ținutului Herța o datorăm Prof. Dr. Ion Gherman președintele Societății Herța, originar din partea locului. Transnistria regiunea cuprinsă Între Nistru și Bug, cu numele
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
Își declară autonomia pe o fâșie din stânga Nistrului de mărimea unui județ cu capitala la Tiraspol. Românii constituie majoritatea relativă 40 %. Conducerea administrativ politică aparține aproape În totalitate rușilor și ucrainenilor. Președintele Filialei și Membru de Onoare al Societății Ginta Latină Ion Iovcev directorul școlii românești din Tiraspol participă regulat cu elevii săi la manifestările culturale anuale de la Iași. Sudul Basarabiei din componența Republicii Ucraina are 144.534 locuitori români răspândiți În județele tradiționale ale Basarabiei-Izmail, Chilia, Cetatea Albă. Viața culturală
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
ale oficialităților ucrainene. Publicistica În limba română, emisiunile la radio și televiziune sunt extrem de limitate cu toate eforturile și demersurile Asociației Românilor din Regiunea Odesa intitulată Dunărea-Marea sub conducerea domnului Petru Grozavu om de cultură, devotat cauzei naționale. Societatea Ginta Latină a stabilit legături cu localitățile Veisal locul de naștere al directoarei liceului Eparhial din Chișinău, Elena Alistar, membră În Sfatul Țării și comuna Babele de unde este originar mareșalul Averescu. O frumoasă colaborare menține cu liceul din Bolgrad Ing. F. Nenov
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
centru european de cultură. Orașul Iași situat la 2000 km. a oferit elemente de interes și atracție. Poeți, scriitori, edituri, publicații literare sunt În legătură cu Casa Pogor, Filiala Iași a Uniunii Scriitorilor și Biblioteca Gh. Asachi operă la care Societatea Ginta Latină a avut contribuția sa În etapa inițială. Postul de Radio Iași are frecvente emisiuni cu colaboratorii din Voivodina și au loc Întâlniri periodice cu poeți și scriitori din nordul Bucovinei, Ținutul Herța, Basarabia. Manifestările anuale organizate de Fundația Ginta Latină
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
Latină a avut contribuția sa În etapa inițială. Postul de Radio Iași are frecvente emisiuni cu colaboratorii din Voivodina și au loc Întâlniri periodice cu poeți și scriitori din nordul Bucovinei, Ținutul Herța, Basarabia. Manifestările anuale organizate de Fundația Ginta Latină tabere de vacanță, reuniuni ale medicilor din Balcani și Simpozionul din luna august au stabilit amiciții creatoare În serviciul cauzei comune. În "Curierul Ginta Latină" au apărut reportaje despre vizitele de după 1990 ceeace ne-a prilejuit să creionăm câteva medalioane
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
poeți și scriitori din nordul Bucovinei, Ținutul Herța, Basarabia. Manifestările anuale organizate de Fundația Ginta Latină tabere de vacanță, reuniuni ale medicilor din Balcani și Simpozionul din luna august au stabilit amiciții creatoare În serviciul cauzei comune. În "Curierul Ginta Latină" au apărut reportaje despre vizitele de după 1990 ceeace ne-a prilejuit să creionăm câteva medalioane. Prof. Ghigor Popi din Vârșei, membru al Asociației Istoricilor Bănățeni și a altor Asociații culturale, prin studiile și monografiile editate, concepute În contextul istoriografiei românești
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
și sportului ... și enumerarea nu s-a sfârșit. Este plin de idei și inițiative contagioase căci pe lângă domnia sa cresc flori publicistice la Sărcia, Satu-Nou, se organizează festivaluri, expoziții de artă, aniversări, lansare de carte și nu rareori beneficiază și Ginta Latină care i-a consacrat un stand de cărți sub genericul "Vasile Barbu sub cerul patimilor Valahe". Ionel Stoiț a adus la Iași mesaje de la Beghieți și Novi Sad afirmându-se ca epigramist după cum se arată Într-o dedicație de pe un
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
Simpozioanele de la Iași de către Dimitrie Crăcinovici și Pătru Iancu Iancovici ziarist, poet și militant. Nu putem uita spiritul combativ a lui bădia Pătru care nu mai este printre noi și până la moartea sa În anul 2000 a condus Filiala „Ginta Latină” de la Bor și revista „Curcubeul Timocean”. Vocea lui a răsunat mobilizatoare dezvăluind piedicile oficialilor În acordarea drepturilor pentru Timoceni. Ardoarea sa În apărarea cauzei naționale o simțim și În versurile Închinate „Fratelui Ilie Ilașcu”: „Eh, Ilie, dacă ucideai o mie
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]