15,863 matches
-
la fericirea patriei, într-a căria sîn ne-am născut și ne hrănim. Mulțămită celor carii strigă astăzi cu glas puternic: deșteaptă-te și tu, române, pășește înainte împreună cu noi, primește și cultivă în inima ta iubirea de dulcea noastră patrie, hrănește precum ai hrănit și pănă acum credință neclintită cătră Preanălțatul și preabunul tău Stăpînitoriu. Și acum cine va mai îndrăzni a zice cum că noi subt părințasca ocrotire a măritei Case austriace avem vreo pedecă din afară în cultivirea
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
cunoștințelor și poleirea sa? După aceste toate ar fi să descoperim la cititorii noștri și planul după care vom purcede lucrînd la Novala noastră; dar acesta încă lesne îl va afla oricine care știe cum că noi sîntem începători în patriile noastre și voim iarăși parte mare începătorilor să dăm hrană. După cum am fost înștiințat la începutul anului, noi vom urma regulat o dată pe săptămînă cu darea foilor noastre amîndouă pe cîte o coală. Însă dacă vom vedea cum că numărul
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
înștiințare literară Anul se împlinește de cînd se arătă Foaia de duminică în mijlocul publicului românesc cetitoriu. Ea a folosit cel puțin atîta că a slujit de mijloc, prin care să se cunoască mai deplin gustul și trebuințele românilor - anumit în patria noastră - în cele se se țin de știință și literatură. De nu se cerca nu se știa și noi ne bucurăm din suflet cum că, după înștiințările și împărtășirile a mai multor literați cu noi pînă acum făcute, cunoaștem că
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
dăunătorilor și riposta față de persoanele care aduc daune. Elevii mai mari trebuie să cunoască noțiunea de ecosistem și soluțiile tehnologice nepoluante. Chiar și sentimentul religios vine în sprijinul respectului față de natură și armonie. Admirând mediul geografic, copilul va admira pământul patriei. Raportarea educației ecologice la ethosul național creează trăsăturile promovate de cercetășie: cumpătare, seninătate, echilibru, omenie. Legea cercetașului este un cod al omului cultivat, animat de sentimente nobile, gata întotdeauna la datorie. Pedagogia angajării Cu aceasta ajungem la cea mai specifică
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
progresul nu era negat, ci asumat, dar evident într-o manieră specific conservatoare. O dată ce conturul viitorului stat era bine trasat în cadrele conservatorismului: unirea, ereditatea și neutralitatea deveneau principii acceptate în mod public 72. În condițiile în care ziare precum Patria, ce apărea la Iași, de nuanță conservatoare, se pronunțau pentru menținerea de sine stătătoare a Moldovei și a "drepturilor sale istorice în formula confraternității cu Țara Românească" care nu era decât o formulă politică abilă prin care se exprima preferința
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
mandatul și care avea sentimentul datoriei împlinite față de țara care-l alesese în fruntea ei: "Eu vă declar în această ocasiune solemnă că singura mea rațiune este de a păstra dragostea poporului român, este în adevăr de a fi folositor patriei mele, de a menține drepturile ei neatinse. Fiți convinși că eu n-aș vrea o putere care nu s-ar întemeia decât pe forță. Fie în capul țării, fie alăturea cu dumneavoastră, eu voi fi totdeauna cu țara, pentru țară
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
de supraviețuire a regimului politic instaurat de "domnul unirii". În timp ce Le Temps (11 ianuarie 1866 ), Le Siècle (28 ianuarie 1866) dezlănțuiau o nouă campanie pe tema rusofiliei lui Cuza și a tot mai vehiculatei candidaturi a principelui de Leuchtenberg, La Patrie (15 ianuarie 1866) și Le Monde (13 ianuarie 1866) îl apărau pe șeful statului român de astfel de reproșuri 275. Materialele apărute în amintitele ziare trebuie văzute și din perspectiva apropierii sau adversității față de cei care pregăteau terenul în perspectiva
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
Întrebarea care apărea acum în rândul jurnaliștilor europeni privea posibilitatea ca Puterile Garante să lase românilor libertatea de a se organiza în limitele Convenției de la Paris, mai ales că această operațiune nu presupunea dificultăți de ordin european. Ziare precum La Patrie sau La France furnizau informații preluate de Românul la 24 februarie, în sensul angajării guvernelor occidentale în "reconstrucția Moldo-României"325. A doua ședință a Conferinței (6 martie) se remarca în primul rând prin unanimitatea de păreri privind integritatea Imperiului Otoman
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
