12,372 matches
-
White vom avea parte de o încercare frustrantă pentru cei legați de formele retorice clasice mult mai rigide. O asemenea înțelegere ne-ar putea ajuta să distingem între eseul ceva mai tradițional și narațiunea nonficțională și jurnalism. În timp ce jurnalismul literar narativ, jurnalismul de senzație și cel de investigație pot să facă apel la tehnicile de scriere romanescă, este limpede că ultimele două nu sunt obligate să o facă. În loc de aceasta, se pot apropia mai mult de modelul discursiv care, în diverse
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
dovezi, este prezumția de vinovăție, și anume că scufundarea "a fost opera inamicului" (subliniere adăugată). Dar, pentru că reportajul de pe prima pagină era senzațional, el mima atributele unei informații model, chiar dacă această informație era coruptă, pentru că era mai degrabă discursivă decât narativă. În acest loc cele patru vechi modalități retorice tradiționale își demonstrează utilitatea pentru că scot la lumină transferul care are loc între expoziție și argument. Ideea lui Schudson este că modelul informațional este în chip fundamental expozitiv, intenția sa retorică fiind
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
a expose-ului este preponderent de natură expozitivă, astfel încât se plasează în modelul de informație al lui Schudson. Jurnalismul de senzație și cel de investigație pot să ocupe din punct de vedere modal un spațiu în afara granițelor jurnalismului literar de tip narativ atunci când sunt preponderent discursive. În acest fel nu se recurge deloc la discursul care utilizează cu precădere (dar nu numai) modul narativ, sau, cum ar spune Connery, un text "care este turnat și transformat într-un story sau o schiță
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
de investigație pot să ocupe din punct de vedere modal un spațiu în afara granițelor jurnalismului literar de tip narativ atunci când sunt preponderent discursive. În acest fel nu se recurge deloc la discursul care utilizează cu precădere (dar nu numai) modul narativ, sau, cum ar spune Connery, un text "care este turnat și transformat într-un story sau o schiță prin folosirea tehnicii narative și retorice care în general sunt asociate cu ficțiunea" (Sourcebook xiv). Este demn de remarcat și ceea ce încearcă
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
discursive. În acest fel nu se recurge deloc la discursul care utilizează cu precădere (dar nu numai) modul narativ, sau, cum ar spune Connery, un text "care este turnat și transformat într-un story sau o schiță prin folosirea tehnicii narative și retorice care în general sunt asociate cu ficțiunea" (Sourcebook xiv). Este demn de remarcat și ceea ce încearcă să realizeze jurnalismul literar narativ din punct de vedere epistemologic, opunându-se jurnalismului de senzație ca două genuri care pot fi mai
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
Connery, un text "care este turnat și transformat într-un story sau o schiță prin folosirea tehnicii narative și retorice care în general sunt asociate cu ficțiunea" (Sourcebook xiv). Este demn de remarcat și ceea ce încearcă să realizeze jurnalismul literar narativ din punct de vedere epistemologic, opunându-se jurnalismului de senzație ca două genuri care pot fi mai departe distinse unul de altul, chiar dacă amândouă fac apel la modul narativ. Acest fapt se datorează faptului că jurnalismul literar narativ intenționează să
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
Este demn de remarcat și ceea ce încearcă să realizeze jurnalismul literar narativ din punct de vedere epistemologic, opunându-se jurnalismului de senzație ca două genuri care pot fi mai departe distinse unul de altul, chiar dacă amândouă fac apel la modul narativ. Acest fapt se datorează faptului că jurnalismul literar narativ intenționează să reducă distanța care separă subiectivitatea jurnalistului și cea a cititorului pe de o parte și lumea obiectivă pe de altă parte. Dintr-o altă perspectivă, un asemenea reportaj declanșează
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
jurnalismul literar narativ din punct de vedere epistemologic, opunându-se jurnalismului de senzație ca două genuri care pot fi mai departe distinse unul de altul, chiar dacă amândouă fac apel la modul narativ. Acest fapt se datorează faptului că jurnalismul literar narativ intenționează să reducă distanța care separă subiectivitatea jurnalistului și cea a cititorului pe de o parte și lumea obiectivă pe de altă parte. Dintr-o altă perspectivă, un asemenea reportaj declanșează o reacție emoțională ca rezultat al formulelor descriptive pe
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
