11,078 matches
-
ajute, dacă el este de acord să facă o călătorie la Paris, să intre în contact cu Rezistența franceză și să încerce să-i convingă pentru a ajuta echipa de fotbal să evadeze. Hatch reușește să evadeze din lagărul de prizonieri, călătorește la Paris și intră în contact cu Rezistența, dar membrii acesteia decid că planul de a ajuta echipa de fotbal să scape este prea riscant; ei nu numai că refuză să-l ajute, dar îl conving, de asemenea, pe
Drumul spre victorie () [Corola-website/Science/324712_a_326041]
-
altă încercare de evadare, germanii refuză inițial să-i permită lui Hatch să participe la meci, dar Colby îi rupe brațul portarului existent pentru a avea o scuză de a obține prezența lui Hatch în echipă. În cele din urmă, prizonierii de război pot părăsi lagărul german numai pentru a juca meciul; ei urmează să fie închiși din nou după meci. În ciuda faptului că arbitrii sunt foarte părtinitori, iar echipa germană cauzează în mod deliberat mai multe accidentări jucătorilor echipei aliate
Drumul spre victorie () [Corola-website/Science/324712_a_326041]
-
de John Wark). Hatch joacă pe postul de portar și are intervenții excelente inclusiv apărarea unui penalty după expirarea timpului de timp pentru a nu le permite germanilor să câștige, meciul terminându-se cu scorul 4-4. Înainte de lovitura de pedeapsă, prizonierii de război au marcat un gol care a fost anulat de arbitru pe motivul unui ofsaid dubios, care ar fi făcut ca scorul să devină 5-4, ceea ce i-a determinat pe spectatori să strige: "Victoire!" (în ). Unii membri ai echipei
Drumul spre victorie () [Corola-website/Science/324712_a_326041]
-
victoriei, toți ucrainenii au fost împușcați. Povestea adevărată este mult mai complexă, echipa jucând o serie de meciuri impotriva echipelor germane și ieșind victorioasă din toate acestea, înainte de a fi trimisă de Gestapo, în cele din urmă, în lagărele de prizonieri. Majoritatea jucătorilor echipei a fost ucisă acolo, dar câțiva jucători au supraviețuit. În "" a apărut un număr mare de fotbaliști profesioniști, atât în echipa prizonierilor de război, cât și în echipa germană. Mulți dintre fotbaliști proveneau de la echipa Ipswich Town
Drumul spre victorie () [Corola-website/Science/324712_a_326041]
-
toate acestea, înainte de a fi trimisă de Gestapo, în cele din urmă, în lagărele de prizonieri. Majoritatea jucătorilor echipei a fost ucisă acolo, dar câțiva jucători au supraviețuit. În "" a apărut un număr mare de fotbaliști profesioniști, atât în echipa prizonierilor de război, cât și în echipa germană. Mulți dintre fotbaliști proveneau de la echipa Ipswich Town, care era la acel moment una din echipele cele mai de succes din Europa. În ciuda faptului că nu a apărut pe ecran, portarul englez Gordon
Drumul spre victorie () [Corola-website/Science/324712_a_326041]
-
un personaj din Trinidad-Tobago, el fiind originar din Brazilia. În timp ce Brazilia a aderat la cauza aliată și soldații săi au luptat împotriva germanilor pe frontul italian, operațiunile militare ale lor au început prea târziu (pe la mijlocul anului 1944) pentru ca prezența unui prizonier brazilian să fie credibilă la data meciului din film. Episodul "Escape From Victory" al serialului irlandez de comedie "Father Ted" a fost numit astfel ca omagiu adus filmului.