ne dezvăluiau faptul că Franța nu agrea tendința Rusiei de a-și reocupa poziția deținută înainte de 1856. Un câștig important obținut de emisarii români îl reprezenta și recomandarea personală a împăratului adresată câtorva ziare guvernamentale, cum erau Le Constitutionel, La Patrie, L'Opinion National, pentru a susține cauza românească. Dacă aceste ziare își oferiseră sprijinul gratuit, altele, cum ar fi Les Débats, cereau, pentru a urma o anumită linie politică, sume ce se apropiau de 700.000 franci 355. Publicarea unor
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
accepta coroana României, chiar împotriva deciziilor luate de Conferința de la Paris, era luată încă din 16 aprilie, fapt transmis de Brătianu Locotenenței Domnești la 20 aprilie: "De aici înainte viața lui este consacrată pentru apărarea tronului României și pentru prosperitatea patriei sale adoptive"384. Conștient de tensiunea din țară, liderul liberal muntean cerea guvernului: "Să mențineți în aceste 20 de zile ordinea cu orice preț fără ca să fiți îngrijorați ca până acum de amenințările din afară, căci în orice caz avem
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
ea una foarte interesantă. Presa internațională, în special cea franceză, evidenția aproape la unison sprijinul pe care problema românească îl primisese din partea Franței, dar și încercările Turciei și ale Rusiei de a interveni militar. Ziare precum Le Constitutionel sau La Patrie remarcau faptul că România, respectând suzeranitatea Porții, trebuia să facă nemulțumirile acesteia din urmă să dispară 416. Prin preluarea unor astfel de materiale, presa românească încerca să inducă în opinia publică un sentiment de siguranță și să creeze impresia că
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
mai departe cauza românească. Date fiind intervențiile unor lideri politici români, care se temeau de reacțiile Puterilor Garante după votul de la 10 mai, reluarea în ziarul Românul a unui articol precum România și Conferința de la Paris, apărut inițial în La Patrie la 2 mai, era binevenită. Aprecierea potrivit căreia alegerea unui prinț străin reprezenta o șansă de salvare pentru națiunea română era o bună legitimare pentru grupul celor implicați în realizarea acestui deziderat 417. Majoritatea luărilor de poziție încercau să stabilească
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
rămână proprietari pe locurile pe care le lucrau în acel moment 424. Sosirea unor telegrame de felicitare, din întreaga țară, pentru alegerea ca domn a lui Carol, în condițiile amintite, contribuia la întărirea sentimentului pentru tânărul suveran că noua lui patrie era alături de el. Un apropiat al lui Carol, Paul Lindberg, sugera fără să facă prea multe comentarii, existența unei participări a autorităților la manifestările desfășurate în întreaga țară în perioada anterioară venirii acestuia, cât și după sosire: "Bucuria era generală
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
arestarea "răzvrătitorilor"517. Toate acestea sunt sugestii care ne îndreptățesc să credem că momentul unei "guvernări tari"518 sosise încă din această perioadă. Ca o ultimă recomandare pentru Locotența Domnească, liberalul muntean cerea "energie mai multă și ați binemeritat de la patrie, căci România a triumfat"519. În aceeași ședință, deputatul Gh. Mîrzescu dezvăluia că reprezentanții districtului Iași, D. Tacu, V. Pogor și T.L. Maiorescu, semnaseră un document prin care se angajau în fața electoratului că vor vota un prinț străin de origine
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
aceasta este valabil pentru orice străin, căruia îi este interzis a se apăra contra unui național. Dacă nu le place, n-au decât să se întoarcă de unde au venit, n-avem nevoie de ei, căci noi, patrioții, domnim acum în patrie, și vom ști ce să facem pentru a ne debarasa de acești străini"549. Singura variantă pe care evreii alături de ceilalți "străini" o aveau, o dată ajunși la nordul Dunării, era aceea "de a se întoarce de unde au venit" sau de
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
creiona un cadru generos pentru toți cei care se revendică spiritual de la el, iar pe de altă parte se poate remarca de pe acum încercarea de punere în aplicare a unui proiect uniformizant, care vedea națiunea ca un ansamblu organic și patria ca un teritoriu legitim al acesteia 551. Dovada faptului că aceasta era viziunea epocii o găsim la un personaj remarcabil precum Dinicu Golescu, pentru care identitatea etnică sau de orice alt tip devenea o chestiune de opțiune personală, iar necesitatea
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