de spectator aflându-se în siguranță și separat de obiectul percepției, trăiește un șoc sau un sentiment de surpriză (Another Way 63). Același lucru se poate afirma despre jurnalismul de senzație, care se potrivește în ambele medii - fotografie și text narativ - în încercarea lui de structurare prin apelul la bunul simț și la valorile general împărtășite. Exemplul scufundării lui Maine ilustrează un punct de vedere discursiv. Definiția lui Berger despre fotografia de senzație poate fi aplicată reportajelor fundamental argumentative. În mod
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
simț și la valorile general împărtășite. Exemplul scufundării lui Maine ilustrează un punct de vedere discursiv. Definiția lui Berger despre fotografia de senzație poate fi aplicată reportajelor fundamental argumentative. În mod similar, asemenea observații se pot aplica jurnalismului de tip narativ. Spre exemplu, June Howard notează că într-o schiță a lui Frank Norris din 1897 concepția de "brutal" a fost reîntărită ca fiind Celălalt (80). Titlul și tema articolului lui Norris ilustrează un punct de vedere narativ. Intitulată Bruta, descrierea
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
jurnalismului de tip narativ. Spre exemplu, June Howard notează că într-o schiță a lui Frank Norris din 1897 concepția de "brutal" a fost reîntărită ca fiind Celălalt (80). Titlul și tema articolului lui Norris ilustrează un punct de vedere narativ. Intitulată Bruta, descrierea se referă la un muncitor oarecare venind de la muncă la sfârșitul zilei: A lucrat toată ziua într-un loc mizer la uzinele de gaz și în depozitele de cărbuni, înconjurat de agitația macaralelor, drumuri haotice, mașini uruitoare
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
spectator rupt de subiect și aflându-se în siguranță, un șoc sau o tresărire de spaimă. Tratamentul condescendent al lui Norris, într-un anume sens, reactivează ipocrizia elitistă și se află în acut contrast cu alte scrieri ale jurnalismului literar narativ, precum schițele pline de sensibilitate ale lui Lafcadio Hearn despre afro-americanii din zona inundabilă a orașului Cincinatti. Asemenea diferențe dintre jurnalismul de senzație și cel literar narativ nu exclud faptul că unii autori pot uneori să reușească mai mult să
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
elitistă și se află în acut contrast cu alte scrieri ale jurnalismului literar narativ, precum schițele pline de sensibilitate ale lui Lafcadio Hearn despre afro-americanii din zona inundabilă a orașului Cincinatti. Asemenea diferențe dintre jurnalismul de senzație și cel literar narativ nu exclud faptul că unii autori pot uneori să reușească mai mult să treacă peste gradul de separare de Celălalt, iar uneori să simtă nevoia conștientă sau inconștientă de a sublinia din nou diferența dintre sine și obiect. Unul din
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
anume că detectvii ar putea fi "bănuitori", așa cum s-ar fi așteptat cititorii în 1890. Aici, "brutalizarea" Celuilalt a fost menținută la minimum. Chiar și schița Bruta a lui Norris poate fi considerată până într-un anumit punct jurnalism literar narativ. După ce Norris îl descrie pe muncitor ca fiind greoi, brutal, neșlefuit, stupid și lipsit de minte el descrie acțiunile muncitorului: "Era în drum spre casă, cu mâinile lui imense bălăngănindu-se pe lângă corp". Muncitorul descoperă în timp ce merge o violetă, se
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
antiseptic, la fel ca și pentru a da gust supelor și punch-urilor, și că petalele lor pot fi zaharisite pentru a decora prăjiturile și pentru a da "viață" gemurilor (Violet 498-99). O asemenea înțelegere deosebită este ceea ce cere jurnalismul literar narativ, și într-adevăr "Bruta" poate știa ceva ce Norris încă nu aflase. Distincția lui Berger ne ajută să diferențiem clar între senzaționalism și jurnalismul literar narativ. Totuși, relația dintre cele două forme și jurnalismul de investigație este mai ambiguă. O
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
da "viață" gemurilor (Violet 498-99). O asemenea înțelegere deosebită este ceea ce cere jurnalismul literar narativ, și într-adevăr "Bruta" poate știa ceva ce Norris încă nu aflase. Distincția lui Berger ne ajută să diferențiem clar între senzaționalism și jurnalismul literar narativ. Totuși, relația dintre cele două forme și jurnalismul de investigație este mai ambiguă. O parte a problemei constă în faptul că jurnalismul de investigație a fost întotdeauna deviat spre senzațional, așa cum unul din jurnaliștii contemporani notează: "Unele, cum ar fi
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
prin cercetări solide și conțin articole serioase, bazate pe fapte. Altele vin cu povești senzaționale, cărora le lipsește investigarea și concretețea (Folkerts and Teeter, 323). Există aici, fără îndoială, o importantă conexiune biografică. Lincoln Steffens a încurajat activ jurnalismul literar narativ la Commercial Advertiser, numindu-l "schiță descriptivă" (242); el a adoptat apoi tehnica investigației, când a devenit reporter și redactor la McClure's Magazine unde în octombrie 1902 a publicat Tweed Days in St. Louis, un tablou al corupției din