Drumul spre victorie () [Corola-website/Science/324712_a_326041]
-
prin oferirea lui Guaimar a regenței în Benevento. Nu se știe cu certitudine dacă Guaimar a acceptat oferta. Se cunoaște doar că el a întreprins o încercare de a-l asasina pe gastaldul de Avellino, Adelferio, însă a fost făcut prizonier de acesta. A fost nevoie ca Guy de Spoleto să vină în persoană și să asedieze orașul pentru a-l salva pe Guaimar, care s-a întors la Salerno cu onoarea pătată. În 893 îl numise pe fiul său, Guaimar
Guaimar I de Salerno () [Corola-website/Science/324738_a_326067]
-
cele din vara anului 1975 și 1980. Au mai fost mari inundații și în anii 1897,1941. <În 1877-1878 a fost o zăpadă mare, numită zăpada turcilor. Se spune că era aproape cât gardurile și că treceau ai noștri cu prizonierii turci spre Pitești pe <Drumul ăl Mare>, iar care turc cădea alături, se scufunda în jos și nu mai putea ieși, fiind și slăbiți de drum. Și primăvara, erau numai oase de turci pe marginea drumului.> (Povestită de bătrânii satului
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
și armele lui Luke, pe care le trimite guvernatorului regional, Bin Essada. Luke și Leia sunt închiși într-o celulă de maximă securitate, alături de doi yuzzemi bețivi și prietenoși, Hin și Kee. Halla folosește Forța pentru a-i ajuta pe prizonieri să evadeze. Yuzzemii ucid paznicii imperiali, recuperează armele și toți cinci fug cu un vehicul furat, îndreptându-se spre templul lui Pomojema, unde crede Halla că se află cristalul Kaiburr. Lor li se adaugă și cei doi roboți, C-3PO și
Ochiul minții () [Corola-website/Science/324795_a_326124]
-
unui vierme. Luke și Leia se ascund într-o peșteră subterană, unde sunt atacați de o altă creatură de care băiatul scapă folosind sabia laser a tatălui său. Cei doi găsesc un oraș subteran, păzit de un trib al cărui prizonier deveniseră între timp Halla și grupul ei. Pentru a-și elibera prietenii, Luke trebuie să-l învingă pe campionul tribului, dar orașul subteran este atacat de trupele imperiale conduse de Darth Vader și de căpitanul-șef Grammel. Tribul respinge atacul
Ochiul minții () [Corola-website/Science/324795_a_326124]
-
1530-1568), a luat o mare parte din vina pentru acțiunile îndreptate împotriva nobilimii în timpul domniei lui Eric al XIV-lea și a fost executat la scurt timp după ce Ioan al III-lea, a urcat pe tron. Eric a fost ținut prizonier în mai multe castele atât în Suedia cât și în Finland. A murit în închisoare la castelul Örbyhus; potrivit folclorului, ultima sa masă a fost un bol de mazăre otrăvită. Un document semnat de fratele său Ioan al III-lea
Eric al XIV-lea al Suediei () [Corola-website/Science/326043_a_327372]
-
dar sunt îndepărtați de arbaleții de pe turnuri. Cruciații însă în mod contrar, atacă constant. Potrivit unor surse, în prima săptămână de asediu, templieriii au organizat un raid important, care a dus la capturat și aducerea în oraș a 5000 de prizonieri. Pe 13-14 aprilie cruciații au încercat o incursiune pe flancul drept al mamelucilor, însă furtuna a împrăștiat navele, și comandanții n-au mai riscat cu noi incursiuni. Spre sfârșitul lunii aprilie, inginerii sultanului termină pregătirea mașinilor de asediu, iar pe
Asediul Acrei (1291) () [Corola-website/Science/326162_a_327491]
-
altor necombatanți. Un dezertor bulgar i-a înformat însă pe asediatori de intenția grecilor. În timpul atacului, numai 1.800 de greci au reușit să străpungă liniile egiptene. Între 3 și 4.000 de femei și copii greci au fost luați prizonieri și mai apoi vânduți ca sclavi. O parte dintre cei care nu au fost luați prizonieri imedioat, au decis să se arunce în aer cu încărcături de praf de pușcă, pentru ca să evite sclavia. Ibrahim și-a trimis un reprezentant în