naționale a Țării Românești. Boierii Golești, București, Imprimeria Națională, 1934, p. 267. 503 Unul din ziarele românești care prezentau evenimentul din perspectiva amintită era Trompeta Carpaților, nr 417, 15 aprilie 1866, p. 85. 504 "La France", "L'Opinion National", "La Patrie", apud Românul, 17 aprilie, 1866, p. 220; Nicolae Iorga, op. cit., vol. X, p. 24. 505 Vocea Națională, 16 aprilie, 1866, p. 2; Vocea Națională, 13 aprilie, 1866, p. 3; Reforma, 10 aprilie, 1866, p. 2. 506 Vocea Națională, 16 aprilie
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
p. 142. 600 În întreaga țară se declanșase un șir întreg de manifestări de simpatie pentru Filip, în Dimitrie Onciul, Alegerea regelui Carol I al României, București, Atelierele Grafice Socec, 1906, p. 23. 601 "La France", "L'Opinion National", "La Patrie", apud Românul, 17 aprilie, 1866, p. 220. Unele ziare, cum ar fi Trompeta Carpaților, vorbea de participarea la acțiunea din 3 aprilie a unui număr important de lipoveni, polonezi, evrei, în nr. 417, 15 aprilie 1866, p. 85; Nicolae Iorga
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
și expresii precum: dovezi, națiune, mlădiță, țintă, plai, Îndemn, fraged, Înțelept, urgie, au reînviat murind, oameni cu inimile de aur, războiul dreptății, nesecata bucurie de a trăi, Împlinirea datoriilor, Însemnatate sfântă etc. II Alcătuirea planului compunerii:introducerea: un citat despre patrie (proză sau versuri); imaginea generală a frumuseților și bogățiilor țării, desprinsă din textele studiate; - cuprinsul: prezentarea textelor avute În vedere, dezvoltarea ideilor ordonate În funcție de etapa documentarii; scurte citate urmate de comentarii; - Încheierea: impresii personale de ansamblu (răspunsul la intrebarea " Ce
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
cele mai vechi timpuri se știe zicala: "cine are carte are parte"; așa se face căa cel mai bun prieten al celor mici și al celor mari a devenit cartea. Din cărți cunoaștem cât de bogatăa și de frumoasă este patria noastră, cu munți Înalti, câmpii roditoare și ape limpezi ce brăzdează pământul țarii de-a lungul și de-a latul. Tot din cărți aflăm cât de viteji și de harnici au fost strămoșii noștri, despre amarul, suferințele, datinile și obiceiurile
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
cucerească podoaba cea mai mare a Europei, rodul cel mai de preț, cel mai frumos și mai dulce, eroii au fost acolo, au fost acolo și nu ne-au părăsit, au fost cu sabia În mână și cu iubirea de patrie În inimă. Ei nu au lăsat ca popoarele migratoare să ne cotropească și să ne distrugă țara, de aceea au cel mai mare merit, cât un om poate avea. Dar eroii nu au fost numai adulți. Nu numai ei au
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
nu au lăsat ca popoarele migratoare să ne cotropească și să ne distrugă țara, de aceea au cel mai mare merit, cât un om poate avea. Dar eroii nu au fost numai adulți. Nu numai ei au iubit cu adevărat patria, nu numai ei au rămas unici În lume, ci eroi sunt și copiii. De la Bristena,fiica dacilor, Mândricel și pană la Măriuca au fost și copii eroi, eroi mai mici de vârstă, dar la fel de mari la suflet. Țara noastră a
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
și-a Întins brațele-i cotropitoare să sfarme odată pentru totdeauna acest cuib de viteji, străji neadormite la porțile Europei apusene, dar de fiecare data s-au lovit de un zid neînvins, un zid ce se sprijinea pe iubirea de patrie. Mihai Viteazul, Vlad Țepeș, Mircea cel Bătrân, Ștefan cel Mare - nume mari, cât coloana infinitului, numele unor adevărați patrioți, care au avut un rol important În istoria noastră. Ei au condus armata română În luptă, de multe ori foarte mică
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
nume mari, cât coloana infinitului, numele unor adevărați patrioți, care au avut un rol important În istoria noastră. Ei au condus armata română În luptă, de multe ori foarte mică, dar formată din oșteni curajoși care au pus iubirea de patrie mai presus de viața lor. Eroi au fost, sunt și vor fi; vor rămâne veșnic În cartea nemuritoare a poporului românistoria. Nițianu Magda - cls. a IV-a D 149 "Creativitate - În ce scop? Pentru a ne putea desăvârși, realiza și
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
ca întruchipare a dorinței legitime a poporului pentru o viață mai bună și mai dreaptă. Prin votul exprimat de electorat în 3 și 17 noiembrie 1996, a devenit posibilă relansarea reconcilierii naționale, pe baza căreia toate fiicele și toți fiii patriei române, indiferent de profesie, avere, statut social, trecut, vârsta, sex, etnie, religie, pot să contribuie la bunăstarea comună și personală. În același timp, pot să beneficieze de protecția statului căruia ei înșiși îi sunt loiali. Cei care au condus destinele
HOTĂRÎRE Nr. 12 din 11 decembrie 1996 pentru acordarea încrederii Guvernului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113931_a_115260]