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
și bazate pe fapte", în timp ce alte publicații vin cu povești senzaționale nedetaliate și care nu sunt documentate serios". Acest aspect poate fi detectat și în relația ciudată dintre jurnalismul de investigație și cel de senzație în orizontul larg al modului narativ: investigația poate fi ori senzațională ori responsabilă. În fapt, jurnalismul de investigație se poate suprapune celui de senzație sau jurnalismului literar narativ. Nu există nici un motiv pentru care un text nu poate să fie și investigație și jurnalism literar în
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
detectat și în relația ciudată dintre jurnalismul de investigație și cel de senzație în orizontul larg al modului narativ: investigația poate fi ori senzațională ori responsabilă. În fapt, jurnalismul de investigație se poate suprapune celui de senzație sau jurnalismului literar narativ. Nu există nici un motiv pentru care un text nu poate să fie și investigație și jurnalism literar în stil narativ. Singura excepție, în mod clar, este aceea că jurnalismul literar narativ, din cauza problemelor epistemologice, este în permanentă antiteză cu cel
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
poate fi ori senzațională ori responsabilă. În fapt, jurnalismul de investigație se poate suprapune celui de senzație sau jurnalismului literar narativ. Nu există nici un motiv pentru care un text nu poate să fie și investigație și jurnalism literar în stil narativ. Singura excepție, în mod clar, este aceea că jurnalismul literar narativ, din cauza problemelor epistemologice, este în permanentă antiteză cu cel de senzație chiar dacă acest jurnalism este și el structurat tot într-un mod narativ. Un exemplu de jurnalism literar narativ
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
se poate suprapune celui de senzație sau jurnalismului literar narativ. Nu există nici un motiv pentru care un text nu poate să fie și investigație și jurnalism literar în stil narativ. Singura excepție, în mod clar, este aceea că jurnalismul literar narativ, din cauza problemelor epistemologice, este în permanentă antiteză cu cel de senzație chiar dacă acest jurnalism este și el structurat tot într-un mod narativ. Un exemplu de jurnalism literar narativ care poate fi calificat și de investigație și jurnalism literar narativ
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
investigație și jurnalism literar în stil narativ. Singura excepție, în mod clar, este aceea că jurnalismul literar narativ, din cauza problemelor epistemologice, este în permanentă antiteză cu cel de senzație chiar dacă acest jurnalism este și el structurat tot într-un mod narativ. Un exemplu de jurnalism literar narativ care poate fi calificat și de investigație și jurnalism literar narativ este articolul lui Stephen Crane, "In Depths of a Coal Mine" - "În adâncurile minei de cărbune" - apărut în McClure's Magazine în 1894
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
narativ. Singura excepție, în mod clar, este aceea că jurnalismul literar narativ, din cauza problemelor epistemologice, este în permanentă antiteză cu cel de senzație chiar dacă acest jurnalism este și el structurat tot într-un mod narativ. Un exemplu de jurnalism literar narativ care poate fi calificat și de investigație și jurnalism literar narativ este articolul lui Stephen Crane, "In Depths of a Coal Mine" - "În adâncurile minei de cărbune" - apărut în McClure's Magazine în 1894 și care vine în sprijinul părerii
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
narativ, din cauza problemelor epistemologice, este în permanentă antiteză cu cel de senzație chiar dacă acest jurnalism este și el structurat tot într-un mod narativ. Un exemplu de jurnalism literar narativ care poate fi calificat și de investigație și jurnalism literar narativ este articolul lui Stephen Crane, "In Depths of a Coal Mine" - "În adâncurile minei de cărbune" - apărut în McClure's Magazine în 1894 și care vine în sprijinul părerii lui Steffens că existau jurnaliști care practicau investigația înainte ca el
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
el să ajungă la McClure's. Schița este un expozeu al condițiilor dintr-o mină de cărbune în aria Wilkes Barre-Scranton din Pennsylvania. Chiar și o privire fugară arată că avem de-a face în chip fundamental cu un mod narativ și nu cu unul discursiv. Din cele patruzeci și șase de paragrafe poate cel mult cinci pot fi numite preponderent discursive. Dintre ele patru sunt o digresiune formală despre viața catârilor în adâncul minei (598-99). Al cincilea paragraf este cel
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]