Prima Republică Elenă () [Corola-website/Science/326132_a_327461]
-
numai 1.800 de greci au reușit să străpungă liniile egiptene. Între 3 și 4.000 de femei și copii greci au fost luați prizonieri și mai apoi vânduți ca sclavi. O parte dintre cei care nu au fost luați prizonieri imedioat, au decis să se arunce în aer cu încărcături de praf de pușcă, pentru ca să evite sclavia. Ibrahim și-a trimis un reprezentant în Peninsula Mani pentru ca să le ceară locuitorilor regiunii să capituleze, alternativa fiind devastarea teritoriilor în mod asemănător
Prima Republică Elenă () [Corola-website/Science/326132_a_327461]
-
20% din afacere. Dându-și seama că răpitorii nu numai că semănau cu niște comedianți (după cum spusese hangița), dar erau probabil actori, Mărgelatu deduce că ostaticii sunt ținuți la teatrul Momolu. El ajunge acolo, dar actorii și Agatha fug cu prizonierii cu o altă trăsură. Mărgelatu își dă seama că ostaticii au fost duși probabil la sediul Consulatului austriac, Agatha fiind amanta lui Albert, secretarul consulului. În aceeași seară, locotenentul Deivos este vizitat de Iordache Despa, cumnatul lui Rosetti, care venise
Colierul de turcoaze () [Corola-website/Science/326203_a_327532]
-
furios, îl dezbracă pe mitropolit de hainele sale și îl determină să privească torturarea și executarea nepotului său. Țarul decide să-l ierte pe Filip, dar îl exilează pentru totdeauna la o mănăstire, unde este legat în lanțuri ca un prizonier obișnuit, fiind lipsit chiar și de apă. 4. Distracția țarului. Heinrich von Staden construiește un "lagăr de tortură", unde urmau să fie chinuiți prizonierii pentru distracția țarului. În timpul inspecției lagărului de către țar, bufonul regal Vassian citează un verset din Apocalipsă
Țarul (film) () [Corola-website/Science/326236_a_327565]
-
Filip, dar îl exilează pentru totdeauna la o mănăstire, unde este legat în lanțuri ca un prizonier obișnuit, fiind lipsit chiar și de apă. 4. Distracția țarului. Heinrich von Staden construiește un "lagăr de tortură", unde urmau să fie chinuiți prizonierii pentru distracția țarului. În timpul inspecției lagărului de către țar, bufonul regal Vassian citează un verset din Apocalipsă, comparând-o pe Maria Temriukovna cu o curvă din Babilon, motiv pentru care monarhul poruncește arderea lui de viu pe rug. Între timp, Filip
Țarul (film) () [Corola-website/Science/326236_a_327565]
-
a luptat în Dobrogea și a participat la luptele pentru București din noiembrie 1916. Colonelul Stan Poetaș a condus eroic bătălia de la Neajlov-Argeș supranumită și Bătălia Bucureștilor. El a declanșat un atac furibund la Bălăria și a luat 200 de prizonieri, capturând trei tunuri grele și numeros material de război. Statul Major al diviziei germane 217 se refugiază la Ghimpați. Vara anului 1917 l-a găsit la Mărășești, fiind în fruntea Brigăzii 17 Infanterie; a luptat eroic și a realizat în
Stan Poetaș () [Corola-website/Science/326258_a_327587]
-
al atacului, unde unitățile de voluntari armeni s-au dovedit foarte eficiente, cucerind Karaköse și Doğubeyazıt. Doğubeyazıt era cel mai nordic oraș al Provinciei Van. În timpul acestor lupte, pierderile otomane au fost ridicate: 9.000 de morți, 3.000 de prizonieri și aproximativ 2.800 de dezertori. În luna decembrie, împăratul Nicolae al II-lea a vizitat frontul din Caucaz. Împăratul, întâmpinat cu entuziasm de liderii religioși și de președintele Consiliului Național Armenesc din Tbilisi Alexandr Khatisyan, a declarat: Pe 15
Campania din Caucaz (Primul Război Mondial) () [Corola-website/Science/326274_a_327603]
-
o civilizație care trăiește în interiorul planetei, mult avansată față de civilizația umană. Membrii acestei rase au descoperit puterea Vril pe care o folosesc prin intermediul psihicului. Rasa superioară aflată în adâncurile pământului este descoperită accidental de către un inginer minier, care îl ia prizonier. Aflat acolo, el explorează teritoriul bizar al unor făpturi de o statură herculeană, dar cu înfățișare angelică, care posedă și un dispozitiv de atașare a unor aripi, descendenți evoluați ai unei civilizații antediluviene. Refugiindu-se de pe suprafața terestră, ei și-
Vril () [Corola-website/Science/326312_a_327641]
-
celui de-al Doilea Război Mondial. În 1944 clădirea devine întâi un lagăr pentru militarii Armatei Roșii iar apoi, după ofensiva trupelor sovietice în marea Bătălie de la Iași de la sfârșitul lunii august-începutul lunii septembrie, pentru militarii români, germani sau italieni prizonieri ai sovieticilor. Între 1945-1965 clădirea își schimbă din nou destinația, devenind Căminul „Ion Niculi” al studenților politehniști ieșeni. În 1965 clădirea devine Palatul Pionierilor, dechiderea oficială a noii instituții fiind la 16 ianuarie 1966. O ultimă schimbare de nume survine
Casa Cantacuzino-Pașcanu din Iași () [Corola-website/Science/326393_a_327722]
-
oracol care poate să îl ajute pe Lysander să găsească adevărată sabie Inima de Griffin. După aceea, Lysander o găsește și o eliberează de sub forțele uzurpatorului pe mama lui Worton, Dessete. Apoi, Lysander îl găsește pe omul care îl ținea prizonier pe tatăl lui Șir Worton, Șir Kentaine, adică pe nemilosul Maștero. Lysander îl învinge pe Maștero înainte că forțele lui Worton să ajungă la el. Tot odată, el descoperă adevărată sabie și îl eliberează pe Kentaine, Părinții lui Worton, Dessete
Heroes of Might and Magic IV () [Corola-website/Science/322501_a_323830]
-
împreună mărșăluiesc spre Steadwick, pe care îl recuceresc. Apoi, repede, trupele aliate avansează spre granița de vest, înăbușind răscoala. Curând după acestea, Lucifer Kreegan, un comandant al armatelor din Eeofol, trimite un sol în Erathia pretinzând că Roland Ironfist este prizonier în ținuturile sale. Elfii din AvLee invadează Eeofol, dar nu reușesc să-l salveze pe Roland, care este transportat în ținuturile nordice. Mai târziu, Catherine invadează Nighon, izgonând armatele subteranelor (dungeon) înapoi în insula lor de origine. Între timp, necromanții
Heroes of Might and Magic III () [Corola-website/Science/322500_a_323829]
-
americane au suferit 9.777 de pierderi omenești, dintre care 1.811 morți. Mulți dintre aceștia au fost înmormântați în Cimitirul American Aisne-Marna. Nu există informații sigure privind numărul germanilor uciși, se știe doar că 1.600 au fost luați prizonieri. După bătălie, francezii au schimbat numele pădurii în „"Bois de la Brigade de Marine"” („Pădurea Brigăzii de Marină”) în cinstea tenacității pușcașilor marini. Guvernul francez a acordat ulterior Brigăzii 4 decorația "Croix de guerre". Pădurea Belleau este locul unde se spune
Bătălia din pădurea Belleau () [Corola-website/Science/322512_a_323841]
-
cale un plan pentru a contracara Onoratele Matres. Bene Gesseritul creează o nouă Dune pe planeta Canonicatului. Sheeana, responsabila cu proiectul, așteaptă apariția unui vierme de nisip. Cucerirea Onoratelor Matres a distrus Bene Tleilax, singurul Maestru Tleilaxu rămas fiind Scytale, prizonier al Comunității Surorilor. El deține un secret tleilaxu: producerea de ghola, iar primul ghola produs este al lui Miles Teg. Bene Gesseritul mai deține doi prizonieri pe Canonicat: Duncan Idaho și Murbella. Aceasta din urmă este acceptată ca novice, fiind
Canonicatul Dunei () [Corola-website/Science/322539_a_323868]